De-atâtea ori a fost să fie. Și n-a fost. Dar acum? Revista IPN

Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social - politice (09 - 15.11.2020)

Evenimentele săptămânii, succint


Conform datelor preliminare Maia Sandu, candidata Partidulului Acțiune și Solidaritate, a câștigat alegerile prezidențiale în fața candidatului independent Igor Dodon, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. În turul doi al alegerilor prezidențiale au participat aproape un milion șase sute șaizeci de mii de alegători, s-a atestat o mobilizare masivă în diasporă.

„Poliția a înregistrat 207 sesizări cu privire la diferite încălcări cu caracter electoral”, „Infrastructura CEC este supusă mai multor atacuri cibernetice”, ”În unele secții de votare din străinătate se termină buletinele de vot”, „Altercații la Varnița. Mai mulți veterani au fost blocați de un cordon de polițiști” – aceste și alte titluri în fluxul de știri IPN din 15 noiembrie.

SĂRUTUL LUI IUDA

Președintele Partidului Democrat Pavel Filip a declarat că la alegerile din anul 2016, PDM l-a votat pe Igor Dodon, deși a anunțat sprijin pentru Maia Sandu.

Liderul „Pro Moldova”, Andrian Candu, a prezentat pe FB dovezi că Igor Dodon a mulțumit echipei Partidului Democrat pentru susținere.

SCANDAL

Noul vicepremier pentru Reintegrare, Olga Cebotari, s-a întâlnit neconform cu șeful grupării separatiste, Vadim Krasnoselski.

Renato Usatîi a depus la CEC o sesizare prin care a solicitat anularea înregistrării candidatului independent Igor Dodon la funcția de preşedinte al Republicii Moldova.

Opoziția a depistat la editura Universul loturi necontabilizate de ziare electorale cu Igor Dodon.

Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, a denunțat procurorului general
falsificare de rapoarte financiare și utilizare de resurse administrative.

Instanța l-a obligat pe Igor Dodon să sisteze imediat răspândirea informațiilor defăimătoare în adresa concurentului electoral Maia Sandu.

RAPORT LA UN AN DE ACTIVITATE

Ion Chicu a prezentat pe 13 noiembrie raportul de activitate al Guvernului la un an de la preluarea mandatului.

Expertul economic, Viorel Gârbu, susține că orientarea geopolitică spre Est „nu a adus o anumită impulsionare a exporturilor pe piața Federației Ruse.

SOLIDARITATEA SOCIALĂ

Circa 179 mii familii social-vulnerabile și-au obținut dreptul la ajutor pentru perioada rece a anului.

DECLARAȚII

„Ne propunem să creștem salariile medicilor până când tinerii noștri nu vor mai dori să plece peste hotare”, a declarat premierul Ion Chicu.

Igor Dodon, președinte și candidat la președinție, vrea dizolvarea parlamentului în anumite condiții.

ALEGERI

Pavel Filip a anunțat plecarea, iar Ion Chicu a îndepărtat din Guvern pe reprezentanții PD.

Igor Dodon și-a scos susținătorii în stradă pe data de 13 noiembrie, când în țară s-a înregistrat 1323 de cazuri de infectare cu COVID-19. El a reactivat sperietoarea unirii cu România și a amenințat oponenții să le dea „la bot”.

Turul doi al alegerilor prezidențiale a fost monitorizat de mai mulți observatori.

SOCIETATEA CIVILĂ – ALEGERI

Ion Botnaru, ex-director în cadrul Secretariatului ONU, fost ambasador al Republicii Moldova la ONU și ex-viceministru de externe la Chișinău, vorbește despre alegeri într-un interviu pentru Europa Liberă.

Igor Boțan, director executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, a prezentat date referitor la promisiunile electorale ale celor doi candidați la funcția de președinte.

Liderul Asociației Unirea-ODIP, Vlad Bilețchi a declarat că apropiații și simpatizanții candidatului Igor Dodon ar pregăti dezordini în masă.

Expertul IPRE Mihai Mogâldea se pronunță pentru instituirea unor metode alternative de vot.

PROCESUL LEGISLATIV

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi din Legea cu privire la regimul străinilor.

DEMASCAREA SCHEMELOR

Expertul Tudor Șoitu, a relatează despre apariția în 2008 a firmei-„căpușă” în schema de import a energiei electrice.

Republica Moldova a mai pierdut o proprietate în Ucraina - Cariera de prundiș-nisip de la Cernăuți, „furată” de fostul administrator.

CA: AMENZI LA PACHET

Consiliul Audiovizualului (CA) a decis să sancționeze mai multe posturi de televiziune care au reflectat dezechilibrat campania electorală.

MALURI DE PRUT

Președintele României, Klaus-Werner Iohannis a conferit prin decret prezidențial Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri” unor instituții din Republica Moldova.

REGIUNEA TRANSNISTREANĂ

Vocea Chișinăului e blocată în Comisia Unificată de Control.

DOSARE DE REZONANȚĂ

Căutat de organele de drept din Republica Moldova, Vladimir Plahotniuc ar fi obținut, recent, și cetățenia Turciei.

Dosarul lui Ilan Șor se plimbă prin instanțe, iar Ilan Șor se plimbă în libertate.

Evenimentele săptămânii, detaliat

SĂRUTUL LUI IUDA

Președintele Partidului Democrat Pavel Filip a declarat că la alegerile prezidențiale din anul 2016, deși PDM a anunțat public susținerea pentru Maia Sandu, membrii organizațiilor teritoriale erau somați să-l susțină pe Igor Dodon. „Este o realitate și oamenii sunt indignați până în ziua de astăzi. Multe organizații îmi spuneau: „Uite a fost făcută o greșeală în 2016 când a fost declarată susținerea pentru Maia Sandu, dar din secretariatul partidului acești coordonatori ne spuneau să lucrăm pentru Igor Dodon și noi trebuia să mergem în fața oamenilor și să le spunem…”, a declarat Pavel Filip.

Liderul „Pro Moldova”, Andrian Candu, a prezentat pe FB dovezi că Igor Dodon a mulțumit echipei Partidului Democrat pentru susținerea în alegerile prezidențiale din 2016, lucru negat cu vehemență de Dodon. Este vorba de screenshot-ul unei conversații dintre Dodon și exponenții PDM care arată că președintele le jura credință democraților.

SCANDAL

Noul vicepremier pentru Reintegrare, Olga Cebotari, a mers pe 12 noiembrie la Tiraspol unde s-a întâlnit cu șeful grupării separatiste, Vadim Krasnoselski. Jurnaliștii au aflat despre întâlnire de pe site-ul administrației de la Tiraspol, nu de la Guvernul Republicii Moldova. Pe site-ul Executivului, informația a apărut mult mai târziu, abia după ce mai mulți lideri de opinie au blamat Guvernul că ține întâlnirea în secret. Potrivit celor de la Tiraspol, întrevederea ar fi avut loc „pentru a face cunoștință”.

În legătură cu incidentul în cauză, ex-viceprim-ministra pentru Reintegrare, Cristina Lesnic a declarat că „negociatorii-șefi, în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, se pot întruni doar pe platforme neutre, de regulă, la sediul Misiunii OSCE de la Chișinău sau Tiraspol”.

Liderul Partidului Politic Partidul Nostru, Renato Usatîi susține că deține mai multe informații și documente recepționate, care confirmă faptul că președintele Igor Dodon ar fi raportat în Federația Rusă cheltuieli de 11 milioane de euro în ultimele cinci luni ale anului curent. „Am niște documente din Federația Rusă, un fel de audit – analiză la cheltuielile lui Igor Dodon care au fost prezentate în Federația Rusă. În total, este vorba despre o sumă de 11 milioane euro. Este vorba despre cinci luni, nu doar despre perioada alegerilor”, a declarat Renato Usatîi. Potrivit liderului Partidului Nostru, între cifra cheltuielilor indicate în rapoartele depuse la CEC și cele pe care le deține el, există o discrepanță enormă. El a depus la CEC o sesizare prin care solicită anularea înregistrării candidatului independent Igor Dodon la funcția de preşedinte al Republicii Moldova.

Opoziția a depistat la editura Universul loturi necontabilizate de ziare electorale cu Igor Dodon. În situație s-au implicat deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate, care au chemat organele de drept pentru a investiga cazul. Renato Usatîi a acuzat că Igor Dodon ar fi tipărit peste 2 milioane de ziare, fără a reflecta cheltuielile în rapoartele financiare depuse la CEC, ceea ce reprezintă o încălcare a legislației.

Pe de altă parte, PSRM spune că ziarele sunt tipărite din fondul electoral al candidatului, iar opoziția blochează în „mod ilegal materialele cu caracter electoral” și, la fel, cere anchetarea acestora de către oamenii legii. În replică, liderul Partidului Nostru afirmă că socialiștii mint atunci când spun că aceste ziare au fost comandate la tipografia Edit Tipar Grup. Chiar dacă această tipografie, din motive tehnice, a încheiat un contract cu Universul, pe ziare, conform legislației, trebuia să fie scris „Universul”, și nu „Edit Tipar Grup”.

„În cadrul măsurilor întreprinse și materialului probatoriu acumulat, nu au fost constatate careva încălcări ale legislației privind încărcătură dată, ulterior Comisia Electorală Centrală urmând să se expună asupra circumstanțelor”, se arată într-un comunicat al Poliției capitalei, emis pe 12 noiembrie.

Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, s-a adresat procurorului general, solicitând urmărirea penală a candidatului independent la alegerile prezidențiale Igor Dodon, pentru falsificarea rapoartelor financiare și utilizarea de resurse administrative în campania electorală. Deputatul cere investigarea și tragerea la răspundere penală a lui Igor Dodon pentru comiterea a două fapte prevăzute în Codul Penal: falsificarea rapoartelor privind finanțarea campaniilor electorale și utilizarea de resurse administrative în campaniile electorale.

În 13 noiembrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a refuzat să includă în ordinea de zi examinarea subiectului privind ziarele electorale ale candidatului independent Igor Dodon, tipărite la editura de stat Universul, expus în trei sesizări depuse de Partidul Acțiune și Solidaritate, Partidul Nostru și blocul Unirea, care au cerut sancționarea candidatului.

Sesizarea PAS a fost întoarsă semnatarului, pentru că nu ar corespunde cerințelor legale.

După ce săptămâna trecută, atât în capitală, cât şi în raioane au fost distribuite pliante cu mesaje denigratoare şi manipulatorii la adresa candidatei Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, instanța a admis cererea de chemare a lui Igor Dodon „cu privire la apărarea demnității, onoarei și reputației”. Judecătoria Ciocana l-a obligat pe Igor Dodon să sisteze imediat răspândirea informațiilor defăimătoare în adresa concurentului electoral Maia Sandu. Foile volante, avertizau despre o eventuală invazie a refugiaţilor în Republica Moldova, închiderea grădiniţelor, dispariţia satelor şi „pericolul” homosexualilor.

RAPORT LA UN AN DE ACTIVITATE

În plină campanie electorală premierul Ion Chicu a prezentat pe 13 noiembrie raportul de activitate al Guvernului la un an de la preluarea mandatului. Cea mai mare provocare pentru actualul Guvern a fost pandemia de COVID-19 care a afectat economia națională și a provocat pierderi bugetului național, a menționat premierul Ion Chicu, în cadrul unei conferințe de presă. El a subliniat că în pofida acestei provocări, Guvernul a reușit să-și îndeplinească angajamentele asumate. El s-a referit la asigurarea stabilității financiare, achitarea pensiilor și salariilor, sau suportul acordat agricultorilor care au suferit din cauza secetei.

În linii mari, anul 2019 a fost finalizat „destul de binișor”, având în vedere specificul anului din punct de vedere electoral și politic – cu un deficit bugetar de 1,4%, cu o creștere economică de 3,6%. Premierul estimează pentru anul 2020 o diminuare a Produsului Intern Brut de până la 6,5%, transmite IPN.

Ion Chicu spune că, în linii mari, performanța bugetar-fiscală și economică a țării din 2019 și 2020, arată că Moldova are deja o imunitate față de „șocurile provocate de politicieni”. Totodată, el a lansat acuzații în adresa oponenților politici, care prin acțiuni ca blocarea creditului rusesc, au dăunat activității executivului.

Expertul economic, Viorel Gârbu, susține că orientarea geopolitică spre Est „nu a adus o anumită impulsionare a exporturilor pe piața Federației Ruse și nici nu a adus la o impulsionare a investițiilor din Federația Rusă către Republica Moldova. În același timp, nu am văzut instrumente de asistență venite din partea Federației Ruse care să ajute Republica Moldova dat fiind alinierea la vectorul estic a Guvernului condus de Ion Chicu. Din acest considerent, consider că activitatea Guvernului este cumva ștearsă fără să se vadă anumite realizări deosebite în plan economic.”

SOLIDARITATEA SOCIALĂ

Circa 179 mii familii social-vulnerabile și-au obținut dreptul la ajutor pentru perioada rece a anului, în valoare de 500 lei lunar (noiembrie 2020 –martie 2021). Pentru implementarea Programului de ajutor social, în Legea bugetului de stat pentru anul 2020,  au fost alocați cca. 1148702,2 mii lei, dintre care 651,912,0 mii lei pentru ajutorul social și 496790,2 mii lei pentru ajutorul pentru perioada rece a anului.

Pe parcursul a 9 luni ale anului 2020, de cel puțin o plată de ajutor social au beneficiat cca 89 mii familii defavorizate. Mărimea medie a prestației a constituit 1021 lei.

DECLARAȚII

„Ne propunem să creștem salariile medicilor până când tinerii noștri nu vor mai dori să plece peste hotare. Este regretabil când statul cheltuie în educația tinerilor, iar aceștia sunt nevoiți să lucreze în străinătate”, a declarat premierul Ion Chicu în cadrul vizitei la Centrul de Sănătate Publică din localitatea Pârjolteni, Călărași.

Președintele Igor Dodon, care candidează pentru un nou mandat, susține că un Parlament în care 18 sau 19 deputați și-au schimbat, deja de câteva ori, partidul, nu mai reprezintă votul pe care cetățeanul l-a dat în februarie 2019. În opinia sa, acest Parlament poate fi dizolvat în două situații – când nu se investește un nou Guvern și în cazul în care legislativul nu activează timp de trei luni, termen care se va împlini în luna decembrie.

ALEGERI

După ce Pavel Filip a anunțat că după învestirea președintelui, PDM își va retrage reprezentanții din Guvern, pentru a oferi acestuia „posibilitatea de a construi o colaborare eficientă cu legislativul și executivul în conformitate cu prevederile constituționale”, prim-ministrul Ion Chicu i-a înaintat președintelui țării lista noilor membri ai Guvernului.

Deja în după amiaza zilei de luni Olga Cebotari (cetățean al Federației Ruse) a devenit viceprim-ministru pentru reintegrare, iar Anatol Usatîi, ministru al economiei și infrastructurii.

Aurel Ciocoi a revenit la MAEIE. Anterior, în calitate de conducător al acestui minister, Ciocoi a provocat acțiuni de protest ale veteranilor, după ce a declarat presei că în timpul războiului de pe Nistru intervenția armată a Rusiei a avut drept scop doar oprirea vărsării de sânge.

Victor Gaiciuc a preluat din nou ministerul apărării. Pe vremea fostei sale experiențe de ministru, el a fost acuzat că a elogiat mercenarii din Donbas și a susținut agresiunea rusă împotriva Ucrainei într-o declarație publică.

În funcția de ministru al educației, culturii și cercetării a fost promovată propusă Lilia Pogolșa, despre care Maia Sandu spusese anterior că în timpul aflării sale la Ministerul Educației, a încercat să o demită pentru incompetență și abuz. Conform portalului „Moldova Curată”, numele Liliei Pogolșa a figurat, potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, într-un dosar penal pentru îmbogățire ilicită, care a fost ulterior clasat.

În timpul ceremoniei de depunere a jurământului de către cei 5 miniștri noi, Igor Dodon a declarat că „nu putem apela la improvizații și lăsa instituțiile fără conducere asumată pe deplin, mai ales în plină criză pandemică. Aceste modificări oricum urmau să se producă, după alegerile prezidențiale”, a precizat el.

„Dacă PSRM a hotărât să își asume integral responsabilitatea pentru guvernare la această etapă, decizia îi aparține”, a reacționat la situație PDM.

Igor Dodon și-a scos susținătorii în stradă pe data de 13 noiembrie, când în țară s-a înregistrat 1323 de cazuri de infectare cu COVID-19, la nivelul „anti-recordului” din ziua precedentă, 1331. Manifestații pro-Dodon au avut loc nu doar în capitală, dar și în mai multe raioane ale țării, conform afirmației lui Vlad Batrîncea, șeful ștaffului electoral al candidatului.

Într-un live pe blogul său, Igor Dodon a reactivat o sperietoare care părea să fi dispărut din retorica sa – unirea cu România. Într-o secvență de un minut, acesta a repetat de patru ori că „pericolul unirii Moldovei cu România există”. Igor Dodon a avut un discurs plin de ură și la marșul organizat astăzi de socialiști, spunând că oponenții „până nu primesc în bot nu înțeleg” și îndemnând oamenii ca, în cazul în care va pierde alegerile de duminică, „să iasă toți ca unul să îi apere victoria”.

Turul doi al alegerilor prezidențiale a fost monitorizat de mai mulți observatori. Pe lângă cei 2 197 de observatorii acreditați în primul tur, care și-au continuat activitatea și în cadrul celui de-al doilea tur, CEC a mai acreditat încă 185 de observatori, dintre care 23 – internaționali.

SOCIETATEA CIVILĂ – ALEGERI

Ion Botnaru, ex-director în cadrul Secretariatului ONU, fost ambasador al Republicii Moldova la ONU și ex-viceministru de externe la Chișinău, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că „trebuie, odată și odată, să spunem „ajunge!” și să votăm oamenii care sunt în stare să discute cu europenii, să discute cu SUA, să discute cu oricine e gata să susțină procesul de ameliorare a situației economice a Republicii Moldova. Vizavi de turul doi de alegeri din Republica Moldova, cred că astăzi este mult mai ușor pentru electoratul nostru de a decide, pornind de la faptul că chiar și în Belarus, care era considerat un model rus de conducere a economiei, astăzi criza și-a atins culmea. Situația din arealul altor țări post-sovietice dovedește – Rusia astăzi este la pământ. Modelul propus de Rusia altor țări a suferit eșec”.

În cadrul unei conferințe de presă la IPN, Igor Boțan, director executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, a prezentat date că o parte din promisiunile electorale ale celor doi candidați la funcția de președinte nu țin de atribuțiile unui șef de stat, consemnate în legislația Republicii Moldova. Astfel, din cele 156 de promisiuni ale candidatei PAS, Maia Sandu, doar 81 sunt conforme, 24 – parțial conforme și 51– neconforme. În cazul candidatului independent Igor Dodon, susținut de Partidul Socialiștilor, din totalul de 109 promisiuni, 22 sunt conforme, 10 – parțial conforme și 77 – neconforme.

Expertul a menționat că „scopul nostru este să avem cetățeni informați și politicieni responsabili, pentru ca doar de așa o manieră putem avea predictibilitate în așteptări, dar și predictibilitate în ceea ce privește acțiunile celor care sunt intrați în competiție electorală și vor să obțină suportul cetățenilor”, a spus Igor Boțan.

Alegătorii au fost îndemnați să fie vigilenți și să sesizeze orice încălcare electorală. Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” a lansat un video explicativ cum poate fi identificată o încălcare electorală și cum poate fi aceasta raportată.

În cadrul unui briefing, susținut în fața sediului Președinției, liderul Asociației Unirea-ODIP, Vlad Bilețchi a declarat că apropiații și simpatizanții candidatului Igor Dodon, susținut de Partidul Socialiștilor ar pregăti dezordini în masă, după turul doi al alegerilor prezidențiale.

În cel de-al șaptelea raport de monitorizare al Misiunii de Observare Promo-LEX, observatorii Asociației au constatat utilizarea resurselor administrative, precum și implicarea cultelor religioase în campania electorală a unui candidat. De asemenea, a fost fixată folosirea fondurilor financiare și materiale nedeclarate, dar și încălcarea restricțiilor stabilite de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică.

Într-un comentariu pe Facebook, expertul IPRE Mihai Mogâldea a scris că e salutabil și de apreciat efortul unor cetățeni moldoveni din diasporă, dispuși să călătorească sute sau chiar mii de kilometri pentru a-și exercita dreptul la vot, dar nu e bine că aceste lucruri să se întâmple repetat, de la un scrutin la altul.

„Este necesară implementarea unor metode alternative de vot pentru cetățenii din diasporă. Nu este OK ca grupul ADOPTĂ UN VOT! să înlocuiască misiunea deputaților din fracțiunile parlamentare, ce ar fi trebuit să „adopte” niște lecții din precedentele alegeri prezidențiale și să le transforme în inițiative legislative”, a propus expertul.

PROCESUL LEGISLATIV

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi din Legea cu privire la regimul străinilor. Autorul sesizării este deputatul Dumitru Alaiba. Acesta a contestat prevederile ce se referă la imposibilitatea străinului declarat ca persoană indezirabilă din rațiuni de securitate națională de a cunoaște motivele deciziei respective, nici măcar în instanța de judecată. Totodată, au fost contestate prevederi ce stipulează că străinul poate fi expulzat dacă prezintă pericol pentru securitatea națională sau pentru ordinea publică a Republicii Moldova, chiar în ipoteza în care există temeri justificate că în statul de destinație îi va fi pusă viața în pericol sau că va fi supus torturii, tratamentelor inumane sau degradante.

Curtea a conchis că articolul 225 alin. (3) din Codul Administrativ este neconstituțional în partea în care limitează competența instanțelor de judecată de a efectua controlul proporționalității actelor administrative individuale și normative, fiind contrar articolului 20 din Constituție.

DEMASCAREA SCHEMELOR

Într-o conferință de presă la IPN, expertul Tudor Șoitu, a relatat că, potrivit documentului obținut de la ANRE, până în aprilie 2008, Moldova a importat energie direct de la furnizorul din Ucraina - Ukrinterenergo la un preț de patru cenți per kwh. În urma negocierilor purtate de Igor Dodon, pe atunci ministru al economiei, la Kiev, începând cu luna mai 2008, în schema de import a energiei apare un intermediar - Firma Energopartner.

În luna mai 2008, acest intermediar – Energopartner, furniza 30% din energie la un preț de 5,3 cenți/kwh. Restul 70% era furnizat de Ukrinterenergo la un preț de 4 centi/kwh. În luna iulie, firma-căpușă livra deja 72% din energie la un preț mai mare, iar din octombrie a ridicat prețul de la 5,3 la 5,8 cenți/kwh. Doar în perioada mai-decembrie 2008, firma Energopartner a obținut un profit de 14,5 milioane de dolari pe diferența de preț la energie. Potrivit lui Tudor Șoitu, Igor Dodon a recunoscut la o emisiune că el personal a negociat contractul, că ar fi fost condiții foarte bune. „Vrem să știm pentru cine anume au fost foarte bune aceste condiții? Cine a beneficiat de aceste milioane? Domnule Dodon, vă rog să dați explicații”, a adăugat Tudor Șoitu.

Republica Moldova a mai pierdut o proprietate în Ucraina - Cariera de prundiș-nisip de la Cernăuți, „furată” de fostul administrator. Cariera de nisip de la Cernăuți (Ucraina), care era proprietate a Republicii Moldova, a fost sustrasă din proprietatea statului de un fost administrator. Acum Agenția Proprietății Publice luptă în instanțele de judecată din Ucraina pentru a întoarce proprietatea efectiv furată, scrie Bani.md. Problemele privind dreptul de proprietate al Republicii Moldova, (n. red. - despre care s-a aflat abia în 2020) asupra bunurilor întreprinderii de Stat „Cariera de prundiș-nisip din Cernăuți" apar în anul 2018, în urma falsificării unei scrisori care permite directorului întreprinderii să dea în chirie și să înstrăineze bunurile companiei.

CA: AMENZI LA PACHET

Consiliul Audiovizualului (CA) a decis să sancționeze mai multe posturi de televiziune care au reflectat dezechilibrat campania electorală în ultimele două săptămâni din ajunul primului tur al alegerilor prezidențiale. Tuturor radiodifuzorilor monitorizați de instituția de reglementare, cu excepția postului public de televiziune și de radio, le-au fost aplicate amenzi.

Înainte de aceasta, instituția de reglementare și-a atras multiple critici pentru atitudinea indulgentă de care a dat dovadă în primele săptămâni de campanie. Misiunea OSCE de monitorizare a scrutinului a menționat în raportul său la încheierea primul tur de scrutin că majoritatea mass-media din Republica Moldova este afiliată politic și a pus la îndoială eficiența monitorizărilor efectuate de instituția de reglementare.

Comentând decizia de amendare „la pachet”, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, a criticat reglementatorul că merge dintr-o extremă în alta.

MALURI DE PRUT

Președintele României, Klaus-Werner Iohannis a conferit prin decret prezidențial Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri”, Bibliotecii Municipale „B.P. Hașdeu”, Institutului de Filologie Română „B.P. Hașdeu” și Muzeului Național de Artă al Republicii Moldova.

Potrivit unui comunicat al Ambasadei României de la Chișinău, medaliile au fost transmise în cadrul unei ceremonii organizate la sediul misiunii și a deschis astfel, „ciclul de activități specifice pe care Ambasada le va organiza pentru marcarea în acest an a Zilei Naționale a României în condițiile speciale dictate de pandemia de COVID-19”.

Pe 12 noiembrie. candidatul la președinție Maia Sandu a acordat un interviu jurnalistului ucrainean Dmitri Gordon. În interviu, ea a menționat că principalul său obiectiv este combaterea corupției și pe lângă asta a respins acuzațiile referitoare la dorința de a uni Moldova cu România.

„În 2016, Dodon v-a acuzat că doriți să vă uniți cu România. Potrivit lui, în cadrul unei presupuse întâlniri a Dvs. cu Victoria Nuland, asistentul secretarului de Stat din SUA, ați numit unirea cu România singura șansă pentru Moldova. Într-adevăr vă doriți unirea? ”, a întrebat-o Gordon pe Maia Sandu.

Sandu a răspuns că niciodată nu s-a întâlnit cu Nuland și tot ce își dorește este să unească toți cetățenii țării sale. „Trebuie să ne unim și să lucrăm împreună pentru a ne salva țara de corupție și pentru a construi un stat normal în care oamenii să se simtă acasă”, a menționat Maia Sandu.

REGIUNEA TRANSNISTREANĂ

Fiind ferm convinsă că prerogativa Comisiei Unificate de Control este de a elimina orice încălcări ale regimului Zonei de Securitate, inclusiv cazurile de sechestrare a cetățenilor și împiedicarea liberei circulații, delegația Republicii Moldova a propus pentru agenda ședinței CUC din 12 noiembrie mai multe subiecte legate, în primul rând, de prezența posturilor ilegale și de abuzurile reprezentanților înarmați ai structurilor de forță din stânga Nistrului.

Însă partea transnistreană a blocat propunerea, iar în mass-media a lansat o campanie de denaturare a evenimentelor reale care se produc în Zona de Securitate. Printr-o adresare către toate componentele Comisiei Unificate de Control, delegația Republicii Moldova a calificat că aceasta „este o încercare a părții transnistrene de a manipula publicul și de a camufla acțiunile abuzive ale structurilor de forță ilegale subordonate Tiraspolului”.

Totodată, reprezentanții Republicii Moldova în CUC au constatat sporirea numărului de posturi ilegale, dezvoltarea infrastructurii, creșterea efectivului și extinderea abuzivă a funcțiilor acestora în zona de responsabilitate a Forțelor Mixte de Pacificare, ceea ce zădărnicește realizarea de către Comisia Unificată de Control a sarcinilor stabilite prin Acordul din 1992.

DOSARE DE REZONANȚĂ

Căutat de organele de drept din Republica Moldova, Vladimir Plahotniuc ar fi obținut, recent, și cetățenia Turciei. Potrivit informației vehiculate săptămâna trecută în presă, Plahotniuc, care a fugit din Moldova după ce a pierdut puterea în iunie 2019, ar fi adăpostit de regimul Erdogan din luna august 2020. Se afirmă că Vladimir Plahotniuc ar fi obținut cetățenia turcă în cadrul programului „Cetățenie prin investiții”, dar nu se știe dacă fostul lider al Partidului Democrat și-a schimbat sau nu numele și prenumele. Conform legislației, Turcia nu-și extrădează cetățenii. Prin urmare, instituțiile de drept din Republica Moldova, nu îl vor putea aduce în țară pe Plahotniuc pentru a fi deferit justiției.

Curtea Supremă de Justiție a respins ca neîntemeiată cererea avocaților lui Ilan Șor, de a strămuta dosarul de condamnare a fostului președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, de la Curtea de Apel Cahul la o altă instanță de apel. Hotărârea este irevocabilă.

În iunie 2017, Ilan Șor a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare pentru cauzarea de prejudicii statului prin înșelăciune și abuz de încredere. Sentința a fost atacată în instanța de apel, iar inculpatul a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar până la pronunțarea sentinței definitive. În februarie 2018, dosarul a fost strămutat la Curtea de Apel Cahul. În iunie 2019, Ilan Şor a dispărut din spațiul public. Organele de drept i-au intentat dosar penal pentru părăsire ilegală a țării. Pe 15 august 2019, Ilan Şor a fost lipsit de imunitate parlamentară.
 

Iurie Vition, IPN
-------------------------------------------------------------------------------------------------

Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.