Felul în care pandemia a lovit economia Republicii Moldova a fost condiționat de caracteristicile structurale – în primul rând o dependență puternică de remiterile din străinătate și o pondere foarte mare a activităților informale. „Statul în sine este slab din punct de vedere financiar și această slăbiciune este din cauza subdezvoltării și a conformării fiscale foarte reduse”, a menționat Marcel Spatari, ministrul muncii și protecției sociale, în cadrul unui eveniment prilejuit de prezentarea studiului „Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei COVID-19”, transmite IPN.
Cercetarea a fost realizată de Expert-Grup, la cererea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova.
Marcel Spatari a remarcat în Republica Moldova este creștere importanța activităților industriale dependente de lanțurile valorice internaționale. Multe dintre acestea angajează lucrătorii oficial și plătesc toate taxele și contribuțiile, dar majoritatea activităților sunt încă cu valoare adăugată destul de scăzută și Republica Moldova trebuie să tindă spre o creștere a productivității industriilor integrate în lanțurile valorice internaționale.
Există o asimetrie în repartizarea valorii economice în favoarea capitalului și în defavoarea muncii. „Ponderea salariilor în PIB sau în valoarea adăugată creată de companii este mult mai mică în Republica Moldova față de alte țări. Este (mai mică, n.r.) cu cel puțin 10 puncte procentuale în Moldova decât în țările din UE”, a specificat ministrul. Cadrul legal în domeniul relațiilor de muncă și o anumită slăbire a capacității sindicatelor nu permite salariaților să-și negocieze salarii mai mari. „Ne aflăm într-o situație de criză cronică a muncii salariate. Însăși noțiunea de muncă salariată nu se bucură de popularitate în discursul public, nu este abordată atât de des cât ar trebui să fie. De exemplu, discuția despre salariul minim pe economie este aproape absentă în spațiul public”, a remarcat Marcel Spatari.
Pandemia a limitat capacitatea statului de a interveni în ultimii trei ani. Salariul minim garantat în sectorul real a crescut foarte modest pentru că statul nu a putut să ajute economia și această limitare a creșterii a fost văzută ca o compensare indirectă, spre deosebire de alte state care au putut să ajute economia în mod direct. De exemplu, prin subvenționarea șomajului tehnic Guvernul Republicii Moldova a avut o atitudine mai rezervată, s-a limitat la rambursarea unor impozite, dacă acestea erau plătite. Sprijinul către economie a fost foarte modest anul trecut, ceea ce a dus la numeroase pierderi de locuri de muncă. Anul trecut peste 45000 de persoane și-au pierdut locul de muncă sau au fost semnificativ afectate prin reducerea timpului de muncă în aprilie-mai, în care au fost restricțiile mai drastice. În acea situație, Guvernul nu a acordat sprijin economiei în măsura în care alte guverne au acordat sprijin. Dar problema nu a fost voința politică, ci lipsa mecanismelor, a instrumentelor.
„Bani ar fi fost în buget, pentru a ajuta economia. Problema a fost cum să fie acordați acești bani, cum să fie ajutate întreprinderile prin subvenționarea șomajului tehnic”, a menționat oficialul. Acum Ministerul Muncii și Protecției Sociale a creat asemenea mecanisme. Există un mecanism de subvenționare a locurilor de muncă. „Până la sfârșitul acestei săptămâni, formularele de cerere pentru angajatori vor fi disponibile”, a precizat Marcel Spatari.
Problema muncii informale afectează echilibrul bugetar și sistemul de asigurări sociale al Republicii Moldova. Sistemul de asigurări sociale este în deficit an de an. Există o cerere foarte mare din partea societății pentru a crește pensiile, pentru a crește valoarea îndemnizațiilor, de exemplu – pentru îngrijirea copilului. „Noi trebuie să ne asigurăm că avem resurse pentru a acorda aceste creșteri necesare pentru populație”, a menționat Marcel Spatari.
Ministrul a remarcat că este nevoie de măsuri compensatorii pe termen scurt, pentru companiile care nu pot fi competitive dacă, de exemplu, crește semnificativ costul muncii. „Dar, ca idee macroeconomică, este normal să lăsăm în timp să dispară firmele care nu sunt competitive, pentru ca ele să nu țină salariații blocați în munci cu salarii mici sau la munci informale”, a menționat Marcel Spatari.
Conform datelor prezentate la eveniment, actualmente circa 25% din economia Republicii Moldova este informală sau tenebră.
