De la anunțarea mobilizării parțiale în Federația Rusă, în data de 21 septembrie, s-au schimbat multe lucruri în însăși Federația Rusă, dar și în lume. Una din aceste schimbări majore se referă la fuga din Rusia a sute de mii de persoane, în special bărbați în floarea vârstei. Acest fenomen nou, asociat războiului de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei, trezește reacții puternice în multe țări ale lumii, spre care se îndreaptă acest nou flux de persoane migratoare. Reacțiile nu sunt univoce și cuprind un spectru larg de sentimente și acțiuni de răspuns: de la compasiune, la îngrijorare și chiar până la frică și ostilitate. Deocamdată, Republica Moldova nu se confruntă cu fenomen de proporții în acest sens, dar aceasta nu face mai mică necesitatea de a analiza, anticipat, pregătirea instituțiilor statului de a face față unui eventual flux majorat de persoane din această categorie, dar și de a măsura starea de spirit a societății moldovenești în această problemă foarte neunivocă. Despre aceasta au discutat participanții la dezbaterea publică „Despre atitudinea statului și a societății moldovenești față de persoanele care fug de mobilizarea din Rusia, cu și fără cetățenie moldovenească”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că, după declararea mobilizării parțiale pe 21 septembrie în Rusia, aproape un milion de cetățeni cu vârstele cuprinse între 18 și 60 de ani, au părăsit țara. În mare parte, aceștia au plecat în țări în care pentru a intra nu este nevoie de viză. Este vorba despre Kazahstan, Georgia, Armenia, dar și în state europene. De asemenea, foarte mulți cetățeni ruși au trecut hotarul cu Mongolia.
„De ce se întâmplă așa? Regimul lui Vladimir Putin este unul autoritar, care pe deasupra este și unul agresiv. În privința acestor oameni care tind să părăsească Federația Rusă, există multiple dezbateri și anume cum trebuie să procedeze statele, în special cele europene. Acestea au o poziție deferită. Statele baltice, Polonia și Cehia au o atitudine inflexibilă față de acești cetățeni. Ele spun că ar putea intra în UE și în țările respective doar cetățenii federației Ruse care și-au exprimat public atitudinea negativă față de agresiunea rusească în Ucraina până la mobilizare. Cei care își exprimă dezacordul după mobilizare, ar trebui să lupe împotriva regimului lui Putin în țara lor. Pe de altă parte, există țările vechi ale Uniunii Europene care au o atitudine mult mai indulgentă. Spre exemplu Germania, care spune că orice cetățean rus, care conștientizează acest război agresiv și nu-l acceptă, ar trebui să fie primit în UE și să i se ofere vize umanitare”, explică Igor Boțan.
Cât ține de Republica Moldova, în ultimele 20 de zile ar fi ajuns circa 3 800 de cetățeni ruși, ceea ce este de două ori și jumătate mai mult decât numărul cetățenilor ruși care au părăsit Moldova în aceeași perioadă. De asemenea, mai multor ruși li s-a interzis intrarea în Republica Moldova, în conformitate cu legislația națională. „Republica Moldova nu este supusă unui flux major, precum Kazahstanul, Mongolia și țările Caucazului de Sud, pentru că ajungerea în Moldova este dificilă”, amai spus expertul.
Igor Klipii, expert asociat IDIS Viitorul, membrul al Comitetului pentru Unitate și Bunăstare (CUB), a menționat că, în linii generale, societatea moldovenească are o atitudine pozitivă față de concetățenii moldoveni aflați în Federația Rusă care încearcă să-și salveze familiile și viețile evitând implicarea în acest război. Însă, există câteva nuanțe referitor la cetățenii moldoveni cu cetățenie rusească. În opinia sa, depinde de modalitatea în care aceștia și-au obținut cetățenia, pentru că Federația Rusă cere cetățenilor altor țări să se dezică de cetățenia lor, dacă doresc să obțină cetățenia rusească. „Avem o situație un pic delicată în acest caz, deoarece ei s-au dezis de cetățenia Republicii Moldova. Aici apare un aspect și mai interesant deja pentru și din punct de vedere al securității naționale. Se presupune că există un număr de cetățeni moldoveni care s-au dezis de cetățenia lor în favoarea cetățeniei Federației Ruse și care dețin funcție de responsabilitate în Republica Moldova. Este un subiect care tot trebuie abordat pentru că suntem în război, chiar dacă mai departe de frontierele noastre, dar suntem într-un război din cauza Federației Ruse. Și acest lucru nu poate fi neglijat”, a notat Igor Klipii, ex-ambasador al Republicii Moldova în Lituania.
Potrivit lui, toate drepturile cetățenilor moldoveni trebuie respectate, iar statul este obligat să apere cu toate resursele disponibile acești cetățeni oriunde ar fi ei. De asemenea, în opinia sa, statul trebuie să le acorde sprijin și moldovenilor care s-au dezis de cetățenia Republicii Moldova pentru a evita implicarea lor în războiul pornit de Federația Rusă.
Cât despre cei care sunt în Federația Rusă și au cetățenia rusă ei cad sub incidența cadrului legal al Rusiei, fiind pasibili de mobilizare. „Și aceasta este cumva soarta pe care și-au ales-o, iar problema este mai complicată, pentru că Republica Moldova nu mai poate intervenit. Totul depinde de modul în care persoana și-a dobândit cetățenia. Dacă este vorba despre cei care au depus cerere de dezicere, ei au alt statut în raport cu Republica Moldova. Evident ceilalți care au cetățenie dublă, inclusiv a Federației Ruse, dar în deplină legalitate, noi avem tot dreptul și suntem motivați să intervenim și să le acordăm ajutorul solicitat”, a mai spus Igor Klipii
Scriitoarea Maria Pilchin a declarat că acest război nedrept și dur, pe care îl duce Rusia împotriva Ucrainei și a lumii civilizate în general, în calitate de primă reacție la persoanele care fug din Federația Rusă, a făcut lumea să se închidă și să devină chiar reticentă. „Atunci când auzi că vine cineva din acel spațiu, prima reacție ar putea să fie una de stare de afect. Dar totuși suntem oameni civilizați, culți și începem să analizăm, să gândim. Și atunci te gândești la acel om care fuge de război, care nu vrea să participe la acea mobilizare și îți dai seama că nu vrei să-l arunci în brațele acelui război. Pentru că dacă nu-l accepți, el volens nolens va ajunge acolo și poate chiar dintr-un soi de resentiment ar putea deveni cel mai războinic pe câmpul de luptă”, spune scriitoarea.
Maria Pilchin s-a referit și la cetățenii moldoveni care erau în proces de a-și perfecta cetățenia rusească, dar care au plătit acum mii de euro ca poată reveni acasă prin Turcia. „A fost alegerea lor. Nu pot să spun că cea mia inspirată, dar noi ca stat trebuie să ne asumăm acești cetățeni. Doar că, evitând o catastrofă umanitară acolo cu acești cetățeni, să nu admitem o catastrofă umanitară aici, acasă. Trebuie să ne comportăm la modul cel mai rațional ca stat”, susține Maria Pilchin.
Ea se întreabă dacă Republica Moldova ca stat este pregătită din punct de vedere al pieței muncii, al sistemului medical etc. să primească un flux mare de persoane străine. Scriitoarea a dat drept exemplu cazul unui tânăr medic venit din Rusia de câteva luni. Și dacă inițial era foarte încântat de Republica Moldova, acum este foarte supărat pentru că trebuie să vorbească limba română. „Mă întreb retoric – dar atunci când vii într-o țară, oare nu începi să înveți limba acestei țări? Mă întreb – acești fugari de război, de mobilizare ar putea să învețe lucruri elementare despre cultură, despre noi, despre integrare?”, spune Maria Pilchin.
Vadim Glazman, cetățean al Federației Ruse, jurnalist, solicitant de azil politic în Republica Moldova, a spus că cu așa-numiții ruși nu mai are vreo legătură, pentru că deja de circa trei ani este în calitate de refugiat. De asta spune că nu cunoaște prea mult despre afacerile interne din Rusia. Însă, atitudinea duală în Europa este explicabilă, în opinia sa. „Acele state care au avut de suferit pe parcursul mai multor ani din cauza expansiunii Imperiului Rus, ai Uniunii Sovietice sau a Rusiei, cu siguranță au o atitudine negativă – statele baltice, Polonia sau Cehia. Cele care nu au suferit au o atitudine mai calmă. Rusia, pe parcursul multor veacuri, a organizat genocid și crime împotriva multor popoare. Consider că Republica Moldova are de gândit, pentru că a avut de suferit foarte mult”, afirmă jurnalistul, care a reamintit și despre deportările moldovenilor în Siberia din anii 40.
În opinia sa, din aceste considerente Republica Moldova nu trebuie să aibă tocmai o atitudine indulgentă față de „fugarii din Moscovia”, inclusiv cei care fug de mobilizare. Vadim Glazman a spus că, de-a lungul anilor, populația Federației Ruse poate să nu fie de acord cu acțiunile interne din țară – corupția, salarii, condiții de viață, dar politica externă a conducerii țării a susținut-o dintotdeauna.
Jurnalistul spune că în cazul mobilizării, fiecare caz trebuie analizat separat. Or, războiul din Ucraina se desfășoară încă din anul 2014, iar până la aceasta a fost și acțiunile Rusiei în Georgia și Siria. Însă, mulți dintre cei care astăzi sunt în opoziție, au susținut acțiunile Kremlinului. Personal, spune că el, împreună cu feciorul, au plecat din Rusia în Ucraina și au cerut azi politic. „Am rupt orice contact cu Federația Rusă, nu mă consider cetățean al acestei țări deja de mulți ani”, a mai spus Vadim Glazman.
Dezbaterea publică la tema „Despre atitudinea statului și a societății moldovenești față de persoanele care fug de mobilizarea din Rusia, cu și fără cetățenie moldovenească”, organizată de IPN, a fost ediția a 263-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
