Regimul zonelor de liber schimb aprofundat şi cuprinzător (DCFTA) este un „program de fitness” pentru ţările Parteneriatului Estic care au semnat angajamentele respective, pentru că le obligă să implementeze reforme şi să se apropie de standardele europene. Declaraţia a fost făcută de Johannes Hahn, comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, în cadrul Forumului de Afaceri al Parteneriatului Estic, care se desfăşoară joi, 21 mai, în capitala letonă, transmite corespondentul IPN de la Riga.
Johannes Hahn a notat că Moldova şi Georgia au arătat deja „primele rezultate promiţătoare” după semnarea angajamentelor DCFTA, mărindu-şi exporturile către UE. „Punctele de plecare au fost desigur modeste, însă acest fapt arată că există potenţial”, a spus comisarul european.
Johannes Hahn a subliniat importanţa pe care o au întreprinderile mici şi mijlocii în contextul noului regim de liber schimb, declarând că DCFTA oferă acestora oportunităţi extraordinare. Referindu-se la Moldova, Hahn a menţionat exemplul unei companii vinicole care, cu ajutorul instituţiilor europene, a reuşit să-şi sporească exporturile în UE şi SUA. „Printre altele, moldovenii au nişte vinuri excelente”, a adăugat comisarul.
Markus Beyrer, directorul general al Confederaţiei Businessului European (BusinessEurope) – una din organizatoarele forumului – a remarcat că Parteneriatul Estic a ajuns la un moment în care trebuie să se facă bilanţul evoluţiilor. Pe o notă critică, Beyer a declarat că unele ţări PaE mai au multe de făcut pentru a-şi implementa agendele de reformă, în special la capitolul consolidarea statului de drept şi securitatea investiţiilor.
Totodată, Markus Beyrer a îndemnat ţările-partenere să investească în dialogul dintre comunitatea de afaceri şi guverne, remarcând disponibilitatea instituţiilor europene de a oferi susţinere în acest sens. „Experienţa arată că ţările în care acest dialog lucrează cel mai bine sunt, de obicei, şi ţările care au cele mai mari succese economice”, a notat directorul Confederaţiei Businessului European.
Vitālijs Gavrilovs, preşedintele Confederaţiei Patronatului din Letonia, a declarat că este necesar să se intensifice dialogul nu doar dintre ţările PaE şi UE, dar şi între însăşi ţările-partenere, iar Letonia, care deţine în prezent preşedinţia UE, este disponibilă să faciliteze aceste relaţii, inclusiv în virtutea proximităţii geografice a ţării sale faţă de statele-membre ale Parteneriatului Estic. Vitālijs Gavrilovs a anunţat că organizaţia pe care o conduce a semnat, la 20 mai, un acord de cooperare bilaterală cu Confederaţia Naţională a Patronatelor din Moldova, care prevede crearea unui consiliu de afaceri bilateral.
Forumul de Afaceri de la Riga face parte dintr-un şir de evenimente adiţionale Summitul Parteneriatului Estic, din 21-22 mai. În cadrul Forumului se discută subiecte precum perspectivele economice şi politice ale PaE, rolul asociaţiilor de business, rolul băncilor în accesul la finanţare, economia digitală, resursele energetice şi altele.
