Ajutorul internațional, oferit Republicii Moldova de diferiți actori internaționali, în această perioadă de criză, s-a pomenit în mod evident în centrul controverselor politice. Controverse care pot influența negativ intrarea acestor și altor ajutoare, dar și viața de astăzi și de mâine a societății moldovenești, în ansamblu. Situația creată în acest domeniu, motivele, interesele, riscurile și soluțiile necesare pentru a evita degradarea stării de lucruri au fost discutate , în cadrul dezbaterilor publice „Culorile politice ale ajutorului internațional pe timpul pandemiei”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că de aproximativ 60 de ani își desfășoară activitatea Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, structură internațională, care a elaborat noțiuni ca „asistență internațională” ți ce reprezintă aceasta – granturi, împrumuturi etc. „De ce se fac toate aceste lucruri? Pentru că după cel de al Doilea Război Mondial, după ce am trecut prin două catastrofe în secolul XX, toată lumea a ajuns la ideea că suntem omenire – toți oamenii ca indivizi sunt mai mult sau mai puțin egali, cu particularități. Dar, oamenii trăiesc în societăți, iar societățile, între ele există diferențe foarte mari. Sunt societăți foarte dezvoltate, sunt societăți mai puțin dezvoltate, dar oamenii din aceste societăți au același potențial. Și atunci, din considerente de beneficii economice, dar și din solidaritate pur omenească, societățile mai dezvoltate binevoiesc să ofere asistență societăților mai puțin dezvoltate”, explică expertul.
Potrivit lui, beneficiul este mutual, pentru că societățile și economiile care generează produse de calitate foarte înaltă vor să facă schimb, iar cei din societățile mai puțin dezvoltate trebuie să fie destul de bine instruiți și să aibă resurse ca să le cumpere. În ceea ce ține de Republica Moldova, potrivit documentelor oficiale, după Independență, a existat un minister special – Ministerul pentru Relații Economice Externe. În cadrul acestei structuri au fost elaborate primele documente referitoare la asistența internațională. Potrivit expertului, Republica Moldova a moștenit de la Uniunea Sovietică Acordul de Parteneriat și Cooperare, care a fost semnat în 1994 și ratificat în 1998. Expertul a amintit și despre organizația TACIS, care se referea la ajutorul pentru statele din fosta Uniune Sovietică.
Igor Boțan a menționat că statele dezvoltate au agenții speciale, cum ar fi USAID din Statele Unite ale Americii. Și această organizație, la fel ca cele din multe alte state, oferă asistență Republicii Moldova și nu doar. „Republica Moldova, aflându-se în situația în care este, având un potențial modest, beneficiază de asistența externă, însă depinde de autorități și de cetățeni cum percep acest ajutor. Această asistență trebuie percepută cu un sentiment de mulțumire pentru cei care îl oferă. De asemenea, trebuie de înțeles faptul că asistența este acordată pentru o anumită perioadă – perioada de tranziție care, cu regret, este una îndelungată. Și Republica Moldova trebuie să dezvolte cu timpul o agenție, care la fel să ajute, pentru că această înseamnă manifestare de solidaritate”, a spus expertul.
Ilian Cașu, vicepreședinte al Partidului Politic Partidul Nostru, a declarat că formațiunea este cu reprezentare doar la nivel local, aflându-se în administrația a nouă orașe. „Din perspectiva colegilor mei, primari, este o povară enormă în situația în care Centrul doar deleagă multe responsabilități, însă fără pârghii. Or, în fața cetățeanului trebuie să rezolvi problema în niște timpuri extrem de grele. Evident că partidul nostru, oficial, a mulțumit tuturor celor care acordă ajutor internațional, ajutor umanitar în timpuri grele, atunci când este necesar. Problema politică a Republicii Moldova, pe moment vorbim de regimul Dodon-Diacov-Chicu, este că acest regim intermediază ajutoarele între donatori și cetățeni. Pentru că noi suntem convinși că toți donatorii, toți cei care ajută vor ca aceste ajutoare sută la sută să ajungă la cetățeni, să ajungă pe frontul COVID. Și iată rolul acesta intermediar, cu apucături hoțesco-tâlhărește ale regimului, creează controverse politice”, susține Ilian Cașu.
În opinia sa, „în cazul în care regimul, Guvernul central este corupt, nu există stat de drept, nu există instituții care să intervină și să elimine aceste elemente de corupție, marele beneficiar nu este cetățeanul, chiar dacă toți donatorii și doresc că acest lucru”. „Dacă ne uităm la perioada pandemiei, vedem acest șoc la nivel de cetățean al Republicii Moldova că, domnule, în țară plouă cu ajutoare, plouă cu donații și în spitalele, în primul rând cele strategice, lipsește elementarul. Întrebarea, pe care și-o pune cetățeanul, este: domnule, unde dispar consumabile, unde dispar banii? Este o întrebare absolut perfectă. Am văzut cum unele ambasade în Republica Moldova nu donează bani și eu îi înțeleg perfect. Pentru că sunt siguri că, dacă autoritățile centrale intermediază distribuția acestor bani, apoi o bună parte dispare, pentru că sunt hoți și nu mai ajung la destinație. Am văzut gestul ambasadei Germaniei – un milion de lei, cu consumabile cumpărate de la un producător autohton. În afară de acest gest caritabil este și acest stimul de a ajuta un agent economic autohton”, menționează vicepreședintele PPPN.
Potrivit lui, nu există o problemă de unde vin aceste ajutoare, ci problema constă în „modul fraudulos, lipsa de transparență în cadrul structurilor centrale, cum sunt distribuiți acești bani”. Politicianul a mai declarat că în pandemie mai mult au sărit în ajutor oamenii simpli, agenții economici și partenerii străini, decât autoritățile locale. „Știindu-le șiretlicul, această prietenie politică dintre Dodon și PDM, ei deja sunt capabili, sunt experți în ale furatului. Pentru că aceasta este percepția cetățeanului de rând. Cum, domnule, în scrie un medic anesteziolog din Orjei, este o avalanșă de donații și medicul de la Salvare este asigurat în fiecare zi cu măști cusute la penitenciarul Rusca?. Păi, domnule, își pune cetățeanul simplu întrebare: unde sunt consumabilele din avionul cargo care a aterizat în noaptea de Paști? Iată problema: rolul de intermediar al Guvernului lui Dodon în distribuirea acestor ajutoare umanitare”, a mai spus Ilian Cașu.
Alexandru Fetescu, secretar general al Partidului Liberal Democrat, a declarat că majoritatea ajutoarelor internaționale vin pentru a susține cetățenii Republicii Moldova și nu structurile statului. Potrivit lui, ele sunt adresate cetățenilor, însă în condițiile unor campanii, oamenii nu resimt acest ajutor internațional. Mai mult ca atât, se apropie și anumite exerciții electorale, au loc anumite reconfigurări a puterii politice de la Chișinău. Și, spre regret, spune Alexandru Fetescu, actorii politici care sunt la guvernare fac ceea ce știu mai bine – să-și consolideze pozițiile electorale pe anumite segmente. „PLDM de ceva timp încearcă și insistă pe o viziune: pentru a depăși cu brio toate problemele cu care se confruntă societatea moldovenească, este nevoie de unire, în primul rând, pe interior. În această situație de pandemie, loc pentru PR politic nu există”, a spus el.
„Cu părere de rău, astăzi avem mai mult PR politic decât campanii de comunicare pe marginea unor probleme cu care se confruntă cetățenii Republicii Moldova. Această campanie de comunicare ar fi trebuit să spună exact oamenilor ce au de făcut, cum au de făcut acest lucru și cum să treacă prin această perioadă grea. Majoritatea ajutoarelor internaționale care au venit în Republica Moldova, cu părere de rău, au fost repartizate din punct de vedere al intereselor politice ale principalilor actori politici”, a notat Alexandru Fetescu.
Potrivit lui, PLDM, care este reprezentat doar în administrația publică locală, prin intermediul celor peste 50 de primari care și-au asumat greul guvernării în această perioadă, încearcă să gestioneze situația așa cum poate mai bine. „Majoritatea aleșilor locali sunt în situația în care li se deleagă foarte multe responsabilități și nu li se deleagă resurse, iar modul în care sunt delegate resursele sunt decise doar în interes electoral, lucru pe care trebuie să-l condamnăm, lucru pe care ne-am dori ca în timpul apropiat guvernarea să-l revadă, să-și revadă poziția și să aibă o campanie de comunicare transparentă și eficientă. Concomitent ne-am fi dorit să vedem foarte clar un plan de acțiuni cum s-a intrat în carantină și ce facem în timpul apropiat? Cum vor rezista majoritatea agențiilor economici care acum și-au sistat activitatea? Cum o să treacă peste aceste condiții drastice? Pentru că vreau să vă zic că problemele mari eu cred că abia încep”, a mai spus Alexandru Fetescu.
Partidele parlamentare de la guvernare, responsabile la modul direct de gestionarea situației în domeniul ajutorului internațional, nu au acceptat invitația la dezbaterea IPN, iar reprezentanții partidelor parlamentare de opoziție, și ele cu o anumită implicare în tema dată, nu au fost invitați pentru a nu distorsiona caracterul tradițional echilibrat al dezbaterilor IPN.
Dezbaterile „Culorile politice ale ajutorului internațional pe timpul pandemiei” sunt ediția a 133-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
