Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social - politice (13-19.07.2020)

Evenimente în top, de la A la Z

TOP I Joi, veteranii războiului de pe Nistru, reuniți în asociația „Forța Veteranilor” au protestat în fața Parlamentului, în timp ce deputații au adoptat un proiect de lege care prevede că veteranii de război vor primi gratuit prima de asigurare medicală obligatorie. Sprijiniți de opoziție, în special de Platforma DA, ei au cerut mai multe măsuri de protecție socială. Protestatarii au discutat cu deputatul PDM Alexandru Jizdan și au solicitat să li se permită accesul la tribuna Parlamentului.

În timpul protestului poliția a dat un comunicat în care a apreciat că manifestația „poartă un caracter provocator și este pasibilă de răspundere conform legislației în vigoare”.

Altercațiile au apărut după ce protestatarii au încercat să instaleze un cort în fața Parlamentului, iar oamenii legii nu le-au permis, aplicând forța fizică și sprai lacrimogen. Câțiva veterani au fost imobilizați la pământ. Nouă participanți au fost reținuți, audiați și eliberați, însă riscă să fie sancționați pentru acțiuni violente. Conform poliției, sunt pasibili de pedepse și organizatorii protestului care ar fi permis acțiunile violente și nu ar fi asigurat respectarea măsurilor epidemiologice. Doi combatanți, a precizat instituția, au fost transportați la spital, întrucât oamenii legii ar fi constatat că au febră. A fost deschis un dosar penal.

Deputatul Platformei DA Chiril Moțpan susține că poliția a cauzat protestatarilor vătămări corporale grave cu aplicarea neproporțională, excesivă a forței. „Eu am fotografiat un băiat bătut, cu vânătăi. Un alt combatant cu coastele rupte a fost dus la spital și de abia mai respira. Altul era în sala de reanimare, nu mi-au permis să intru. A fost adus la poliție în comă. Poliția a aplicat forța fizică de o manieră excesivă”. El a solicitat Procurorului General al Republicii Moldova „să dispună cercetarea circumstanțelor acestui caz, sub toate aspectele, și să dea aprecierea legală acțiunilor poliției”.

Deputatul PAS Igor Grosu, a menționat că „altercațiile sunt regretabile și primele lucruri care mi-a venit în gând au fost: am protestat și noi, și au fost situații mai tensionate, dar nu am văzut așa violență cu gaze lacrimogene, cu toate dotările acestea. Eu cred că este exces de zel, este un exces de zel pentru că sunt camarazi”.

Amnesty International Moldova atestă că intervenția forțelor de ordine la protestul pașnic din 16 iulie este o încălcare gravă a drepturilor omului.  ONG-ul condamnă aplicarea forței și folosirea gazelor lacrimogene de către poliție, precum și reținerile protestatarilor. „Nu este clar de ce autoritățile au aplicat forța la un protest pașnic, soldat cu rețineri și utilizarea de gaze lacrimogene. Forțele de ordine trebuie să ofere în continuare protestatarilor dreptul la libera întrunire și să întreprindă măsuri pentru a preveni răspândirea bolilor epidemice”, se mai spune în comentariul remis presei. Potrivit organizației, este esențial ca forțele de ordine publică să se abțină de la aplicarea forței fizice, decât atunci când este absolut necesar. La fel, autoritățile trebuie să justifice în mod clar condițiile pentru restrângerea libertății de întrunire”.

Șeful adjunct al Inspectoratului General de Poliție (IGP) Marin Maxian, a afirmat că „acțiunile Poliției sunt într-o anchetă se serviciu pentru evaluarea corectitudinii și legalității acțiunilor întreprinse”.

Deputatul Octavian Țîcu, președintele PUN, s-a solidarizat într-o transmisiune live din clădirea Parlamentului cu protestatarii.

Deputatul Igor Munteanu, Platforma DA, a difuzat o adresă, unde, în special, a notat: „Nimeni până astăzi nu și-a permis să trateze în asemenea hal veteranii, să-i trântească cu capul de asfalt. Într-un stat normal, veteranii de război, cei care-au luptat pentru integritatea și suveranitatea Republicii Moldova, sunt cinstiți, onorați și chiar venerați de conducătorii statului, la Chișinău, regimul Dodon cheltuiește zeci de milioane de lei pentru parade rusești, coroane de flori la Moscova pentru războaie străine, zeci de milioane de lei pentru vopsirea memorialelor sovietice, și nu găsește însă niciodată timp să rezolve problemele veteranilor, care-au apărat independența Republicii Moldova în 1992 contra invadatorilor ruși”.

Veteranii au protestat și duminică, 19 iulie. Oamenii au scandat: „Noi nu cedăm”, „Jos ciuma roșie”, „Demisia”, fiind nemulțumiți de inacțiunea Parlamentului în aprobarea deciziilor cerințelor sociale ale combatanților de război. La protest au participat veteranii, reprezentanți ai societății civile și mai mulți politicieni din opoziție. De această dată manifestația s-a desfășurat fără incidente. Combatanții au spus că vor reveni săptămâna viitoare în stradă pentru a-şi revendica drepturile și pentru a susține moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Chicu.

Participanții la protest au votat o rezoluție, prin care au cerut demisia imediată a președintelui Igor Dodon, a președintelui Parlamentului, Zinaida Greceanîi și a premierului Ion Chicu, cu întregul cabinet de miniștri. În rezoluție se menționează că majoritatea parlamentară nu dorește să asculte și să rezolve problemele cetățenilor, iar Parlamentul a devenit un centru comercial, unde totul se vinde și se cumpără. Potrivit protestatarilor, după un an de la plecarea lui Vlad Plahotniuc din țară, nimic nu s-a schimbat spre bine, iar schemele au fost preluate.

TOP II CRIZA DE PUTERE Joi, 16 iunie, 25 de deputați ai Platformei DA și ai PAS, au prezentat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Chicu. „Guvernul învestit la data de 14 octombrie 2019 a încălcat pe toată perioada activității sale și în repetate rânduri legislația în vigoare, Constituția Republicii Moldova, subminând suveranitatea și securitatea financiară și economică a țării”, a declarat deputatul Platformei DA Alexandru Slusari, în cadrul prezentării moțiunii de cenzură.

Urmează ca Parlamentul să se convoace în termen de 14 zile într-o sesiune extraordinară pentru a o examina.

Anterior, cei de la PRO-Moldova au anunțat că o vor susține, fiind vorba de încă 14 deputați. Și Partidul Șor, cu opt - în lipsa lui Ilan Șor – legislatori, a dat de înțeles că va vota. Luându-se în calcul și votul lui Octavian Țîcu, este vorba despre un număr de 49 de deputați, dar în lipsa lui Ilan Șor, moțiunea ar putea fi votată de 48 de deputați.

Partidul Democrat a stipulat că nu poate vota alături de cei care au furat miliardul și care au dat milioane de dolari pentru a lua deputați de la PDM. Deputatul Alexandru Jizdan, însă, a spus că se va discuta în fracțiune și se va lua o decizie oficială.

Deputații din Partidul Socialiștilor au semnat o declarație în susținerea Guvernului condus de Ion Chicu. Astfel, formațiunea își asumă public decizia de a nu vota moțiunea de cenzură. Deputații socialiști au condamnat „tentativele de destabilizare a situației în republică și aruncarea țării într-un haos în plină criză pandemică și economică”. A fost subliniată importanța „păstrării păcii sociale în țară” și continuarea sprijinului pentru oameni, inclusiv realizarea proiectelor naționale de infrastructură.

Anunțând alăturarea la moțiune, lidera PAS Maia Sandu, a menționat că a discutat și cu Partidul Democrat pentru a-l convinge să participe la votarea demisiei Guvernului, dar fără succes.

Anterior, liderul informal al socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că formațiunea nu poate să-și demită propriul Guvern care se descurcă foarte bine cu toate problemele existente. El și-a exprimat convingerea că moțiunea nu va fi votată.

La rândul său, prim-ministrul Ion Chicu a ironizat pe seama moțiunii din Parlament. Întrebat cum o comentează și dacă prezintă un pericol, premierul a catalogat deputații inițiatori ca fiind niște „zăpăciți”. „Ia uitați-vă ce eveniment avem afară, oameni buni. UE, într-un semn de solidaritate cu Republica Moldova, ne-a oferit un asemenea suport frumos, pe voi va interesează nu știu ce fac 10 zăpăciți din Parlament. Încercați dumneavoastră, care tot mă atrageți în „Las Fierbinți”(emisiune la PRO TV – n.r.), să înțelegeți cat de greu le este medicilor sa poarte acest echipament”, a declarat Chicu la ceremonia de transmitere a ajutorului umanitar din partea UE și OMS Republicii Moldova.

Comentatorului politic Dionis Cenușă observă că “grupurile oligarhice – Candu și Șor – vor căderea Guvernului și amânarea alegerilor anticipate. Dar aceștia se vor ajusta, în funcție de orice conjunctură politică”, scrie Dionis Cenușă, într-o postare pe Facebook. În opinia expertului, “PAS riscă cel mai mult, deoarece este partidul aflat în creștere, din care toți de pe dreapta ar vrea să rupă. Dar picarea moțiunii, în eventualitate, va închide subiectul demiterii Guvernului până în toamnă. Iar PAS se poate concentra pe prezidențiale”, conchide Dionis Cenușă.

În contextul actualei situații politice, „Rusia va ajuta Republica Moldova în căutarea unui consens pentru soluționarea contradicțiilor politice interne din țară”, a declarat joi, 16 iulie, ministrul adjunct de externe al Federației Ruse, Andrei Rudenko, fără a specifica cine dintre actorii politici de la noi a solicitat acest ajutor, fără de care s-ar putea vorbi despre o ingerință în treburile interne ale țării.

Oficialul crede că situația politică din Republica Moldova este „imprevizibilă în ceea ce privește componența parlamentară și în termenii antagonismului în curs de desfășurare dintre principalele forțe politice, între președintele Dodon, între Partidul Socialist și adversarii lor din Parlament”. El și-a exprimat speranța că principalele forțe politice ale țării vor putea ajunge la un consens.

„Rusia, la rândul ei, va ajuta Moldova să găsească acest consens”, a declarat viceministrul rus.

Concomitent, PDM și Ambasada Federației Ruse la Chișinău au anunțat despre o întrevedere a liderului democrat cu ambasadorul rus, Oleg Vasnețov. Spre deosebire de instituție, care nu deschide parantezele discuției, liderul democraților relatează că a „pledat permanent pentru o relație onestă, pragmatică și bazată pe respect reciproc, indiferent de complexitatea subiectelor problematice. Am menționat clar că Republica Moldova nu trebuie să fie un câmp de confruntare geopolitică. Opțiunea suverană a țării noastre este vectorul european de dezvoltare și modernizare și ea trebuie să fie respectată de către toți actorii internaționali", a scris Filip și pe Facebook.

I. Evenimentele săptămânii, succint

PROCESUL ELECTORAL

Lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, este candidatul formațiunii la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie.

Spre deosebire de opoziție, socialiștii cred că modificările la Codul Electoral sunt binevenite și vor îmbunătăți legislația electorală.

Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko recomandă clasei politice să ajungă la un consens și să consulte opiniile societății civile. Și președinele Igor Dodon vine cu o reacție.

În altă ordine de idei, Igor Dodon anunță că, în cazul în care va decide să candideze pentru un nou mandat la funcția de președinte al Republicii Moldova, nu mai poate beneficia de suportul direct al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova.

SĂNĂTATEA PUBLICĂ – UE – OMS

UE și Organizația Mondială a Sănătății îi oferă Chișinăului un ajutor de aproximativ trei milioane de euro. Este vorba de 1,5 milioane de unități de echipamente personale de protecție.

ECONOMIA

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în colaborare cu Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCIRM), a organizat, în data de 15 iulie, Forumul Online de Afaceri România – Republica Moldova.

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov, a propus 7 modele de redeschiderea instituțiilor de învățământ din 1 septembrie.

PROCURATURA GENERALĂ

Deputații au aprobat în două lecturi modificări la Legea Procuraturii: se revine la modelul vechi de numire a procurorului general.

CNA

Ofițerii CNA au efectuat percheziții la domiciliul unor funcționari ai BNM. Potrivit unor surse, funcționarii BNM ar fi săvârșit acțiuni ilegale în privința familiei Voronin, pentru a o deposeda de acțiunile de la FinComBank SA.
CORUPȚIA LA NIVEL ÎNALT

Victor Pelin afirmă la IPN că există „dovezi incontestabile privind coruperea deputaților. Acestea  ar fi deținute de președintele Igor Dodon.

PARTIDE EXTRAPARLAMENTARE

Liderul Asociației "UNIREA-ODIP" crede că socialiștii s-ar putea alege cu amenzi usturătoare. „Vrem ca legea să nu mai funcționeze selectiv”.

„EUROPEAN DREAM”, VARIANTE

În disonanță cu aprecierile opoziției privind executarea de către autorități a angajamentelor față de UE, ambasadorul UE în Republica Moldova, Peter Michalko consideră că „pentru tranșa a doua Moldova a îndeplinit toate condițiile înaintate în memorandumul de înțelegere.

Discrepanțele dintre viziunea UE și cea a opoziției de la Chișinău ar putea fi din cauza (dar puțin, probabil) că UE nu a reușit să colecteze informația detaliată, opinează politologul Dionis Cenușa.

Premierul Ion Chicu a adresat un mesaj cu ocazia aniversării a 25-a a aderării Republicii Moldova la Consiliul Europei.

Ambasadoarea Germaniei la Chișinău: „Măsurile vor fi aceleași ca și anul trecut, se vor folosi aceleași metode și instrumente, dar depinde și de discuțiile dintre parteneri, ar putea să apară și altele”.

DOSARE DE REZONANȚĂ

Procurorul Vitalie Galeru, care a devenit cunoscut după ce a instrumentat câteva dosare de rezonanță, a fost eliberat din funcție prin decizia CSP din 3 iulie.

Publicația moscovită „Kommersant” scrie despre „laundromatul moldovenesc”, unde figureazăVladimir Plahotniuc, Veaceslav Platon și alții.

Moldova va mai achita încă 50 de mii de euro în dosarul profesorilor turci (ex)trădați în 2018.
 
REGIUNEA TRANSNISTREANĂ

Partidul Democrat cere convocarea în regim prioritar a Consiliului Suprem de Securitate pentru a examina instalarea celor 37 de posturi ilegale în Zona de Securitate și eliminarea imediată a acestora. Potrivit veteranului Anatol Macovei lui, tot ce se petrece este dictat de două clanuri mafiote, iar cetățenii sunt folosiți pentru a-și da votul contra unor pungi cu sume bănești.

Viceprim-ministra pentru reintegrare, Cristina Lesnic, a examinat cu Richard Tibbels, șef de direcție în Serviciul european de acțiune externă. relația din ultimele luni dintre Chișinău și Tiraspol.

Mihai Mogîldea de la IPRE crede că Misiunea OSCE în Republica Moldova poate juca un rol-cheie în gestionarea situației actuale, cauzată de ilegalitățile regimului de la Tiraspol.

La următoarea ședință a Consiliului Suprem de Securitate, se va examina situația privind posturile ilegale din Zona de Securitate, a declarat președintele țării, Igor Dodon.

II. Evenimentele săptămânii, detaliat

PROCESUL ELECTORAL

Lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, este candidatul formațiunii la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. O decizie în acest sens a fost luată de Consiliul Politic Național al formațiunii, care s-a întrunit pe 18 iulie. Lansarea oficială a candidatului Maia Sandu și a programului său electoral va avea loc odată cu startul oficial al scrutinului electoral, în luna septembrie.

Săptămâna trecută, în contxtul moțiunii depuse, Maia Sandu, a susținut că deputații din majoritatea parlamentară PSRM-PDM ar pregăti fraudarea alegerilor prezidențiale în favoarea lui Igor Dodon. „PSRM insistă pe unele modificări la Codul Electoral care merg pe contrasens cu alegerile libere și corecte”, a precizat ex-premierul Maia Sandu, care apare în sondaje drept contracandidatul lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale din toamnă. „Se propune scurtarea duratei zilei de votare, pentru ca mai puțini oameni să reușească să voteze. Observatorii nu vor mai putea verifica listele electorale și nu vor putea monitoriza și raporta încălcările făcute până la începerea perioadei electorale și după încheierea acesteia”, enumeră Maia Sandu.

Modificările la Codul Electoral sunt binevenite și vor îmbunătăți legislația electorală. În același timp, învinuirile care vin din partea opoziției sunt „nefondate și lipsite de logică”. Opinia aparține deputatului Fracțiunii Partidul Socialiștilor din Republica Moldova Grigore Novac și a fost făcută în cadrul dezbaterilor publice „Modificările la Codul Electoral: avantaje și riscuri pentru democrație”, organizate de Agenția de presă IPN.

În cadrul acelorași dezbateri, Sergiu Litvinenco, deputat al Fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate, a susținut că toate propunerile societății civile pentru modificarea legislației electorale au fost respinse. Organizațiile societății civile au înaintat 129 de pagini care conțineau amendamente cu privire la modificarea legislației electorale, dar care au fost respinse fără argumente în cadrul Comisiei juridică, numiri și imunități a Parlamentului.

Deputatul a anunțat că PAS va contesta la Curtea Constituțională modificările la Codul electoral care vor veni în contradicție cu standardele Comisiei de la Veneția.

Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko recomandă clasei politice să ajungă la un consens și să consulte opiniile societății civile. El afirmă că există indicii că modificările propuse la Codul Electoral nu corespund pe deplin cu recomandările Comisiei de la Veneția și ale Oficiului pentru instituții democratice și drepturile omului din cadrul OSC. „Standardele democratice și electorale sunt printre angajamentele esențiale față de partenerii internaționali ai țării, inclusiv UE, dar, în primul rând, față de cetățenii Republicii Moldova”, a notat oficialul pe FB.

Reacția președintelui Igor Dodon arată că el monitorizează situația: „Acest Cod Electoral, care se modifică, este inițiativa care a fost votată la CEC, inclusiv de oamenii care au fost delegați de dumneaei. Sunt membri ai Partidului Maiei Sandu. Ei au votat, nu eu. Ei au venit cu propunerea aceasta în Parlament. Eu nici nu știu ce e în modificarea aceasta. După ce va fi votată, va veni la mine spre promulgare și voi decide, dacă voi promulga sau nu. Eu sunt de acord cu unele argumente pe care le-am auzit astăzi public, că nu trebuie de redus timpul de votare.”

În altă ordine de idei, Igor Dodon anunță că, în cazul în care va decide să candideze pentru un nou mandat la funcția de președinte al Republicii Moldova, nu mai poate beneficia de suportul direct al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. În opinia șefului statului, dacă PSRM îl va susține direct, atunci oponenții vor putea contesta acest lucru la Curtea Constituțională, iar într-un final s-ar putea întâmpla ca să fie exclus din campania pentru prezidențiale.

„Eu știu că foarte mulți se pregăteau de acest scenariu în cazul în care voi candida de la socialiști, să mă trăsnească pe drum. Scenariile respective le discută deputații Maiei Sandu. Dacă voi lua decizia, voi merge din partea poporului, dar susținut de partide care vor anunța că sunt gata să mă susțină. Care sunt acestea, timpul va arăta”, a notat președintele Dodon.

SĂNĂTATEA PUBLICĂ – UE – OMS

UE și Organizația Mondială a Sănătății îi oferă Chișinăului un ajutor de aproximativ trei milioane de euro. Este vorba de 1,5 milioane de unități de echipamente personale de protecție. Cu ocazia recepționării primului lot, premierul Ion Chicu a mulțumit „din inimă pentru gestul de solidaritate al Uniunii Europene și Organizației Mondiale a Sănătății, cât și pentru simplul fapt că ne sunt alături!”.

Ambasadorul UE în Moldova, Peter Michalko, a menționat că UE vrea ca prin acest gest să ajute din nou țara în lupta împotriva COVID-19. „Furnizarea de echipamente personale de protecție și dispozitive medicale, precum ventilatoarele, kiturile pentru laborator, măștile, ochelarii și halatele de protecție vor fi atât în beneficiul lucrătorilor medicali din prima linie, cât și pentru toți cetățenii moldoveni”, a declarat Peter Michalko, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Potrivit informațiilor „Amnesty International”, în perioada epidemiei, cel puțin 3 mii de lucrători medicali din toată lumea au decedat din cauza coronavirusului. Apărătorii drepturilor omului consideră că statele nu au reușit să protejeze medicii, iar cifrele despre mortalitate ar putea fi subestimate. În Moldova, 2845 de lucrători medicali s-au contaminat cu COVID, 27 dintre ei au decedat.

ECONOMIA

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în colaborare cu Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCIRM), a organizat, în data de 15 iulie, Forumul Online de Afaceri România – Republica Moldova, în scopul promovării schimburilor comerciale între cele două state.

„Aproximativ 70% din volumul schimburilor comerciale se face cu statele membre UE. România ocupă primul loc dintre toate statele europene din punctul de vedere al volumului comercial. Astfel, valoarea totală a schimburilor comerciale, înregistrate la sfârșitul lunii aprilie 2020, a fost de 611 milioane de dolari, cu un export de 385 de milioane de dolari și un import de 225 de milioane de dolari. Este o valoare evident mai mică față de perioada similară a anului trecut”, a declarat Adrian Sârbu, ministru plenipotențiar din cadrul Ambasadei României la Chișinău.

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă, despre 7 modele propuse directorilor de școli din țară spre consultare privind redeschiderea instituțiilor din 1 septembrie.

„Închiderea școlilor a fost o alegere care ne-a permis să salvăm mii de vieți. Este timpul să planificăm întoarcerea în sălile de studiu. Ministerul face tot posibilul pentru ca instituțiile de învățământ să se deschidă într-un format tradițional la 1 septembrie”, a spus Șarov.

Prin urmare, Ministerul propune 7 modele spre consultare publică. „Directorul urmează sa discute cu părinții și elevii. În rezultat, directorul va aproba modelul sau combinația de modele cea mai potrivită”, a precizat Șarov.

PROCURATURA GENERALĂ

Deputații au aprobat în două lecturi modificări la Legea Procuraturii, după ce Curtea Constituțională a declarat mai multe prevederi neconstituționale. Opoziția parlamentară a declarat că, pe lângă aspectele declarate neconstituționale, există mai multe amendamente și nu este clară graba cu care este promovat proiectul, or, acesta a ajuns în legislativ cu o zi înainte de dezbaterile în plen.

Secretarul de stat la Ministerul Justiției, Radu Foltea, a declarat că o prevedere a proiectului se referă la numirea procurorului general și constă în revenirea la procedura anterioară de numire a acestuia printr-un concurs transparent de a cărui organizare va fi responsabil exclusiv Consiliul Superior al Procurorilor. În cazul în care intervine vacanța funcției de procuror general, CSP va avea prioritate la selectarea unui procuror general interimar.

CORUPȚIA LA NIVEL ÎNALT

Victor Pelin afirmă la IPN că există „dovezi incontestabile privind coruperea deputaților. El se referă la deputatul PSRM, Ștefan Gațcan, care i-a făcut o confesiune președintelui Igor Dodon despre o relație dintre cauză și efecte – a primit €500 mii pentru a-și schimba orientarea politică, lucru care s-a și întâmplat și a provocat reacția furibundă a deputaților Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Aceștia l-au izolat pe deputatul Gațcan, iar apoi i-au asigurat paza de stat. Aceste dovezi transpar din declarațiile șefului statului din 3 iulie: „(Gațcan) mi-a spus că ... i-au pus pe masă 500 de mii de euro. I-am spus să se ducă la procuratură, dar nu a vrut să depună denunț”. „Surprinzător, dar la cele auzite reacția șefului statului a fost a unui bunic sfătos și nu a unui președinte al Consiliului Suprem de Securitate”.

Deputatul Iurie Reniță a sesizat Procuratura Generală după ce socialiștii Vlad Batrîncea și Grigore Novac ar fi încercat să îl compromită, făcând un denunț fals pe numele său. Cei doi deputați ar fi cerut PG să verifice niște informații potrivit cărora Reniță ar fi comis ilegalități atunci când a fost ambasador al Republicii Moldova în România.

După ce a fost examinată sesizarea, Procuratura a constatat că aceasta nu corespunde rigorilor procesual-penale pentru a fi catalogată drept sesizare cu privire la infracțiune. Reniță a cerut procurorilor ca Batrîncea și Novac să fie trași la răspundere pentru denunț fals și calomnie.

PARTIDE EXTRAPARLAMENTARE

Liderul Asociației "UNIREA-ODIP" crede că socialiștii s-ar putea alege cu amenzi usturătoare după ce a depus plângere pe numele manifestanților care au încălcat normele epidemiologice atunci când au protestat în fața casei deputatului Ștefan Gațcan, dar și atunci când au organizat, în plină pandemie, un marș automobilistic de 9 mai. Potrivit răspunsului Poliției la sesizarea unionistului, pe marginea acestor cazuri au fost pornite procese contravenționale. „Vrem ca legea să nu mai funcționeze selectiv. Unioniștii au fost sancționați pe nedrept atunci când au întâmpinat cele 20 de camioane cu ajutoare umanitare din România și vrem să vedem că poliția lucrează în cazul socialiștilor", a declarat Vlad Bilețchi.

„EUROPEAN DREAM”, VARIANTE

În disonanță cu aprecierile opoziției privind executarea de către autorități a angajamentelor față de UE, ambasadorul UE în Republica Moldova, Peter Michalko consideră că „pentru tranșa a doua Moldova a îndeplinit toate condițiile înaintate în memorandumul de înțelegere. Există și precondiții politice, care au fost evaluate pozitiv. Acest efort depus trebuie apreciat și trebuie spus că în viitor aceste rezultate atinse nu trebuie să înregistreze vreun regres”, a declarat oficialul.

Debursarea celei de-a doua tranșe din asistență macro-financiară a UE a fost acompaniată de aprecierea, dozată, a Comisarului European pentru Economie, Paolo Gentiloni, despre “eforturile de reformă” ale Guvernului Chicu în domenii problematice, precum reforma justiției și lupta împotriva corupției, punctează politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.

Aceste declarații ale Comisarului european, alături de decizia de a aloca asistența UE, contrazice totalmente evaluările făcute de către reprezentații PAS și cei ai Platformei DA (Sergiu Litvinenco și, respectiv, Igor Munteanu), consideră Dionis Cenușa.

Discrepanțele dintre viziunea UE și cea a opoziției de la Chișinău ar putea fi din cauza (dar puțin, probabil) că UE nu a reușit să colecteze informația detaliată despre progresul adevărat al reformelor, inclusiv din cauza blocării frontierelor. Totodată, opoziția ar putea avea o abordare mai exigentă decât UE, poate, chiar cu anumite doze de subiectivism. Politologul nu exclude nici faptul că UE ar ști prea bine imperfecțiunea și caracterul parțial al anumitor reforme, dar optează pentru decizii de(geo-)politizate și constructive, sprijinind cheltuielile urgente de ordin socio-economic. Totodată, asistența UE poate avea o conotație politică și ar putea să descurajeze planurile unei părți din opoziție de a termina mandatul actualului Guvern, concluzionează politologul.

Premierul Ion Chicu a adresat un mesaj cu ocazia aniversării a 25-a a aderării Republicii Moldova la Consiliul Europei. Critic față de guvernare, el a notat: „Din cauza performanțelor, în ghilimele, a guvernelor Republicii Moldova, inclusiv actualul, progresul nu este chiar cel pe care ni l-am dorit”, având în vedere că autoritățile nu manifestă deranj din cauza că nu pot elimina monitorizarea țării din partea CoE.

Ambasadoarea Germaniei la Chișinău a precizat că principiile de evaluare și asistență pentru țările din Parteneriatul Estic, pe durata Președinției Germaniei, vor rămâne aceleași. „Măsurile vor fi aceleași ca și anul trecut, se vor folosi aceleași metode și instrumente, dar depinde și de discuțiile dintre parteneri, ar putea să apară și altele. Principiul „mai mult pentru mai mult” ar putea rămâne valabil și acesta va fi unul care ne va ghida. Cred că va rămâne, pentru că din perspectiva noastră este un sistem important”, a adăugat Angela Ganninger.

Ambasadoarea a mai spus că Uniunea Europeană și Moldova își organizează relațiile în baza Acordului de Asociere și Acordului de Liber Schimb. „Acesta este cadrul prin care colaborăm cu Republica Moldova, ceea ce nu înseamnă că prin asta este influențată relația Moldovei cu Federația Rusă. Moldova are relațiile ei cu Federația Rusă și cred că în perioada Președinției noastre noi vom consolida relațiile cu Moldova, și UE cu Federația Rusă”, a adăugat ambasadoarea Germaniei.

DOSARE DE REZONANȚĂ

Procurorul Vitalie Galeru, care a devenit cunoscut după ce a instrumentat câteva dosare de rezonanță cum ar fi dosarul coruperii deputaților, dosarul fostului prim-viceprocuror general, Andrei Pântea, iar mai înainte l-a reținut pe ex-premierul Vlad Filat, a fost eliberat din funcție prin decizia CSP din 3 iulie.

Prin concurs de abateri disciplinare, prin absorbția sancțiunii disciplinare mai ușoare de sancțiunea disciplinară mai gravă, sancțiunea disciplinară – eliberare din funcția de procuror.

Publicația moscovită „Kommersant” scrie că fostul director al consiliului de directori ai băncii moscovite „Европейский Экспресс”, implicat în dosarul spălării de bani în proporții deosebit de mari prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, ar fi semnat o înțelegere cu acuzarea. Potrivit anchetatorilor, Kuzmin s-ar fi aflat în relații foarte apropiate cu alți figuranți ai dosarului, inclusiv cu fostul președinte al PDM, Vladimir Plahotniuc și cu omul de afaceri Veaceslav Platon, dar și cu unul din foștii acționari ai Victoriabank, Aleksandr Korkin, reținut anterior la Moscova.

În urma unei înțelegeri amiabile, câte 25 mii de euro va achita Moldova familiilor a doi profesori turci care acum doi ani, au fost transmiși ilegal în închisorile din Turcia. CEDO urma să se pronunțe pe acest caz în iulie, însă aceasta a radiat cererile de pe rol pentru că reclamanții au ajuns la o înțelegere cu Guvernul Republicii Moldova, care anterior a achitat 125 de mii de euro familiilor celorlalți profesori turci.

La 6 septembrie 2018, șapte cetățeni turci, profesori ai liceului „Orizont”, au fost expulzați din Republica Moldova de către Serviciul de Informații și Securitate care a anunțat că aceștia ar fi bănuiți de legături cu structuri teroriste. Societatea civilă și mai mulți politicieni au calificat acțiunea drept ilegală.

CNA

Ofițerii CNA au efectuat percheziții la domiciliul unor funcționari ai BNM. Aceștia sunt bănuiți că, acționând concertat, ar fi încercat sa favorizeze un grup de acționări ai unei bănci comerciale în defavoarea altor deținători de acțiuni, cauzându-le un prejudiciu de peste 123 de milioane de lei.

Potrivit unor surse, funcționarii BNM ar fi săvârșit acțiuni ilegale în privința familiei Voronin, pentru a o deposeda de acțiunile de la FinComBank SA. Într-un comunicat de presă al instituției se menționează că asemenea acțiuni împiedică personalul unei bănci centrale să își exercite atribuțiile în mod adecvat și reduce capacitatea instituției de a asigura supravegherea, transparența și stabilitatea sectorului bancar.

„Noi încă trebuie să ne clarificăm de ce Banca Națională a cheltuit câteva sute de mii sau poate milioane de dolari pe Kroll 1 și Kroll 2, care a fost o pistă greșită în ultimii cinci ani și s-au jucat de-a investigațiile în tot ceea ce ține de furtul miliardului. S-au supărat că le-au făcut percheziții, dar dacă au încălcat legislația ce să facem cu ei?”, a remarcat șeful statului în cadrul unei noi ediții a emisiunii „Președintele răspunde”.

REGIUNEA TRANSNISTREANĂ

Partidul Democrat cere convocarea în regim prioritar a Consiliului Suprem de Securitate pentru a examina instalarea celor 37 de posturi ilegale în Zona de Securitate și eliminarea imediată a acestora. Deputatul Alexandru Jizdan, președinte al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, a anunțat și despre crearea unui grup de lucru cu privire la soluționarea problemei posturilor ilegale. Demnitarul a făcut apel către organizațiile internaționale, inclusiv cele antrenate în promovarea drepturilor omului, să sprijine necondiționat eforturile Guvernului de reanimare a procesului de negocieri și de revenire în albia normalității pentru soluționarea pașnică a conflictului transnistrean și eliminarea imediată a posturilor ilegale.

Într-o conferință de presă la IPN, veteranul Anatol Macovei a spus că acele posturi îngrădesc libera circulație și libera exprimare a cetățenilor de pe malurile Nistrului. Potrivit lui, tot ce se petrece este dictat de două clanuri mafiote, iar cetățenii sunt folosiți pentru a-și da votul contra unor pungi cu sume bănești. Potrivit veteranului, chiar dacă cetățenii nu pot circula liber din cauza posturilor instalate de regimul separatist, schemele de contrabandă din regiune continuă să se desfășoare cu acordul tacit al „așa numiților conducători ai statului”. Veteranul mai spune că în tot acest timp Biroul de reintegrare de la Chișinău nu a făcut nimic.

Viceprim-ministra pentru reintegrare, Cristina Lesnic, a purtat pe 14 iulie o discuție cu reprezentantul Uniunii Europene în formatul de negocieri 5+2 pentru soluționarea conflictului transnistrean, Richard Tibbels, șef de direcție în Serviciul european de acțiune externă. Cei doi oficiali au analizat relația din ultimele luni dintre Chișinău și Tiraspol și au ajuns la concluzia că se erodează și devine tensionată. Totul din cauza restricțiilor de circulație impuse de regiunea transnistreană prin instalarea mai multor postul, aparent sanitare, dar care sunt gestionate de așa numiții grăniceri în uniforme.

"Tactica Guvernului a constat în promovarea măsurilor pozitive, menite să stabilizeze situația în Zona de Securitate. Nu am introdus restricții de circulație, dimpotrivă, am facilitat procedurile de import a medicamentelor, produselor alimentare și toate acestea pentru a apropia populația de pe ambele maluri ale Nistrului. Însă, în orice relație sunt implicate două părți, iar Tiraspolul a răspuns prin instalarea ilegală a 37 de posturi de control și limitarea dreptului populației de pe ambele maluri ale Nistrului la libera circulație", susține Cristina Lesnic.

Vicepremierul a insistat ca misiunea UE să-și continue monitorizările în teren, iar astfel se va putea reacționa prompt în eventuale escaladări de situație.

Mihai Mogîldea de la IPRE publică la IPN o analiză în care opinează că Misiunea OSCE în Republica Moldova poate juca un rol-cheie în gestionarea situației actuale, cauzată de ilegalitățile regimului de la Tiraspol. Mandatul Misiunii nu este unul restrictiv în acest sens și oferă pârghii pentru antrenarea eforturilor de monitorizare, analiză și comunicare a problemelor identificate în perimetrul regiunii transnistrene și a Zonei de Securitate. Expertiza Misiunii trebuie orientată în sprijinul depășirii situațiilor de criză, prin condamnarea oricărui act ce atentează la suveranitatea Republicii Moldova și a angajamentelor în vigoare...

La următoarea ședință a Consiliului Suprem de Securitate, se va examina situația privind posturile ilegale instalate unilateral în Zona de Securitate. ,,Vom convoca Consiliului Suprem de Securitate cu mai multe subiecte, inclusiv subiectul ce ține de posturile ilegale din regiunea transnistreană”, a declarat președintele țării, Igor Dodon în cadrul unei noi ediții a emisiunii „Președintele răspunde”.

SUBIECTE DE URMĂRIT

Confruntarea guvernanților cu veteranii arată că regimul nu înțelege esența protestelor din partea oamenilor care consideră că participarea președintelui Dodon la parada de la Moscova este un gest de sfidare a celor căzuți și a celor rămași în viață după războiul de pe Nistru, care poate marca întreaga campanie de alegeri prezidențiale.

Autoritățile au exclus, practic, comunicarea strategică în subiectul pandemiei, limitându-se la doar publicarea cifrelor despre teste, decese, cazuri grave. De ce?

Moțiunea de cenzură rămâne în prim-plan chiar dacă socialiștii au demonstrat, prin cazul Gațcan, că sunt gata de orice pentru a „păstra” majoritatea parlamentară.

Revenirea copiilor în clasele de școală, în condiții sigure, ar putea deveni un puternic semnal, în primul rând, pentru părinți, că autoritățile monitorizează și sunt capabile să modeleze realitățile.

Iurie Vition, IPN

-------------------------------------------------------------------------------------------------
Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".