Declaraţia de presă a dlui Mihail Cernei, director general SA „Termocom”, vizavi de afirmaţiile CEERR lansate în cadrul unei conferinţe de presă

 

Declaraţia de presă a dlui Mihail Cernei, director general SA „Termocom”, vizavi de afirmaţiile CEERR lansate în cadrul unei conferinţe de presă 

Deşi pe parcursul a 3 ani cât s-a aflat la conducerea Departamentului Planificare şi Dezvoltare din cadrul SA „Termocom” autorul studiului „Sistemul termoenergetic: evoluţie, probleme şi perspective”, Ruslan Surugiu, nu a atras investiţii şi nici nu a identificat personal soluţia pentru ajustarea întreprinderii la standardele „Rigas Siltums”, pe care o propune drept model, administraţia SA „Termocom” răspunde provocării dlui Ruslan Surugiu, în sensul prezentării informaţiei obiective privind activitatea, managementul, problemele şi perspectivele SA „Termocom”.

Contrar afirmaţiilor dlui Surugiu, SA „Termocom” menţionează că în 2010 întreprinderea a raportat în premieră un profit net de 24 000 lei după mai mulţi ani de acumulări de pierderi. Deşi modest, pe fundalul pierderilor continui acumulate de SA „Termocom”, profitul obţinut este un prim succes al administraţiei. Dacă preţul mediu de procurare a gazelor naturale n-ar fi suportat majorări faţă de cel stabilit în tarif, atunci profitul ar fi fost altul.

Ca specialişti în energetică sau cel puţin în economie, autorii studiului ar fi trebuit să cunoască specificul de activitate în domeniu şi necesitatea angajării muncitorilor sezonieri pe parcursul perioadei de termoficare. Astfel, în perioada rece numărul angajaţilor se majorează an de an cu 60 – 80 de angajaţi, în funcţie de necesităţi, aceştia încheindu-şi activitatea odată cu încetarea sezonului de încălzire. Astfel, afirmaţiile privind majorarea excesivă a numărului de angajaţi nu corespund realităţii. În plus, numărul mediu scriptic al salariaţilor a constituit 1520 persoane în 2010, fiind în scădere cu 6 unităţi comparativ cu 2009, iar în raport cu 2001 numărul salariaţilor a scăzut cu 695 de persoane. Sunt denaturate şi cifrele privind salariile în întreprindere, acestea continuând a fi cele mai mici între instituţiile din sectorul energetic, ajustările la care s-a făcut referinţă fiind doar o necesitate de a aduce în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 165 din 9 martie 2010.

Cât priveşte comparaţia cu „Rigas Siltums”, SA „Termocom” îşi doreşte investiţiile de care a beneficiat această întreprindere baltică. Regretăm, însă, că pe parcursul activităţii în cadrul SA „Termocom”, dl Ruslan Surugiu nu a avut capacitatea şi inspiraţia de a alinia furnizorul de căldură la standardele menţionate. SA „Termocom” precizează că practica acestei companii este exemplară. Întreprinderea noastră a demarat implementarea punctelor termice individuale, conform exemplului leton. Din surse proprii şi unele susţineri financiare ale SIDA au fost implementate deja circa 160 de puncte termice individuale, procesul continuând în funcţie de mijloacele disponibile. Însă, dat fiind lipsa investiţiilor în domeniu, şi ritmul de implementare a PTI în Chişinău este unul modest.

Lipsa investiţiilor şi a resurselor financiare proprii care să poată fi alocate pentru modernizarea infrastructurii termice, gradul înalt de uzură al reţelelor determină un procent înalt al pierderilor în reţea, motiv pentru care s-a solicitat regulatorului în domeniu să ajusteze cheltuielile la aprobarea noului tarif. Dacă în anii de activitate la SA „Termocom” dl director de departament direct responsabil de atragerea investiţiilor - R. Surugiu - ar fi contribuit la atragerea investiţiilor şi la modernizarea întreprinderii, astăzi nu s-ar mai pune în discuţie acest nivel al pierderilor.

Cu toate acestea, furnizorul de căldură din capitală a demonstrat prin exemplul proiectului din str. Maria Drăgan, 38/2, că în municipiul Chişinău este posibil de economisit şi până la 50% din facturi, în cazul reabilitării termice a blocului locativ, existenţei unui punct termic individual şi distribuţiei pe orizontală a agentului termic. Realizările SA „Termocom”, însă, probabil că nu prezintă interes, întrucât nu s-a făcut referire la exemplele pozitive din practica întreprinderii.

În plus, soluţiile propuse de experţii Centrului pentru Eficienţă Energetică şi Resurse Renovabile privind lichidarea SA „Termocom”, privatizarea şi atragerea capitalului privat nu sunt adecvate atâta timp cât nu se va soluţiona problema celor 2,5 mlrd. lei datorii acumulate de SA „Termocom” din variate motive. Cum urmează a fi soluţionată problema datoriilor – autorii studiului tac, însă!

Totodată, managementul SA „Termocom” îşi exprimă poziţia pozitivă în vederea identificării unei soluţii optime, inclusiv pentru privatizare şi/sau crearea unui holding în sectorul termoenergetic din capitală, care să contribuie la reducerea cheltuielilor, a costului unei gigacalorii şi la majorarea calităţii şi a fiabilităţii sistemului de alimentare centralizată cu energie termică.

În concluzie, SA „Termocom” regretă că un asemenea studiu a fost făcut fără a fi consultat principalul actor al investigaţiei, SA „Termocom”, fără a fi prezentate informaţii şi cifre corecte despre întreprindere.

Avem convingerea că pentru Republica Moldova problema termoenergetică este mult prea importantă pentru a fi discutată de amatori şi făcute declaraţii la conferinţe de presă. 

 

 

 

 

 

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.