Despre beneficiile ocupației... Op-Ed de Victor Pelin

„Cu ocazia diferitelor aniversări, propaganda pro-comunistă continuă manipularea opiniei publice pentru a menține Republica Moldova în mrejele mitului despre epoca de aur. Acest mit este propagat pe fundalul luptei poporului ucrainean pentru libertate, împotriva agresiunii Rusiei, care pretinde că vrea să-i “elibereze” pe ucraineni de propria lor identitate. Iar dacă nu-i poate “elibera”, atunci măcar să le ia ucrainenilor teritoriile pe care le consideră cadouri ale poporului rus...”
---

Manipulările nostalgicilor

Cu ocazia celei de a 82-a aniversării a ocupației Basarabiei la 28 iunie 1940 de către URSS, propagandiștii pro-comuniști din Republica Moldova nu s-au putut abține de la vehicularea miturilor despre beneficiile pe care aceasta le-a avut de pe urma respectivei ocupații. Au operat copios cu date statistice despre creșterea, în perioada 1940-1990, de aproximativ 80 de ori a investițiilor în capitalul de bază, despre dezvoltarea impetuoasă a agriculturii etc. Scopul jonglării cu datele statistice a fost unul simplu – punerea în ghilimele a cuvintelor ocupație sau ocupant, pe motiv că “ocupanții” nu investesc, ci doar jefuiesc teritoriile ocupate. Ghilimelele utilizate servesc drept dovadă că propagandiștii pro-comuniști întâmpină greutăți după ce în luna mai 2019 a fost publicat textul original al protocolului secret ale Pactului Ribbentrop-Molotov. De aceea, își deghizează atitudinea față de dovada ocupației, agreată cu regimul nazist al lui Hitler, prin ironizarea acesteia.

Dacă am admite că datele statistice sunt corecte, atunci ar trebui să ne reamintim care a fost prețul pe care l-a achitat populația din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) pentru investițiile în economie:

nimicirea vieții spirituale a populației – închiderea a 76% din biserici și a 96% din mănăstiri;
organizarea a trei valuri de deportări – în 1941, 1949 și 1951, în timpul cărora au fost deportați aproximativ 70 mii de oamenii, care constituiau elita economică și intelectuală a Moldovei;
rusificarea efectivă a Republicii Moldova, după nimicirea fizică a intelectualității acesteia.

Evident, propagandiștii pro-comuniști evită să menționeze aceste fapte bine cunoscute. Dacă ar face-o, ar trebui să recunoască că investițiile în economia Republicii Moldova se făceau într-o republică în proces continuu de rusificare și asimilare, prin ștergerea forțată a identității naționale a băștinașilor.

În astfel de circumstanțe, propaganda nostalgicilor pro-comuniști trebuie combătută pentru a cupa răspândirea metastazelor acesteia în societate. În primul rând, trebuie amintit faptul că Basarabia s-a aflat încă din 1812 în închisoarea popoarelor, cum pe bună dreptate numea Imperiul Rus idolul comuniștilor – Vladimir Lenin. De aceea, manipularea cu datele statistice privind investițiile în economie, după ținerea Basarabiei timp de peste 100 de ani în închisoarea popoarelor și doar după aflarea timp de 22 de ani în cadrul României, este un procedeu nedemn. Trebuie să avem în vedere că exact în acei 22 de ani România a avut marele nenoroc să fie infectată, pe de o parte, de propaganda comunistă, iar, pe de altă parte, de reacția de răspuns – fascism. În al doilea rând, cercetările bazate pe statistici arată că, de fapt, rusificarea promovată de regimul țarist a fost pur și simplu înlocuită cu asimilarea de către regimul sovietic. În acest sens, nu este întâmplător că disoluția imperiului sovietic a fost însoțită de procesele numite generic de renaștere națională din fostele republici unionale.

Este de menționat că propagandiștii pro-comuniști spun semi-adevăruri și atunci când afirmă că, actualmente, după 30 de ani de independență, PIB-ul Republicii Moldova constituie doar 75% față de cel din 1990. Manipularea constă în faptul că ei evită să amintească că, în perioada sovietică, 40% din PIB se producea în regiunea transnistreană, care din 1992 se află sub ocupația Federației Ruse. Este o dovadă în plus că nostalgicii comuniști nu pot evita recurgerea la manipulări pentru a-și atinge scopurile.

Unde pot fi văzute pe viu efectele ocupației și eliberarea de sub jugul acesteia?

Despre adevăratele efectele ale aflării în cadrul închisorii popoarelor, dar și despre consecințele evadării din aceasta, am putea judeca în baza exemplului Finlandei. Aceasta din urmă a fost incorporată în Imperiul Rus în 1809, ca urmare a războiului ruso-suedez, cu doar trei ani înaintea Basarabiei. În perioada aflării în închisoarea popoarelor, Finlanda a fost o provincie agrară supusă rusificării, la fel ca și Basarabia. Însă a avut marele noroc să profite de decretul semnat de Lenin privind recunoașterea independenței. Ulterior, în timpul războiului sovieto-finlandez, din noiembrie 1939 – martie 1940, Finlanda a reușit să-și păstreze suveranitatea și independență cu prețul pierderi a 11% din teritoriu și a vieților a 26 mii de ostași. Pierderile umane ale sovieticilor au fost de 5 ori mai mari, iar URSS, ca stat agresor, a fost exclus din Liga Națiunilor.

Lăsând la o parte procesele și evenimentele istorice, actualmente, este import să menționăm că Finlanda a ajuns să fie un stat: cu unul dintre cele mai înalte indice ale dezvoltării umane și libertăților politice; cu o economie foarte dezvoltată și diversificată; țară care ani în șir se află în topul celor mai fericite de pe mapamond. Acum este tocmai potrivit să comparăm Finlanda, nu cu Republica Moldova, ci cu Republica Carelia, populația băștinașă a căreia este înrudită etnic cu cea a Finlandei. Contrastul este imens, pe de o parte, Finlanda este una dintre cele mai fericite țări, iar, pe de altă parte, avem Carelia –una dintre cele mai depresive regiuni ale Federației Ruse. De fapt, înrudirea etnică a finlandezilor și carelilor ne sugerează că în condiții politice asemănătoare ei ar fi trebuit să aibă același grad de dezvoltare. Diferența este că provincia Carelia a fost anexată de Imperiul Rus în 1721, în timpul Marelui Război al Nordului, și se regăsește în cadrul Rusiei, fără întrerupere, de exact 300 de ani. În acest context, merită menționat faptul că, de exemplu, în 1926, numărul etnicilor careli în provincie era de 37%, iar actualmente este de doar aproximativ 7%. Cu un astfel de tempo s-a reușit rusificarea și asimilarea, practic, totală a provinciei. În consecință, curioșii pot compara cum trăiesc astăzi finlandezii în țara lor independentă și suverană și cum trăiesc cetățenii din Republica Carelia a Federației Ruse. Soarta respectivă trebuind să fie împărtășită de toate etniile din cadrul URSS, dacă rămâneau să mai facă parte din noua comunitate istorică - poporul sovietic.

Concluzii

Cu ocazia diferitelor aniversări, propaganda pro-comunistă continuă manipularea opiniei publice pentru a menține Republica Moldova în mrejele mitului despre epoca de aur. Acest mit este propagat pe fundalul luptei poporului ucrainean pentru libertate, împotriva agresiunii Rusiei, care pretinde că vrea să-i “elibereze” pe ucraineni de propria lor identitate. Iar dacă nu-i poate “elibera”, atunci măcar să le ia ucrainenilor teritoriile pe care le consideră cadouri ale poporului rus. Despre acesta comuno-socialiștii moldoveni evită să sufle vreo vorbă. În astfel de circumstanțe, nu ne rămâne decât să sperăm că lupta Ucrainei va repeta-o pe cea a Finlandei din noiembrie 1939 – martie 1940, iar consecințele de durată vor fi aceleași.

Vezi și:

Despre beneficiile ocupației... Op-Ed de Victor Pelin

Războiul din vecinătate: cronica IPN de ieri până azi, 2 iulie

Interviu | Armand Goșu: Alegerile parlamentare vor diviza scena politică în pro și anti Rusia

Recente

Interviu | Armand Goșu: Alegerile parlamentare vor diviza scena politică în pro și anti Rusia

Femeie de 43 de ani, reținută de poliție pentru corupție electorală

Rusia va încerca să întrerupă votul în diasporă, spun surse din MAI și Guvern

Ambasadorul României: „Presiunile Rusiei sunt foarte înalte. Admirăm reziliența Moldovei”

RETROSPECTIVA „IPN CHIȘINĂU”

Ambasadoarea Suediei despre referendumul suedez de acum 30 de ani și rezultatul la limită: Ce poate învăța Moldova?

Katarina Fried: Venirea la putere a unui președinte pro-rus ar încetini eforturile R. Moldova de a adera la UE

UE se confruntă cu dileme geopolitice în Georgia și Moldova: testul alegerilor. Analiză de Dionis Cenușa

S-a dus la construcții în Rusia și a fost recrutat să lupte împotriva Ucrainei: Istoria unui bărbat din Moldova

Pe muchie de cuțit: rezultatele alegerilor și lupta pentru viitorul european. Op-Ed de Petru Culeac

Am primi cu sinceritate Moldova ca membru al UE. Op-Ed de Egils Levits, fost președinte al Letoniei

Cum încearcă forțele pro-ruse să acuze Chișinăul de fraudarea alegerilor. Op-Ed de Tudor Ioniță, jurnalist

Anunțuri

Agenția de presă IPN

Agenția de presă IPN

Comunicate de presă

Un nou pas în reformarea Justiției din Moldova: Parteneriate pentru integritate și transparență

Agenția de presă IPN anunță instituirea Bordului de Supraveghere

Visa lansează al treilea webinar din cadrul "She's Next Women Accelerator" pentru antreprenoarele din Moldova: „Cum îți găsești partenerul reseller ideal în România”

Visa invită femeile de afaceri din Moldova să se înscrie la cel de-al doilea webinar din cadrul programului "She's Next Women Accelerator". Francizarea prin exemplul Tucano: Cum să construiești o afacere globală cu rădăcini locale

Ministerul Culturii salută crearea unui traseu turistic în raionul Anenii Noi şi va pune umărul la dezvoltarea acestuia

Fundația Constantin Mimi în cooperare cu Fundaţia de caritate „Freunde helfen! Konvoi” a importat un nou lot umanitar pentru raionul Anenii Noi

Cuvinte cheie

Despre beneficiile ocupației... Op-Ed de Victor Pelin

Recente

Anunțuri

Comunicate de presă

Cuvinte cheie

Raportează greșeală

Raportează Greșeală