Republica Moldova nu va reuși să aibă o relație constructivă cu Federația Rusă atât timp cât nu va avea instituții controlate de popor, care nu sunt supuse intereselor de partid și cât timp nu va exista transparență din partea actorilor politici, iar societatea civilă și mass-media nu își vor face treaba în ceea ce privește contracararea dezinformărilor și educarea în societate a gândirii critice. Opinia a fost exprimată de Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, la dezbaterea publică „Resetarea relațiilor moldo-ruse după alegerile prezidențiale: probleme, soluții, priorități”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit politologului, președintele nou ales al Republicii Moldova este pus în fața unor dileme importante, legate de relațiile cu Federația Rusă. Aceste relații sunt complexe și complicate în mod special, deoarece politicienii de-a lungul deceniilor au exploatat relațiile cu Federația Rusă în scopuri personale sau de partid, respectiv, Maia Sandu va trebui să rezolve mai multe probleme simultan: „Pentru asta trebuie să capete competențe în timp record și să fie responsabilă de ceea ce declară pe seama relațiilor cu Federația Rusă. Ceea ce declară un președinte poate avea un ecou în societate, iar depolitizarea retoricii președintelui va fi un beneficiu pentru președinte”. Dionis Cenușa mai spune că dezinformarea trebuie considerată problemă de securitate națională, deoarece prin dezinformare pot fi induși în eroare nu doar cetățenii Moldovei, dar și partenerii externi, inclusiv Federația Rusă.
În altă ordine de idei, Dionis Cenușa a remarcat că Igor Dodon, odată instalat în funcția de președinte, practic, „a transformat președinția în propria corporație. El vorbea din numele Președinției, dar totodată reprezenta și interesele Republicii Moldova. Astfel, ca toate legăturile pe care Federația Rusă le-a dezvoltat pe parcursul ultimilor patru ani, a fost prin intermediul dânsului, și respectiv, plecarea sa creează o problemă de dependență”, a spus Dionis Cenușa. În opinia politologului, dacă noul președinte dorește să aibă o relație calitativ nouă cu Federația Rusă, trebuie să preia relațiile și pentru asta e nevoie de timp. „Un alt aspect important ține de politizarea instituțiilor în Republica Moldova și divizarea instituțiilor între diferite interese politice, care s-a întâmplat în special după plecarea comuniștilor. În condițiile respective, instituțiile au fost cumva dezorientate din punct de vedere instituțional și totodată au fost subordonate unor interese politice foarte clare. Societatea poate influența această situație, deoarece, în funcție de preferințele societății acționează partidele politice”, menționează politologul.
Dacă Moldova vrea o politică externă coerentă, care servește intereselor naționale, atunci se poate de vorbit doar despre o politică externă pragmatică, trebuie să fie una și consecventă și constructivă față de toți partenerii externi, crede Dionis Cenușa. „Acest pragmatism reiese și din importanța relațiilor pe care Republica Moldova le are cu o anumită țară. Dacă Federația Rusă este importantă din varii motive (energetic, umanitar) atunci exact acele aspecte trebuie abordate și acolo trebuie atinse rezultate bune. Tot așa cum, dacă Moldova este în relații strânse și se integrează în Uniunea Europeană sau se asociază politic la această organizație internațională, înseamnă că exact în acea direcție trebuie canalizată energia politică și instituțională a țării. Politicienii au venit cu diverse concepte de politică externă: multivectorială, echilibrat etc. care sunt concepte politice și sunt rezultatul unor calcule electorale. S-a mers mai mult pe logica votantului și a sondajelor, mai mult decât pe interesele naționale ale statului și acum instituțiile statului trebuie să lucreze mult pentru a atinge rezultate în raport cu o țară sau alta”, a spus el.
Potrivit lui, sunt importante și percepțiile Rusiei față de politicul din Republica Moldova. În context, Dionis Cenușa crede că atunci când s-a început dezinformarea pe marginea declarațiilor Maiei Sandu privind relațiile moldo-ruse în domenii sensibile, „a fost evident că, pe de o parte, a funcționat dezinformarea lui Igor Dodon și a celor din PSRM, dar a fost și predilecția Rusiei de a accepta acea dezinformare. Anterior, pentru că Moldova a decis într-un mod suveran pe marginea integrării sale europene, Federația Rusă a avut o reacție nesănătoasă, deoarece a pornit embargourile împotriva producției moldovenești”.
Dezbaterea publică „Resetarea relațiilor moldo-ruse după alegerile prezidențiale: probleme, soluții, priorități”, este ediția a 161-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
