Indiferent de grupul din care face parte o persoană, diasporă sau votanții de acasă, contează ca mesajele transmise să nu creeze noi fisuri în societate după alegeri. Există viață politică și după alegeri, atât pentru cetățeni, cât și partidele politice, care urmează să conviețuiască împreună. Acest gând trebuie să prevaleze mesajelor agresive, promovate de susținătorii partidelor, candidații cărora luptă pentru fotoliul de președinte. De această părere este politologul Dionis Cenușa, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, expusă la dezbaterea publică „Societatea divizată și lumile paralele în alegerile din Moldova: cauze și efecte”, organizate de Agenția de presă IPN.
În opinia politologului, al doilea tur al prezidențialelor va demonstra o mobilizare extrem de mare a diasporei din Occident. El consideră că declarația președintelui Igor Dodon despre diasporă, precum că ar fi „o lume paralelă” și are alte interese decât cei de acasă, este una nereușită și că persoana care i-a sugerat-o i-a făcut un deserviciu. În opinia sa, prin această declarație, probabil, intenția candidatului a fost să inducă o contradicție dintre diaspora din Occident și cea din Rusia, pentru că, în paralel, Igor Dodon a folosit mai multe mesaje prin care a încercat să mobilizeze votanții din Rusia, inclusiv le-a vorbit despre posibilitatea de a obține amnistie. De acea, Dionis Cenușa crede că intenția lui Igor Dodon a fost mai degrabă să polarizeze diaspora între Răsărit și Occident decât să creeze un conflict între diasporă în general și cei de acasă.
În altă ordine de idei, politologul a remarcat că, „fisura” statalist-unionistă în societatea moldovenească, e una din acele fisuri care va determina soarta statului Republica Moldova, deoarece datele sondajelor arată că numărul celor cu aspirații unioniste crește. În spatele acestor aspirații sunt diferite motivații: de la pensii și alocații sociale pe care le poate oferi statul român, la motivații mai simbolice legate de parte istorică. „Cu cât Republica Moldova va avea o performanță mai proastă în ceea ce privește livrarea unor servicii publice de calitate, cu atât mai mare va fi această fisură”, a spus el.
Politologul susține că, dacă populația din Republica Moldova va vota la un referendum pentru această reunificare, „atunci va fi nevoie de decis ce se face cu autonomia găgăuză, Regiunea Tranistreană, i se acordă sau nu independență. Va exista o recreionare a hărții în regiune”.
Dionis Cenușa menționează că pendularea între Est și Vest este perpetuată de politicieni, care, în acest fel, segmentează votanții și le poate câștiga mai ușor voturile prin promovarea anumitor mituri, anumitor stereotipuri. „Federația Rusă folosește extrem de mult imaginea negativă a NATO, inclusiv în Republica Moldova, de aceea este practic toxic să vorbești despre orice relație cu NATO, chiar dacă e vorba de cooperare”.
Politologul remarcă tendința de a utiliza tot mai mult noțiunea de „politică externă echilibrată”: „Despre acest tip de politică vorbește și Maia Sandu, nu doar Igor Dodon și din observațiile mele, inclusiv Vlad Filat, Alianțele de Integrare Europeană, vorbeau despre politica externă echilibrată”.
Dionis Cenușa consideră că deja la această etapă se pune accentul pe echilibrarea dialogului extern, pentru a diminua impactul extern pe care l-ar putea resimți Moldova. „Din păcate, Republica Moldova, în multe privințe, este o victimă colaterală a relațiilor instabile, care există între actorii geopolitici din regiune. Din acest motiv, Moldova cu atât mai mult trebuie să demonstreze abilitate diplomatică pentru a folosi eficient beneficiile economice și geostrategice de care dispune, pentru a nu fi atrasă în tot felul de rivalități geopolitice”, a spus el.
Dezbaterea „Societatea divizată și lumile paralele în alegerile din Moldova: cauze și efecte”, este ediția a 8-a din ciclul electoral „Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
