Decizia Curţii Constituţionale că limba vorbită în Republica Moldova este română va crea disensiuni în societate, dar acestea nu vor avea efecte majore, nu vor ieşi prea mulţi oameni în stradă ca să protesteze. De această părere sunt vicedirectorul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Victor Juc, şi vicedirectorul Institutului de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon”, Ion Tăbârţă, solicitaţi de IPN.
„Curtea Cosntituţională nu a făcut altceva decât să dea înveliş juridic unui adevăr istoric. Academia de Ştiinţe în 1994 a stabilit că limba vorbită în Moldova este limba română. Unele partide de opoziţie, unii vorbitori de limbă rusă şi unii băştinaşi se vor opune deciziei. Vor apărea voci care vor spune că autorităţile în loc să se ocupe de lucruri importante se ocupă de probleme lingvistice. Disensiuni şi nemulţumiri vor fi, deoarece problema identităţii nu a fost soluţionată într-o societate poli-etnică şi poli-lingvistică precum cea a Republicii Moldova”, a menţionat Victor Juc.
În Moldova nu există un partid, nici de la guvernare, şi nici de la opoziţie, care ar putea convoca un număr impunător de cetăţeni care să facă manifestaţii de amploare – spune cercetătorul Academiei de Ştiinţe. „Acţiunile mici care ar întruni câteva sute sau mii de oameni sunt inevitabile. Partidele nu vor ezita să tragă dividende politice şi să scoată oamenii în stradă, dar cred că aceste acţiuni nu vor avea efecte foarte mari. Acum aceste partide nu au alte motive pentru a scoate oamenii în stradă şi se vor folosi de această decizie”, a încheiat Victor Juc.
Ion Tabârţă, vicedirector „Politicon”, aşteaptă să vadă atitudinea partidelor politice, dacă acestea se vor supune şi vor modifica denumirea limbii oficiale în Constituţie. „Socialiştii şi comuniştii la sigur vor critica această decizie. În societate însă avem un echilibru lingvistic şi nu cred că decizia va provoca efecte de masă”, a adăugat analistul.
Declaraţia de Independenţă, în care limba română figurează drept limba de stat a Republicii Moldova, are caracter constituţional. Curtea Constituţională s-a expus pe marginea acestei chestiuni ca urmare a două sesizări de interpretare a articolului 13 din Constituţie. Curtea Constituţională a decis că textul Declaraţiei de Independenţă prevalează în raport cu textul articolului 13 al Constituţiei în care limba de stat este denumită „limba moldovenească în baza grafiei latine”.
