Interviu al Agenţiei de presă IPN cu prim-ministrul Republicii Letonia, Valdis Dombrovskis

- Recent, aţi efectuat o vizită oficială la Chişinău. Vizitele la un astfel de nivel nu pot fi întreprinse fără nişte motive mai speciale. S-au acumulat anumite probleme, care nu pot fi soluţionate în regim de lucru sau se deschid unele perspective noi, care necesită o întrevedere între patru ochi?

- Pot să menţionez cu bucurie şi satisfacţie că în relaţiile letono-moldoveneşti nu există chestiuni problematice care ar forma un fundal negativ pentru relaţiile noastre. Scopul principal al vizitei mele la Chişinău constă în exprimarea sprijinului pentru cursul Moldovei spre integrarea cu Uniunea Europeană. Prin această vizită Letonia doreşte să demonstreze sprijinul politic pentru apropierea Moldovei de Uniunea Europeană, precum şi să aprecieze la justa valoare realizările statului d-voastră în domeniul reformelor. În afară de aceasta, în cadrul vizitei mele au fost examinate direcţiile concrete de colaborare a ţărilor noastre, în special în sfera transmiterii experienţei noastre în ceea ce priveşte integrarea europeană care, sper, să vă fie de ajutor şi d-voastră în realizarea scopului pe cale vi l-aţi propus – o colaborare mai intensă cu Uniunea Europeană. Din delegaţia oficială au făcut parte reprezentanţi ai Ministerului sănătăţii, Ministerului protecţiei mediului şi dezvoltării regionale care au avut deja colaborare eficientă şi schimb de experienţă. De asemenea, din componenţa delegaţiei noastre oficiale a mai făcut parte şi şeful Biroului Leton pentru Prevenirea şi Combaterea Corupţiei, Iaroslav Strelcionok care a avut o întrevedere cu colegul său moldovean, pentru a discuta perspectivele colaborării dintre cele două instituţii. De exemplu, Biroul Leton şi-a împărtăşit deja din experienţa sa în ceea ce priveşte controlul asupra cheltuielilor partidelor politice în cadrul colaborării cu Biroul Auditului de Stat al Georgiei. Consider că această experienţă pozitivă îi poate interesa pe colegii moldoveni.

- Care au fost temele de discuţie cu persoanele oficiale moldoveneşti în cadrul întrevederilor publice şi ce gen de chestiuni le-aţi examinat cu uşile închise, dacă asemenea chestiuni au existat?

- O atenţie deosebită în cadrul întrevederilor cu reprezentanţii Republicii Moldova am acordat chestiunilor ce ţin de intensificarea colaborării economice între ţările noastre. Deşi indicatorii comerţului exterior dintre Letonia şi Moldova din ultimii ani au înregistrat o tendinţă de creştere, este evident faptul că în acest domeniu există un potenţial economic care urmează a fi valorificat în interesul Letoniei şi al Moldovei. Unul dintre mecanismele dezvoltării colaborării economico-comerciale îl constituie Comisia letono-moldovenească cu privire la chestiunile de colaborare economică, industrială şi tehnico-ştiinţifică. O şedinţă recentă a Comisiei interguvernamentale a avut loc pe 6 februarie 2013 la Riga. În cadrul acestei şedinţe a Comisiei reprezentanţii ambelor părţi au convenit asupra dezvoltării colaborării în domeniile cu perspectivă, inclusiv comerţul cu produse agricole şi ale industriei alimentare, construcţiile şi transporturile, precum şi tehnologiile informaţionale şi eficienţa energetică. Este lesne de înţeles de ce, împreună cu delegaţia oficială letonă, la Chişinău a sosit şi un mare număr de antreprenori letoni. Din delegaţia oamenilor de afaceri au făcut parte circa 30 de antreprenori care au deja experienţă de colaborare cu parteneri moldoveni sau planifică să stabilească o astfel de colaborare. Este îmbucurător faptul că din delegaţia oamenilor de afaceri au făcut parte reprezentanţi ai diverselor ramuri ale economiei naţionale, inclusiv ai întreprinderilor din domeniul construcţiei de maşini, electronicii, construcţiilor, farmacologiei, industriei alimentare şi altele. Pe 20 februarie a avut loc un business-forum pentru reprezentanţii cercurilor de afaceri din ambele state care, sper, va constitui un stimulent pentru intensificarea colaborării economico-comerciale dintre Letonia şi Moldova.

- Cum aţi caracteriza stadiul actual al relaţiilor bilaterale moldo-letone, care sunt reperele lor şi în ce direcţie evoluează acestea?

- Dacă ar fi să caracterizăm relaţiile dintre ţările noastre în doar câteva cuvinte, aş spune că ele sunt foarte bune, sunt deschise şi se dezvoltă dinamic, în special pe parcursul ultimilor ani. O confirmare a acestui lucru constituie şi contactele politice active ale reprezentanţilor statelor noastre: în anul trecut, Letonia a fost vizitată de ministrul afacerilor externe şi integrării europene, precum şi de reprezentanţii Parlamentului Moldovei. Tot în anul trecut, în Moldova s-a aflat ministrul protecţiei mediului şi dezvoltării regionale al Letoniei. Este foarte important şi faptul că în Saeim (Parlamentul Letoniei) a fost creat un grup parlamentar de colaborare cu Parlamentul Moldovei. Pentru a demonstra importanţa Moldovei în politica externă a Letoniei, din aprilie 2012, la Chişinău şi-a început activitatea Cancelaria Ambasadei Letoniei. Consider că noi urmează să continuăm dezvoltarea relaţiilor noastre pe această direcţie şi în viitor.

- Unul dintre diplomaţii d-voastră a declarat într-un interviu acordat anul trecut IPN: „Guvernul Letoniei a ales Moldova ca prioritate de vârf”. Vă rog să concretizaţi această declaraţie. Posibil ca opţiunea aceasta să vă coste destul de scump în condiţiile unui buget auster şi ale crizei generale care a afectat şi ţara d-voastră?

- Vreau să accentuez că Moldova este una dintre priorităţile politicii externe a Letoniei în contextul iniţiativei Parteneriatului Estic. Letonia participă în mod activ la realizarea Parteneriatului Estic dat fiind faptul că această regiune (Ucraina, Moldova, Belarus, Georgia, Armenia, Azerbaidjan) se află într-o apropiere nemijlocită de noi. În afară de aceasta, Letonia are relaţii istorice cu aceste ţări. Noi suntem interesaţi în mod sincer pentru ca în această regiune să existe democraţia, pacea şi bunăstarea. Moldova, care a înregistrat un progres considerabil în sfera democratizării societăţii şi a reformelor interne, precum şi a intensificat în mod vizibil în ultimii ani relaţiile cu Uniunea Europeană, este considerată astăzi o istorie de succes în cadrul Parteneriatului Estic. Indiscutabil, realizările Moldovei trebuie să fie apreciate la justa valoare de către partenerii Moldovei şi, în primul rând, de Uniunea Europeană. În acest context, Letonia a susţinut în mod activ şi va susţine în continuare Moldova în ceea ce priveşte semnarea Acordului de asociere, care include şi asigurarea unui comerţ liber, profund şi comprehensiv. Sperăm că, până la summitul Parteneriatului Estic, care îşi va ţine lucrările în luna noiembrie a acestui an la Vilnius, Moldova şi Uniunea Europeană vor reuşi să încheie negocierile cu privire la Acordul de asociere, ceea ce va crea pe viitor posibilităţi pentru semnarea acestui document. Noi susţinem, de asemenea, Moldova în vederea liberalizării regimului de vize cu Uniunea Europeană.

- Care sunt domeniile prioritare ale colaborării moldo-letone şi ale asistenţei letone şi de ce anume acestea? D-voastră sunteţi mai puternici în aceste domenii sau noi avem nevoie mai mult?

- Pe parcursul ultimilor opt ani, Moldova a realizat cu succes, cu sprijinul Letoniei, diverse proiecte în sumă totală de 1,4 milioane de euro. Cât priveşte sferele, în care au fost realizate aceste proiecte, ele sunt destul de diverse. Desigur, în alegerea proiectelor concrete s-a ţinut cont de doleanţele expuse de partea moldovenească. Printre proiectele de succes care au fost realizate în Moldova între anii 2005-2009 ar merita să fie menţionate transmiterea experienţei noastre în ceea ce priveşte paza frontierei de stat, aplicarea standardelor veterinare ale Uniunii Europene şi ale cerinţelor în vederea calităţii produselor alimentare, realizarea reformelor în domeniul autoadministrării, precum şi susţinerea societăţii civile din Moldova. Deosebit de reuşite şi utile pot fi considerate proiectele în cadrul cărora Serviciul de Frontieră al Letoniei a transmis experienţa sa colegilor moldoveni în domeniul caniculturii şi controlului persoanelor sosite în ţară. În anul trecut, Letonia, în colaborare cu Agenţia SUA pentru dezvoltare internaţională a (USAID) şi partenerii europeni, a realizat în Moldova două proiecte: în domeniul reformei de drept şi în cel al dezvoltării regionale. Letonia intenţionează să continue ambele proiecte şi în anul curent.

- Dumneavoastră puteţi fi numit, pe drept cuvânt, prim-ministru al perioadelor de criză politică. Şi aceasta din cauza că D-voastră aţi rămas în funcţia de prim-ministru după toate cele trei scrutine parlamentare, care s-au desfăşurat în ţara D-voastră în anii 2009-2011. Iar alegeri anticipate în toată lumea se desfăşoară în urma crizelor politice. Chiar dacă în Moldova, din anul 2009 încoace, au avut loc doar două, deocamdată, alegeri parlamentare anticipate, toată această perioadă a fost marcată, dacă nu de criză politică, cel puţin de confruntări politice permanente, „pe muchie”, atât în interiorul alianţei de guvernare, cât şi între putere şi opoziţia parlamentară. Cum credeţi, ce lecţii poate trage Moldova din experienţa respectivă a ţării D-voastră?

- Motivul principal al dizolvării Parlamentului Letoniei în anul 2011 şi desfăşurării alegerilor anticipate a ţinut de influenţa excesivă asupra procesului politic a câtorva oameni bogaţi cu relaţii strânse între ei, aşa-numiţii oligarhi. Acestea au fost primele alegeri anticipate care au avut loc vreodată în Letonia. În urma acestor alegeri, oligarhii au pierdut o bună parte din influenţa politică pe care au deţinut-o anterior. Dacă este să vorbim despre lecţii, trebuie să menţionăm că fiecare ţară este un unicat în sine, de aceea experienţa unui stat nu în toate poate fi preluată de alt stat. În acelaşi timp, consider că totul depinde de voinţa alegătorilor, de decizia pe care o iau referitor la cine le va prezenta interesele în structurile de stat. Cu cât mai înalte cerinţe le vor înainta alegătorii politicienilor, cu atât mai harnic vor munci aceştia, pentru a îndreptăţi aşteptările alegătorilor şi a le menţine sprijinul.

- Sunteţi un expert recunoscut în domeniul economisirii, optimizării resurselor. Se spune că într-un rând aţi economisit pentru Parlamentul European mai multe milioane de euro. Cum şi în care sfere, la părerea D-voastră, Moldova ar putea economisi din timp şi resurse pentru urgentarea scopurilor de modernizare a ţării şi îmbunătăţire a nivelului de trai al cetăţenilor săi? Cât de utilă ar putea fi pentru noi experienţa Letoniei în acest sens?

- Cred că atenţia cea mai mare trebuie să se acorde proceselor de concentrare a resurselor în cele mai prioritare sfere. Pentru noi în Letonia acesta este un fapt evident. După restabilirea independenţei în statul nostru a existat un consens, potrivit căruia integrarea Letoniei în Uniunea Europeană şi NATO reprezintă unica posibilitate de a ne asigura viitorul. Pornind de la aceasta, majoritatea resurselor accesibile au fost concentrate pentru realizarea scopului respectiv. Referitor la experienţa Letoniei în domeniul integrării europene, consider că unul dintre aspectele determinante l-a reprezentat hotărârea noastră şi asigurarea unui consens social larg în această chestiune. Este important ca Guvernul şi societatea să obţină succese concentrate întru realizarea scopului propus. În afară de aceasta, încă o lecţie care poate fi însuşită din experienţa Letoniei ţine de necesitatea de a menţine trează capacitatea de abordare critică a situaţiei şi să nu ne pierdem capul în cazul în care dezvoltarea economică este prea bruscă. Pentru economiile unor state mici, cum sunt Letonia şi Moldova, aceasta ar putea crea probleme serioase, cu care noi ne-am ciocnit în anii 2008 – 2009. Ca să evităm astfel de situaţii, societatea şi sectorul neguvernamental trebuie să ceară ca guvernul să promoveze politici fiscale raţionale şi echilibrate.

- Ce priorități a avut țara d-voastră și ce puncte vulnerabile au existat (dacă au existat) în calea spre integrarea europeană? Care sunt, în opinia D-voastră, șansele Moldovei, cu toate punctele sale forte și slabe, de a reuși pe această cale?

- Voi repeta: Moldova a realizat pe parcursul ultimilor ani succese impresionante. În opinia mea, realizările de astăzi ale țării d-voastră se explică prin voința exprimată destul de clar și prin dorința sinceră a elitei politice și a societății moldovenești în ansamblu de a se integra în Uniunea Europeană. Dorința Moldovei de a realiza o integrare cât mai strânsă cu Uniunea Europeană atestă faptul că societatea d-voastră împărtășește aceleași valori, care sunt fundamentale pentru Uniunea Europeană. Este vorba despre democrație și de respectarea drepturilor omului. Pornind de la experiența Letoniei, pot să vă doresc o continuare bine concentrată a reformelor inițiate pentru ca valorile Uniunii Europene să se regăsească în Moldova. În acest context, o atenție deosebită urmează să se acorde principiilor autonomiei puterii judiciare și supremației legii. Pe peretele sălii de ședințe a Guvernului Letoniei se poate citi o expresie care caracterizează foarte exact principiul supremației legii: „O lege și un adevăr pentru toți”. Este important ca acest principiu să funcționeze nu numai în teorie, dar și în viață, ca legea să fie aplicată în mod similar pentru toți, fără excepții, indiferent de faptul cine ești tu – înalt demnitar de stat sau un om simplu. Indiscutabil, un criteriu important al faptului, în ce măsură împărtășește statul valorile Uniunii Europene, ține de respectarea principiului libertății de expresie, care garantează dreptul oponenților politici, adică al opoziției, de a avea posibilitatea să-și expună prin intermediul mijloacelor de informare în masă opinia sa în problemele actuale și să familiarizeze societatea cu ea. Consider că Moldova trebuie să continue în mod mai activ activitatea în aceste direcții, ceea ce se va răsfrânge negreșit în mod pozitiv asupra relațiilor Moldovei cu Uniunea Europeană.

- Ambele noastre țări fac parte din zona în care Federația Rusă joacă un rol foarte important în politica regională, sprijinindu-se inclusiv, dar nu numai, pe o cotă destul de mare de etnici ruși și pe cei, pe care îi numeşte „rusolingvi”, în realizarea intereselor sale. Cum reușiți să păstrați echilibrul între interesele politice ale țării d-voastră și interesele economice, care prevăd un nivel destul de înalt al colaborării economice? Ce am putea învăța unii de alții în acest sens?

- Dacă ar fi să spunem pe scurt, scopul nostru este de a stabili și de a menține relații constructive cu statele vecine, întemeiate pe o colaborare mutual avantajoasă. Este evident: cu anumite state este mai ușor să realizezi acest scop, decât cu altele. Deși circa 70% din volumul operațiilor comerciale exterioare țin de țările Uniunii Europene, Rusia este pentru noi, de asemenea, un partener comercial important, cu care noi suntem interesați să colaborăm. Cât privește situația comunității rusești din Letonia, eu consider că trebuie să continuăm dezvoltarea valorilor comune și a identității pentru toate comunitățile etnice. Comunitatea rusă, precum și cea ucraineană, poloneză, belorisă, estonă și lituaniană din Letonia sunt o parte componentă inalienabilă a statului nostru. Totodată, noi trebuie să consolidăm temelia noastră unică, de exemplu, înțelegerea comună a istoriei noastre, a valorilor și identităţii noastre comune.

- Vizita D-voastră actuală în Moldova s-a desfășurat în toiul crizei politice, care ține de relațiile dintre partidele aflate la putere și care este greu la ora actuală de prognozat cu ce se va încheia. Apropo, ați examinat posibilitatea de a amâna vizita sau chiar de a renunța la ea? Dar întrebarea mai importantă, pe care aș dori să V-o adresez se referă la faptul, în ce măsură această criză, care este, posibil, cea mai profundă dintre toate, din câte au fost, va putea influența cursul european al Republicii Moldova?

- Experiența Letoniei demonstrează că în contextul integrării europene este importantă activitatea bine pusă la punct a Guvernului în ceea ce privește transpunerea reformelor în viață. Este important ca, indiferent de divergențele în anumite chestiuni, partenerii de coaliție să nu admită ca neînțelegerile interioare să-și lase amprentele negative pe cursul reformelor și pe apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. De aceea eu doar pot să-mi exprim speranța că partenerii de coaliție vor reuși să depășească greutățile care s-au creat, pentru a asigura stabilitatea în țară și a continua realizarea reformelor inițiate. Este important ca, pășind pe această cale, să se înțeleagă că o parte componentă a succesului în integrarea europeană trebuie s-o constituie, în opinia mea, comunicarea eficientă cu societatea. Este important nu numai de a implementa reformele în viață, care sunt necesare pentru integrarea țării d-voastră în Uniunea Europeană, dar și să explicați societății într-un limbaj accesibil și convingător necesitatea acestor reforme, să-i vorbiți despre utilitatea și achizițiile, pe care societatea le va obține de la ele și de la integrarea europeană în ansamblu.

Consemnare: Valeriu Vasilică, IPN