Tot mai pregnant se simte apropierea alegerilor parlamentare. Asta din cauza foielii liderilor politici, a abundenței de inițiative noi, care, de fapt, sunt foarte vechi. Sigur, contextul preelectoral cere ridicarea optimismului social al cetățenilor. Guvernanții încearcă prin toate mijloacele ce le stau la dispoziție să facă acest lucru. Totuși, ei sunt oarecum neconvingători. De exemplu, dacă la sfârșit de mandat de guvernare se numește un manager de criză pentru un anumit domeniu, atunci este clar pentru toată lumea că în domeniul respectiv persistă o criză acută, altminteri nu ar fi nevoie de angajarea managerului de criză.

Ultimul exemplul de criză acută este cel din domeniul sănătății. Lăsând la o parte exemplele concrete, care au pus în evidență criza sistemului sănătății, merită să ne referim la măsurile recente, întreprinse de managerul de criză – Silvia Radu, care a fost promovată, la 25 septembrie 2018, în funcția de ministru al sănătății, muncii și protecției sociale. Astfel, în cadrul emisiunii  „Important”, din 10 octombrie a.c., de la postul de televiziune TVC21, doamna ministră Silvia Radu, a trecut în revistă cele mai presante probleme din domeniul sănătății, pe care ar avea sarcina să-l scoată din criză și să-l asaneze în următoarele cinci luni, până la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. În acest sens, au fost identificate două probleme majore după cum urmează:

1. Problema salariilor este una foarte acută în domeniul medicinii. Aceasta este o prioritate și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale își propune să caute toate posibilitățile pentru a rezolva această problemă... Acum suntem în studiu de caz și chiar dacă nu putem să ridicăm salariile la nivelul României, de exemplu, cel puțin un salariu decent trebuie asigurat nu doar medicului, dar și asistentului medical;

2. Extinderea serviciilor prestate în baza poliței de asigurare medicală... a vedea dacă pot fi reduse costurile pentru acestea... Acum este căutată posibilitatea pentru a revedea serviciile medicale pentru maturi în ceea ce ține de diabetul zaharat, în special de a introduce în costul poliței de asigurare medicală procurarea testelor.

Este puțin probabil ca cineva să poată pune la îndoială că cele două probleme sunt cu adevăr identificate corect. De aceea, se ivește întrebarea – cum de a reușit ministra Silvia Radu să pătrundă atât de rapid în miezul problemelor din domeniul sănătății, și asta fără să aibă studii de specialitate în domeniul respectiv? Probabil, răspunsul se regăsește în calitățile manageriale ale noului ministru. După toate aparențele, ca un bun manager, primul lucru pe care l-a făcut doamna ministră Silvia Radu a fost să citească documentele de referință primordială. Pentru acesta era suficient să deschidă programul electoral al Partidului Democrat din Moldova (PDM) din alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, ca să vadă ce și-a propus formațiunea care a promovat-o în funcția de ministru în domeniul sănătății. Anume în programul electoral al PDM de acum patru ani se regăsesc și cele două probleme identificate, dar și multe altele, după cum urmează:

- Mărirea salariul tarifar în sistemul de sănătate, creșterile de salarii trebuie să continue în viitor în ritm accelerat;
- Definirea unui pachet minim de servicii medicale pentru fiecare cetățean, asigurarea sănătății este un serviciu public, pentru care trebuie să existe un standard minim de care să beneficieze în mod liber și egal toți cetățenii, indiferent de venit;
- Combaterea prețurilor umflate la achizițiile spitalicești de medicamente și aparatură medicală în acest domeniu reprezintă realități care trebuie combătute puternic;
- Dotarea spitalelor cu dispozitive și tehnologii performante care să poată oferi tratamente medicale mai bune și mai eficiente;
- Dezvoltarea medicinii preventive, este mai ușor și mai ieftin să previi o boală decât să o tratezi, majorarea fondurilor pentru diagnosticare și analize medicale;
- Realizarea unui program de analize gratuite la nivel național care să aibă drept scop determinarea stării de sănătate a populației;
- Realizarea unei  campanii de educație pentru sănătatea cetățenilor, derulată cu ajutorul medicilor de familie, a spitalelor și a centrelor medicale, dar și cu ajutorul primăriilor;
- Realizarea unor centre de performanță medicală, aceste centre ar trebui să fie Chișinău (care va deservi întreaga republică, dar în special regiunea de centru), Bălți (care va deservi cetățenii din nordul republicii) și Cahul (pentru cetățenii din sudul Moldovei). Aceste centre vor avea medici specialiști de înalt nivel și vor fi dotate la nivel european pentru a face o gamă largă de investigații și tratamente medicale;
- Descentralizarea sistemului de sănătate. Autoritățile raionale și locale trebuie să primească atribuții și fonduri suplimentare pentru spitalele raionale și locale.

Faptul că ministra Silvia Radu s-a referit doar la două probleme presante, din cele vreo zece promise de PDM să fie rezolvate în patru ani de mandat, nu semnifică că domnia sa le-ar ignora pe celelalte. Acum e clar că ministra sănătății are de rezolvat în patru luni ceea ce PDM și-a propus să realizeze în patru ani! Pentru un autentic manager de criză asta nu ar fi o problemă, e important să se apuce de lucru și să facă primii pași. De exemplu, să anunțe niște demiteri a unor funcționari din sistem pentru ca lucrurile să înceapă să se amelioreze de la sine. Sigur aici apare o intrigă, care poate fi exprimată în felul următor – dacă până la alegerile parlamentare au rămas cinci luni de zile, de ce atunci ministra Silvia Radu ar trebui să realizeze sarcinile identificate mai sus în doar patru luni? Răspunsul ar fi următorul – ca să fie motivată, eventual, să fie introdusă în lista de candidați ai PDM la parlamentarele din 24 februarie 2019. Altă explicație pentru ca PDM să angajeze un manager de criză în domeniul sănătății cu doar cinci luni înainte de alegeri, pur și simplu, nu există.

În concluzie, se poate menționa că oricând se pot identifica surse de optimism social. Vorba e că Silvia Radu a demonstrat performanță în domeniile de criză pe care le-a administrat mai demult și mai recent. Astfel, doar într-o jumătate de an de aflare în funcția de primar-interimar al municipiului Chișinău (noiembrie – mai 2018) domnia sa a reușit să-și facă un rating de ~17%! Pentru acesta a fost nevoie de: anunțarea unor demiteri; instalarea unui brad de Crăciun în regim de criză artificială; ornamentarea unui loc public cu un covor din flori; spălarea unor străzi cu implicarea pompierilor, care suflau praful de pe carosabil pe pietonală, etc. Cum se zice – dacă se vrea se poate! Prin asta, de fapt, s-a demonstrat că profesorul Preobrajenskii avea dreptate – crizele sunt în capetele oamenilor, ci nu acolo unde le văd experții. Iar rolul managerilor de criză este sa spele sau să elimine aceste crize din capetele cetățenilor.  

Experții IPN