„Prin dezvoltarea modelelor noi de muncă plătită, noi putem asigura dezvoltarea economiei și diminua impactul pandemiei. Suplimentar, putem elimina unele nemulțumiri comunitare și inegalitatea socială pe termen lung, determinate de productivitatea joasă a muncii...”
---
Au trecut aproape opt luni de când Organizația Mondială a Sănătății a declarat Covid-19 o pandemie. Sute de milioane de oameni au trăit pentru prima dată în viață o carantină.
Cei care muncesc au parcurs unul dintre cele mai complicate experimente. Milioane de oameni au rămas fără locuri de muncă, mulți au trecut la regimul de lucru de acasă. Într-un ritm alert a fost modificat orarul tradițional de muncă de la 9 dimineața la 5 seara și substituit cu un model hibrid de lucru. Pentru multe companii acest proces este deja unul ireversibil. Unii angajați lucrează doar de acasă, alții doar la birou și mai sunt din cei care combina ambele variante.
Se estimează că la nivel global aproximativ 500 milioane de locuri de muncă au fost închise în această perioadă. Șocul economic cauzat de pandemie face ca unele întrebări legate de dezvoltarea economiei să fie și mai acute.
Viitorul pare incert. Nu știm când și dacă societățile noastre vor reveni la normal. Sau ce fel de normal va fi acela. Nu știm ce cicatrici va mai lăsa pandemia.
Modelul de muncă plătită – parte a modelului de viață
Noi toți suntem obișnuiți cu un model de viață și un model de muncă. Mergem zilnic la serviciu, primim un salariu lunar, avem și defalcări sociale, asigurare medicală, o vacanță anuală și o pensie la bătrânețe. Aceste modele au substituit modelele buneilor noștri, care munceau și se hrăneau exclusiv din gospodăriile agricole. Perioadele de evoluție erau definite ca și revoluții industriale, în care se dezvoltau inclusiv modelele de muncă plătită.
Pandemia a modificat modelele de viață și cele de muncă, dar nu a schimbat trăsăturile principale ale acestora.
Pornind de la cele expuse, viitorul durabil al muncii plătite ar avea trei trăsături principale.
În primul rând, oamenii primesc o compensație adecvată pentru munca lor - nu numai în ceea ce privește salariul lunar, dar și economiile de pensionare, acoperirea asistenței medicale etc.
În al doilea rând, lumea muncii trebuie să abordeze aspecte pe termen lung ale subreprezentării grupurilor minoritare, cum ar fi persoanele cu dizabilități.
În cele din urmă, companiile trebuie să contribuie la îmbunătățirea creșterii productivității, care era slabă cu mult înainte de pandemie și este o sursă fundamentală de nemulțumire comunitară.
Munca plătită a fost, este și va rămâne o sursă de bunăstare a societății, dar și o sursă de inegalitate socială. Viitorul durabil al economiei depinde de viitorul durabil al muncii plătite.
Care este viitorul durabil al muncii plătite?
Munca plătită va rămâne să fie prezentă în companii, preponderent în modele hibrid.
Pentru cei care rămân să activeze la orar stabil în oficiu nu se prevăd schimbări majore.
Modificări substanțiale îi așteaptă pe cei care nu vor să revină în birouri, dar preferă să lucreze de acasă. Munca de acasă include și munca neplătită, în cazul prezenței copiilor și în cazul familiilor numeroase. Care este echilibrul între munca plătită și munca neplătită? Și cum această muncă neplătită este redistribuită printre membrii familiei? Sunt doar unele din întrebările esențiale fără răspuns la această etapă.
Descendenții din fosta URSS mai țin minte anii destrămării și transferul de la o muncă plătită și bine organizată spre un model de viață cu muncă parțial plătită, uneori neplătită sau cu aspect zilier. Putem spune că acum vom repeta unele din acele experiențe de transformare a procesului de muncă organizată în grup la muncă individuală, denumită freelance – muncă libera.
Fenomenul de „freelancer” apăruse deja de ceva timp și în Moldova, dar nu a fost unul dominant. Munca de zilieri în agricultură ar fi un model de muncă de freelancer. Acești muncitori au un venit zilnic, dar nu au în toate cazurile asigurare medicală și economii pensionare. Nu știu dacă avem suficiente reglementări pentru acest model de muncă plătită în țara noastră... Este un moment oportun să ne gândim la ele în condiții de pandemie.
Pandemia a accelerat digitalizarea multor domenii. Comerțul a trecut on-line, creând multe locuri noi de lucru plătit. Unele companii încă ezită să digitalizeze totul. Poate se revine la modelele precedente de comerț, cu interacțiune umană, emoții și comunicare, parte importantă a conviețuirii umane?
Inteligența artificială încă nu este suficientă pentru a acoperi integral toate funcțiile unui om. Un robot acoperă doar un anumit set de funcții tehnice. Asta a determinat în multe industrii substituirea factorului uman cu cel tehnologic. Nu și în țara noastră încă.
Transformarea proceselor de muncă a modificat și cerințele față de conducătorii de companii. Dacă înainte se cereau multe cunoștințe tehnice de la un conducător, acum se cere mai multă empatie și calități umane. Oamenii lucrează de la distanță, creează valoare adăugată, dar au nevoie nu doar de o remunerare adecvată, ci și de interacțiuni sociale pozitive permanente. Partea tehnică poate fi compensată de un robot. Partea umană poate fi compensată doar de un Om înzestrat cu calități umane dezvoltate.
La ce să ne așteptăm în viitorul imediat apropiat?
Deja se conturează bine evoluția pandemiei în viitorul imediat apropiat. Multe țări au încercat să evite carantine noi, dar fără succes.
O să trăim intermitent, în perioade de carantină și restricții severe, urmate de perioade de relaxări relative. Acest model de conviețuire cu pandemia va determina și modelele de muncă plătită pentru următorii doi-trei ani.
Cei care așteaptă o revenire la normal ar fi bine să înțeleagă că nu o să revenim la acel normal de model vechi. Acesta nu va mai exista sub nicio formă.
O să fim obligați să construim modele noi de muncă plătită, cu sau fără tehnologii noi, modele de lucru în spații virtuale sau mixte și în toate aceste modele va fi prezent omul. Pandemia și economia ar fi două domenii cheie, unde modelele noi de muncă plătită ar avea cel mai vizibil impact pentru comunitate.
Prin dezvoltarea modelelor noi de muncă plătită, noi putem asigura dezvoltarea economiei și diminua impactul pandemiei. Suplimentar, putem elimina unele nemulțumiri comunitare și inegalitatea socială pe termen lung, determinate de productivitatea joasă a muncii.