Fracțiunile parlamentare declară unanim, de săptămâni bune, că își doresc alegeri anticipate, cu toate acestea, nu există prea multă claritate când și cum aceste alegeri pot avea loc, când și cum ele pot fi inițiate și când și cum alegerile anticipate pot fi desfășurate. Răspuns la aceste și alte întrebări au încercat să dea invitații dezbaterii publice: „Cum văd partidele parlamentare alegerile anticipate, dacă le văd?”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, scenariile declanșării alegerilor parlamentare anticipate sunt prevăzute de articolul 85 din Constituție. Provocarea alegerilor parlamentare anticipate are loc în exclusivitate, când Parlamentul nu poate învesti un nou guvern. Pentru ca circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului să fie pe față, este important ca președintele să propună cel puțin două candidaturi și dacă timp de 45 de zile Parlamentul nu dă vot de încredere uneia dintre ele, atunci există temei pentru dizolvarea Parlamentului. Al doilea temei pentru dizolvarea Parlamentului este incapacitatea Parlamentului de a produce legi timp de 3 luni. Dacă timp de 90 de zile, nu contează din ce motive nu există un nou Guvern,după demisia sau demiterea Guvernului, atunci oricum are loc dizolvarea Parlamentului și provocarea alegerilor parlamentare anticipate.
Igor Boțan spune că situații similare nu au existat în perioada de aproximativ 30 de ani de independență. „Din 1994, tocmai 4 legislaturi au existat ca urmare a alegerilor anticipate, dar niciodată aceste alegeri nu au fost provocate din cauza că Parlamentul a fost incapabil să numească un Guvern. Prima oară Parlamentul a fost dizolvat în octombrie 1993, cauza atunci fiind că în Parlament nu putea fi găsită o majoritate ca să ratifice aderarea Republicii Moldova la CSI, apoi au fost alegeri parlamentare anticipate încă de trei ori, din cauza că Parlamentul nu a putut alege șeful statului cu majoritate calificată de trei cincimi. Nu au fost precedente ca Parlamentul să fie dizolvat pentru că nu a putut învesti un Guvern”.
Totodată, spune el, în ianuarie 2016, Curtea Constituțională a emis o decizie potrivit căreia, dacă deputații nu sunt în componența care asigură cvorumul pentru învestirea Guvernului, atunci tentativa se consider eșuată. „D aceea, primul criteriu, cel mai important, care ar demonstra sinceritatea fracțiunilor parlamentare când afirmă că își doresc alegeri parlamentare anticipate, este declararea liderilor fracțiunilor, că partidele nu ar participa la ședința de învestire a Guvernului. Asta ar exclude orice fel de speculații și ar fi un indicator că fracțiunile politice nu fac un anumit joc”, a spus Igor Boțan.
Nicolae Pascaru, deputat din Fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, este de părere că actualul Parlament a venit pe un val al oligarhiei moldovenești și că oamenii și-au pierdut încrederea în actualul Parlament. Totuși, deputatul dă asigurări că o mare parte din deputați sunt onești, cu idei, constructivi și vor să schimbe ceva în țară. În mare parte, spune Nicolae Pascaru, „poziția PSRM este de a merge la alegeri anticipate, dar nu trebuie de lăsat ca țara să fie aruncată în mai multe crize politice”.
Potrivit Doinei Gherman, deputat din Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate, problema numărul unu acum în țară este actualul Parlament. În opinia sa, acest Parlament trebuie să plece și asta au arătat-o și cetățenii prin votul de la alegerile prezidențiale, unde peste 1,5 milioane de cetățeni au votat pentru ambii candidați care au ieșit în turul doi și care și-au construit mesajele în campania electorală afirmând că unul din dezideratele de bază va fi declanșarea alegerilor. Doina Gherman spune că pentru PAS voința cetățenilor nu poate fi pusă în discuție, ci urmează a fi executată. „Problema numărul unu este Parlamentul și, indiferent de ce Guvern va fi propus, oricum acest Guvern va fi „emanația lui Plahotniuc, Dodon și Șor, or, aceste elemente constituie acum majoritatea parlamentară”, a spus ea.
Dinu Plîngău, deputat din Fracțiunea Platforma DA, susține că există condiții subiective și obiective în ceea ce privește dizolvarea Parlamentului. În opinia sa, demisia Guvernului Chicu nu a urgenta dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate. Dimpotrivă, după alegerile prezidențiale, partidele politice, în special cele parlamentare au încercat să se poziționeze. „După eșecul lui Igor Dodon și al Partidului Socialiștilor în campania prezidențială, ei au încercat să plaseze toată responsabilitatea a ceea ce urmează pe președintele Maia Sandu. Asta, în condițiile în care Republica Moldova este în criză socială, economică și pandemică”. În contextual incertitudinii dacă vor fi alegeri anticipate sau nu, Dinu Plîngău, spune că partidele care-și vor asuma în această perioadă guvernarea, evident, vor merge în alegeri de pe poziții slăbite, întrucât toate răspunsurile la problemele existente vor trebui să le dea anume partidele și reprezentanții partidelor care în mod obiectiv se află în poziții cheie.
Ludmila Guzun, deputat din Fracțiunea Partidului Democrat din Moldova, susține că în opinia PDM, actualul Parlament trebuie să plece. Unul din argumente ar fi, „actele legislative adoptate de majoritatea nedeclarată PSRM-Șor în ultimele două săptămâni din sesiunea precedentă. Aceste acte au fost notificate către CC, care urmează să se pronunțe”.
„În afară de interesele formațiunilor politice care vor participa la alegeri anticipate, este necesar de ținut cont de interesele cetățenilor, or, în perioada de până la declararea alegerilor anticipate și pe perioada campaniei electorale și până la formarea unei majorități parlamentare, țara trebuie să fie guvernată. Formațiunile care își asumă să voteze un Guvern în exercițiu își asumă riscul de a cădea în ochii cetățenilor, dar toți trebuie să înțeleagă că acest risc trebuie cineva să și-l asume”, a spus Ludmila Guzun,
La dezbatere au fost invitați și reprezentanți ai Partidului Politic Șor, care nu au dat curs invitației, precum și deputați ai Partidului Pro Moldova care nu au reacționat în niciun fel.
Dezbaterea publică „Cum văd partidele parlamentare alegerile anticipate, dacă le văd?”, este ediția a 167-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
