Acum câțiva ani, Curtea Constituțională a identificat nereguli serioase în legislația și practica desfășurării alegerilor prezidențiale. Instituția a formulat anumite sugestii autorităților care au responsabilitatea să îndrepte lucrurile, dar până acum lucrurile nu au fost îndreptate, deși Republica Moldova este aproape în preajma unui nou scrutin prezidențial. Motivele acestei situații, actorii implicați, precum și șansele soluționării problemelor menționate, au fost discutate de către reprezentanții unor organizații neguvernamentale și experți recunoscuți în domeniu, precum și direct implicați în elaborarea și monitorizarea legislației electorale și a procesului electoral în ansamblu, în cadrul dezbaterilor publice „De ce Curtea Constituțională nu a fost auzită în problema alegerilor prezidențiale?”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că, chiar astăzi președintele Igor Dodon a anunțat că va propune Parlamentului ca alegerile prezidențiale să se desfășoare pe 1 noiembrie. Astfel, perioada electorală ar urma să înceapă pe 1 septembrie. Și în acest sens, potrivit expertului, există mai multe probleme care necesită a fi soluționate cu eforturi comune – Parlamentul, Comisia Electorală Centrală, societatea civilă etc. „Pentru că toate aceste instituții au de jucat un rol în această campanie electorală și în acest proces electoral. Și cu toții ne dorim ca acest proces electoral să fie liber și corect”, a notat directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT.
Potrivit lui, pe 13 noiembrie 2016, în urma turului doi de scrutin, Igor Dodon a fost ales președinte al Republicii Moldova. Iar peste o lună, Curtea Constituțională, validând rezultatele alegerilor, a emis și șase adrese: „Astfel, Curtea a observat un șir de impedimente și aceste adrese sunt foarte importante. Ca urmare, instituțiile abilitate, direct responsabile de acest domeniu, în termen de trei luni, trebuia să informeze despre înlăturarea impedimentelor. După ce au fost emise aceste adrese, au existat două oportunități excelente pentru ca problemele să fie soluționate. Este vorba despre modificarea Codului Electoral în iulie 2017, când s-a trecut la sistemul electoral mixt. A doua oportunitate a fost în august 2019, însă sub presiunea circumstanțelor și a lipsei de timp, multe din aceste probleme au fost trecute cu vederea. Or, acum asociația Promo-LEX a venit cu un Apel public prin care cheamă la un efort comun pentru a depăși impedimentele existente”, a spus Igor Boțan.
„Unul din aceste șase adrese se referă la contestații –modul în care sunt soluționate contestațiile, în special în ziua alegerilor. Al doilea lucru se referă la votarea în străinătate și Curtea a insistat pe soluționarea acestei probleme. A treia problemă sau adresă – permiterea votării în străinătate. A patra este corupția politică și dezrădăcinarea acestor practici nocive. A cincea se referă la modul în care s-a comportat în alegeri Mitropolia Moldovei – Curtea a subliniat implicarea agresivă în cadrul alegerilor prezidențiale a reprezentanților Mitropoliei Moldovei. Și a șasea adresă s-a referit la mass-media care este un instrument pentru exercitarea puterii de influență asupra opiniei cetățenilor”, a menționat Igor Boțan. În opinia sa, este momentul potrivit pentru ca până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare – sfârșitul lunii iulie – problemele menționate să fie soluționate.
Pavel Postica, director de program, Asociația Promo-LEX, a declarat că, începând cu anul 2017, atunci când se vorbea despre modificarea legislației electorale, Asociația a atras atenția asupra adreselor Curții Constituționale, emise în decembrie 2016 și care generează mai multe semne de întrebare vizavi de calitatea procesului electoral. „Cu regret, chiar dacă Promo-LEX, din 2017, destul de insistent, de fiecare dată, cerea de la autorități, atât pe platformele naționale, cât și pe platformele internaționale, ca aceste probleme să fie soluționate, acest lucru a fost făcut doar parțial. O singură adresă a fost soluționată în întregime și anume cea legată de numărul de buletine de vot pentru o secție de vot în străinătate, acesta fiind majorat de la trei la cinci mii”, a spus Pavel Postica.
Expertul a menționat că parțial au fost soluționate doar două dintre cele șase adrese. Prima se referă la mecanismul și condițiile pentru deschiderea secțiilor votare peste hotarele țării. Or, Curtea a spus că cele două criterii care existau anterior sunt insuficiente și este nevoie să mai fie stipulate și altele. O altă chestiune este legată de coruperea alegătorilor, fapte pentru care, anterior, nu erau prevăzute sancțiuni. Potrivit lui, s-a mers pe o formulă destul de simplă, fiind completat Codul Penal cu sancțiuni, inclusiv pentru coruperea alegătorilor. Însă a rămas nesoluționată problema transportării organizate a alegătorilor. Efectele acestei nesoluționări, spune Pavel Postica, au afectat calitatea scrutinului parlamentar din februarie 2019 și acest lucru s-a văzut anume la acele două circumscripții uninominale deschise pentru alegătorii din regiunea transnistreană.
Vadim Pistrinciuc, director executiv, Institutul pentru Politici și Inițiative Strategice, susține că, indiferent de situația legată de pandemie sau cea social-economică, actorii politici, în special cei de la guvernare, se gândesc la alegeri: „De exemplu, chiar astăzi președintele Igor Dodon a anunțat data la care propune să fie organizat scrutinul prezidențial”. Însă, în viziunea sa, aceștia au uita de adresele Curții, la fel cum au uitat despre probleme depistate la alegerile prezidențiale și care se regăsesc în rapoartele de monitorizare atât ale organizațiilor locale, cât și ale celor internaționale. „Toți se limitează la faptul că alegerile au fost recunoscute, a fost pusă bifa și merg mai departe. Or, problemele menționate sunt foarte importante, pentru că țin de sancționare în principiu. Problema unor practici de fraudare, de implicare a cultelor religioase se perpetuează, pentru că nu există mecanisme de sancționare, pe lângă dojana publică”, a spus el.
Directorul Institutului spune că sunt necesare mecanisme legale, pe care legiuitorul să le instituie, dacă vrea să demonstreze că într-adevăr ține la democrația electorală. Potrivit lui, și astăzi, în contextul pandemiei COVID-19 se atestă situații în care unele culte religioase, oficiali ai bisericii vin cu mesaje contradictorii normelor impuse de Comisia pentru Situații Excepționale pe timp de pandemie. Și se constată lipsa unei separării a bisericii de puterea în stat. Mai mult, unii politicieni fac uz de acest fapt. În opinia sa, de asemenea, trebuie să existe măsuri punitive în ceea ce ține de radiodifuzori. „Astăzi, anumite televiziuni pot lansa un fals, însă acestora nu li se va întâmpla nimic, poate dacă doar va exista o sesizare la Consiliul Audiovizualului. Însă, consecințele sunt practic zero, pentru că nu există un mecanism de sancționare și executare imediată a recomandărilor care vin”, a afirma Vadim Pstrinciuc.
Dezbaterile „De ce Curtea Constituțională nu a fost auzită în problema alegerilor prezidențiale?”, sunt ediția a 132-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
