Societatea moldovenească și așa fragmentată, este marcată și de atitudinea diferită față de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei vecine, care afectează extrem de mult și Republica Moldova. În acest context, în spațiul public s-a simțit până acum o îngrijorare mare a unei părți din societatea moldovenească cu privire la ce se poate întâmpla cu Republica Moldova în cazul unui succes de proporții al armatei ruse în regiunile Odesa și Nicolaev, care i-ar deschide calea directă nu doar spre regiunea transnistreană, ci și spre Republica Moldova în ansamblu. Zilele trecute s-a întrezărit o anumită parte de răspuns la îngrijorările respective, atunci când o altă țară vecină, România, și-a anunțat intenția de a examina o posibilitate legală de a veni în ajutor cetățenilor săi stabiliți peste hotare, deci, și în Republica Moldova, în caz de „Doamne ferește”! Însă, aproape în mod așteptat, s-a alertat o altă parte a societății și clasei politice moldovenești, care a întrezărit în această intenție o amenințare, o presupusă „intervenție militară”. Și aceasta în condițiile când toată lumea de la noi cunoaște că anumite state practică „apărarea cetățenilor stabiliți peste hotare” de zeci de ani, iar cazul Federației Ruse este unul dintre cele mai cunoscute. Despre legalitatea apărării cetățenilor stabiliți în afara frontierelor, despre motivele, scopurile și efectele acestor politici, despre afinitățile și deosebirile existente între cele două state în acest domeniu au discutat participanții la dezbaterea publică: „Cum își apără Rusia și România cetățenii din afara hotarelor”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boțan, noțiunea de cetățenie reprezintă raporturile juridice statornicite între o persoană fizică și stat, exprimând apartenența acestuia la statul al cărui cetățean este. Atât cetățeanul, cât și statul au în mod reciproc obligațiuni și drepturi.
„Potrivit normelor legale naționale și internaționale, pe teritoriul altui stat, cetățeanul unui stat beneficiază de apărarea și protecția statului al cărui cetățean este. În condiții de normalitate, protecția când e necesară este realizată prin intermediul misiunilor diplomatice. Deci, cetățenii unui stat aflați în afara hotarelor sunt persoane care se află sub jurisdicția și protecția statului gazdă, dar în caz de necesitate beneficiază și de suportul statului al cărui cetățean este”, explică expertul.
Igor Boțan s-a referit și la procedura proiectelor de lege supuse dezbaterilor publice, cum este cel care a trezit discuții în Republica Moldova. „Este vorba despre un document aflat la o faza avansată a procesului transparenței decizionale, după ce a trecut faza inițierii în baza argumentelor privind necesitatea unui astfel de proiect ca să devină lege. A doua fază este elaborarea de către instituția specializată, cu participarea experților în domeniu, a proiectului documentului. Cea de-a treia fază este cea a dezbaterilor publice, când proiectul este supus analizei din partea tuturor subiecților interesați și vizați”. Potrivit expertului, la această fază proiectul se analizează din toate punctele de vedere, în special din punct de vedere a intereselor contradictorii. După dezbaterile publice și luarea în considerare a argumentelor pro și contra, proiectul este supus procesului de adoptarea de Parlament sau Guvern, în conformitate cu procedurile prevăzute de lege.
Mihai Isac, analist de politică externă, susține că, dezbaterile publice organizate de Ministerul Apărării de la București pe marginea proiectului, care prevede posibilitatea ca România să-și protejeze cetățenii în afara țării, au stârnit rumoare în spațiul online, inclusiv din Republica Moldova. Și sunt o mulțime de speculații și știri false pe marginea acestui act. „În primul rând, acest act înaintat dezbaterii publice vine să răspundă noilor realități în care se află în România. Legislația în domeniu a fost aprobată ultima dată în anii 90. Iar această legislație, în acest moment nu mai ține seama de statutul de membru al Uniunii Europene, pe care îl are România, de statutul de membru al NATO și totodată, nu ține seama de noile realități geopolitice. Această legislație nu este o amenințare pentru Republica Moldova. Nimeni din București nu o să vină să invadeze Republica Moldova și acest lucru trebuie înțeles de către cetățenii Republicii Moldova. România este membru al UE și NATO și nu ar putea avea o politică agresivă față de Republica Moldova”, a precizat analistul.
Potrivit lui, punctul 4 din articolul 4 al proiectului de lege a stârnit este cel care a stârnit multă rumoare. Este vorba despre prevederea prin care, practic, premierul ar putea să ceară președintelui României, care este comandantul armatei, să ordone trimiterea unor trupe pentru a salva cetățenii români aflați în pericol în afara granițelor. „Trebuie să înțelegem că limbajul acestui proiect se va schimba, el este supus dezbaterilor publice. Există experți naționali și internaționali care lucrează alături de grupurile parlamentare din Parlamentul bicameral de la București pentru a îmbunătăți acest pachet legislativ”, a notat Mihai Isac. El mai spune că acest proiect vine alături de alte inițiative legislative pentru a completa doctrina de apărare, nu doar a cetățenilor din cadrul României, dar și a cetățenilor români din afara graniței.
Potrivit lui, totodată, este evidentă încercarea autorităților române de a oferi, inclusiv, o definiție a ceea ce înseamnă „război hibrid”. Or, România, la fel ca și Republica Moldova, este ținta acestui tip de război lansat de Federația Rusă împotriva Occidentului.
„Pachetul legislativ pe care îl va adopta Parlamentul României va răspunde tuturor standardelor internaționale în acest domeniu. Acest pachet legislativ încearcă să fluidizeze structura de comandă și de răspuns al autorităților române atunci când se întâmplă situații de criză, pentru că în acest pachet legislativ sunt pomenite în mod exhaustiv toate categoriile de forțe care pot fi implicate în astfel de operațiuni. Vorbim și de pompieri, și de forțele Ministerului de Interne, de forțele serviciilor speciale. De asemenea, sunt anumite prevederi care obligă agenții economici să sprijine acțiunile statutului român în acest sens. Prima dată după 30 de ani se încearcă punerea în aplicare a unui mecanism care să răspundă cât mai rapid pentru salvarea cetățenilor români”, afirmă Mihai Isac.
În opinia sa, propaganda rusă și falsurile răspândite de ea încearcă să prezinte proiectul ca pe o intenție de a invada Republica Moldova de către armata română. „Nu este cazul. Desigur, România va răspunde sub diferite forme oricăror încercări ale Federației Ruse de a ataca Republica Moldova și implicit sutele de mii de cetățeni români din Republica Moldova. acest pachet legislativ nu este ceva unic pentru România. Dacă ne uităm foarte clar – Statele Unite, Franța, Italia au diferite pachete legislative și interpretarea acestora oferă o bază legală internă pentru folosirea forțelor armate sau de securitate internă pe teatrele de operațiuni exterioare. Franța de exemplu a desfășurat practic odată la câțiva ani operațiuni masive de evacuare a propriilor cetățeni în diferite teatre de operațiuni, cum ar fi Liban sau altele”, a precizat analistul de politică externă.
Directorul Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței, Radu Burduja, ex-secretar de stat al Ministerului Apărării, consideră că în contextul divizării existente a societății moldovenești– pro-Est versus pro-Vest, pro-ruși versus pro-europeni – aceste tabere încearcă să exploateze astfel de subiecte ca inițiativa legislativă discutată la București. Și anume partea pro-rusă încearcă să dezinformeze, să provoace zâzanie și să continue să propage frică, în timp ce partea pro-europeană privește mai calm aceste lucruri. „Chiar și reacția autorităților Republicii Moldova, care au spus că acest pachet de legi este binevenit, dar vor urmări cu calmitate evoluția lucrurilor. Or, România a fost consecventă în a ajuta Republica Moldova în această criză care a pornit ca urmare a agresiunii Federației Ruse în Ucraina, dar și în alte crize”, susține Radu Burduja.
În opinia sa, pachetul legislativ propus de autoritățile de la București are la bază mai multe motive, inclusiv faptul invocat de șeful Apărării de la București că nu are pârghiile și instrumentele necesare pentru a contracara eventuale amenințări. Însă, această inițiativă a încins spiritele foarte tare în rândul segmentului pro-rus, care mereu susține narativele propagate de Rusia. „Eu cred că ei se uită în oglindă și văd consecvența acțiunilor Federației Ruse în asemenea cazuri, care a utilizat și a militarizat această noțiune de „compatrioți”, folosită pentru unii cetățeni stabiliți peste hotare. Și a utilizat-o în scopul promovării politicii sale externe. Dar până la urmă s-a ajuns la stabilirea influenței totale asupra unor regiuni din mai multe țări și a generat spirite separatiste, iar într-un final separatism și conflict. S-a ajuns chiar până la anexarea acelor teritorii”, a notat fostul ministru.
„Dacă revenim la utilizarea acestui concept care s-a creat în baza acelei legi federale, aprobată în 1999 în Federația Rusă cu privire la compatrioții– acolo se descriu mecanismele acestea, cum se integrează cetățenii Federației Ruse în societățile din Vest. Doar că legea nu stipulează însuși scopul final al acestei integrări, influențe care se agreează la nivel politic, sub paravanul apărării drepturilor cetățenilor ruși. Și aici noi am văzut cum lucrează aceste mecanisme în diferite țări – în Georgia, în Ucraina, pe vremuri și în Republica Moldova – în regiunea transnistreană”, afirmă Radu Burduja.
În viziunea sa, pachetul legislativ propus în România se înscrie în fenomenul de trezire a Uniunii Europene, ca urmare a agresiunii Federației Ruse în Ucraina. „De exemplu, declarațiile președintelui francez Macron, că Franța este dispusă să-și trimită trupele sale pe teritoriul Ucrainei pentru a-și apăra interesele sale, pentru a apăra cetățenii Ucrainei. Și a menționat inclusiv Republica Moldova. Vedem aici niște acțiuni din partea României, care la fel a ieșit din șocul acesta, din tentativa, intenția de descurajare proprie pentru careva acțiuni mai ferme în raport cu Rusia și tendința ei de expansiune”, a declarat directorul Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței.
Potrivit lui, aceste lucruri sunt binevenite, iar pentru Republica Moldova ele nu reprezintă un pericol. „România mereu a acționat în cadrul legal și în cadrul acordurilor existente –bilaterale și internaționale. A fost mereu un prieten bun și strategic al Republicii Moldova. România este parte a NATO și a UE. În acest context face parte din anumite înțelegeri la nivel multilateral. Și atunci eu cred că pentru cetățenii Republicii Moldova nu există un motiv de îngrijorare”, a mai spus Radu Burduja.
Dezbaterea publică la tema „Cum își apără Rusia și România cetățenii din afara hotarelor” este ediția a 304-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
