Despre regrete. Experții IPN

Demult s-a observat că chiar și persoanele mulțumite de propria activitate au regrete. Este și cazul președintelui Parlamentului, Andrian Candu. În cadrul emisiunii „Replica”, din 2 decembrie 2018, de la postul de televiziune Prime TV, șeful legislativului și-a împărtășit regretele și atitudinea exigentă față de sine și colegii săi parlamentari: „Întotdeauna mi-am dorit ca legile să fie cât mai calitative și, ulterior, să fie implementate mai bine. Uneori s-a reușit pe unele domenii, de exemplu, domeniul financiar-bancar, pe alte domenii mai puțin. Mă bucur că în acest an s-a pus accent mult pe partea socială. Tot ceea ce înseamnă salarii, pensii, drumuri, reforme în medicină, infrastructură, asistență socială, s-au făcut multe”.

Este evident că șeful legislativului pune accentul pe faptele bune, realizate în ajunul alegerilor, care ar trebui să aibă impact asupra rezultatului acestora. Dar este la fel de evident că șeful legislativului este mai puțin exigent față metodele utilizate de Parlamentul pe care îl conduce. În special în domeniul electoral, în care modificările operate de Parlament au condus la o răcire a relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Nu este vorba doar despre modificarea sistemului electoral. Dumnezeu cu el, cu acest cu sistem electoral mixt! Vorba e că în ajunul alegerilor parlamentare modificarea legislației de profil nu mai contenește să aibă loc. Și iarăși de o manieră demnă de cele mai profunde regrete.

Astfel, în ziua expirării mandatului Parlamentului de legislatura a XX-a – 30 noiembrie 2018, colegii șefului legislativului din opoziție au fost iarăși luați prin surprindere. Nu de introducerea pe ordinea de zi a hotărârii privind desfășurarea unui referendum consultativ la 24 februarie 2019, în aceeași zi cu alegerile parlamentare, ci de modul aproape tainic în care au fost operate amendamente la Codul electoral pentru a permite organizarea parlamentarelor și referendumului în aceeași zi.

Deputații liberali și liberal-democrați, și-au exprimat dezacordul față de practicile de camuflare a intereselor celor care au decis să amendeze legislația electorală pentru un scop îngust al partidului de guvernământ. În acest sens, deputatul Tudor Deliu și-a exprimat propriul regret de la tribuna Parlamentului în privința practicilor ascunse ale majorității parlamentare de amendare a Codului electoral: este corect să băgați într-un proiect de lege, la Comisia protecție socială, sănătate și familie, amendamentul privind modificarea Codului electoral ce permite organizarea referendumului în aceeași zi cu alegerile parlamentare? Dacă considerați că este o modificarea pertinentă acceptată de deputați, atunci de ce o ticsiți pe undeva, unde nimănui să nu-i treacă prin minte să o caute pentru a se informa corect. Are oare această comisie competențele necesare și responsabilități pentru astfel de schimbări? E foarte trist ceea ce se întâmplă!

Vedem că regretele opoziției se deosebesc cardinal de cele ale șefului legislativului și a majorității parlamentare. Totuși, regretele puțin contează. Ceea ce contează în ajunul alegerilor parlamentare și a eventualului referendum este modalitatea de aplicare a legislației, inclusiv a celei modificate. Și aici există curiozități. Legea de modificare a Codului electoral ce permite desfășurarea referendumului în aceeași zi cu alegerile parlamentare, și despre care opoziția afirmă că a fost adoptată de o manieră absolut improprie, a fost publicată pe 30 noiembrie 2018, chiar în ziua în care a fost adoptată hotărârea de desfășurarea a referendumului. Probabil, scopul a fost – păstrarea în taină a orice ce ar fi putut crea agitație și nemulțumiri. Farmecul situației este însă în faptul că legea va intra în vigoare abia la 30 decembrie 2018. Asta înseamnă că la momentul adoptării hotărârii privind desfășurarea referendumului în aceeași zi cu alegerile parlamentare, acest lucru nu era permis de legislație, potrivit interpretărilor Curții Constituționale din septembrie 2014. Asta nu-i tot. Intrarea în vigoare a legislației modificate nu se încadrează în termenul de cel puțin 60 de zile de până la desfășurarea referendumului. Așa, uneori graba strică treaba, dar aceste sunt mărunțișuri pentru partidul faptelor bune.

Iată astfel de manevre legislative au loc în Parlamentul Republicii Moldova, majoritatea deputaților căruia își afișează regretul că în Constituție nu a fost introdusă clauza privind scopul strategic – integrarea europeană. În aceste circumstanțe, în calea referendumului anunțat mai stă un singur impediment – o altă lege de modificare a Codului electoral, care prevede posibilitatea ajustării circumscripțiilor electorale raionale pentru referendum cu cele uninominale, desemnate de Guvern pentru parlamentare. Acum totul depinde de regretele șefului statului. Ce-l va face să regrete mai mult – promulgarea acestei legi sau nepromulgarea ei? Întrebarea nu e trivială. Șeful statului trebuie să ia în considerare avertismentele șefului legislativului. S-a văzut deja că pe alocuri le ia, renunțând să mai dea amenințător din deget și să avertizeze – Nu vă jucați cu focul! De curând, mai există o intrigă – cum va reacționa șeful statului la ultimul avertisment al șefului legislativului privind eventuala demitere din funcție. Așadar, problema se reduce la eventualele regrete ale șefului statului.  

Experții IPN

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.