Presa internațională a publicat, în ultima jumătate de an, două apeluri în care critici străini ai antisemitismului atrăgeau atenția că la Chișinău sunt două monumente care glorifică personaje și evenimente istorice legate de exterminarea evreilor în al Doilea Război Mondial: bustul lui Octavian Goga de pe Aleea Clasicilor și un monument închinat soldaților români care au luptat în Primul Război Mondial, dar și „pentru eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei” în cel de al Doilea Război Mondial. Autoritățile de la Chișinău spun însă că nu au primit niciun demers prin care s-ar cere revizuirea celor două monumente considerate antisemite, scrie Europa Liberă, citată de IPN.
Potrivit sursei citate, distanțarea de cele două monumente a fost cerută, în primăvară, de Centrul „Simon Wiesenthal” din Ierusalim, într-o scrisoare către președinta Maia Sandu, iar mai recent, în toamnă, în altă scrisoare semnată de un grup de europarlamentari. Detalii din scrisoarea semnată de mai mulți membri din diferite grupări politice ale Parlamentului European au apărut prima dată în cotidianul Jerusalem Post. Oficialii condamnau existența celor două monumente, catalogându-le drept „un act scandalos”. Oficialii europeni aminteau că Republica Moldova este obligată să combată antisemitismul, dacă își dorește să adere la Uniunea Europeană.
Răspunzând la o solicitare a Europei Libere, Ministerul Culturii a spus că nu a primit nicio scrisoare în care să i se fi cerut să ofere informații despre legalitatea edificării celor două monumente. Totodată, Ministerul Culturii a informat Europa Liberă că bustul lui Octavian Goga este un monument de for public, edificat în anul 2000, „conform cadrului normativ în domeniu” și este inclus în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. Despre cișmeaua „General Georgescu P. Ion”, construită în parcul Valea Morilor în 2021, Ministerul Culturii spune că nu este inclusă în registru.
În aprilie 2023, Centrul „Simon Wiesenthal” a făcut apel la președinta Maia Sandu, într-o scrisoare publicată în presă, ca să rezolve aceeași problemă legată de monumente. Solicitată de Europa Liberă, Președinția Republicii Moldova a declarat că „orice forme de violență şi instigare la ură pe criterii rasiale, etnice, religioase sau alte forme de discriminare” trebuie combătute. În același timp, Președinția a precizat că înființarea, strămutarea sau desființarea monumentelor de for public se efectuează prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Culturii, în baza deciziei administrației publice locale competente teritorial. Serviciul de presă al Președinției mai spune că a aflat din presă despre demersul deputaților europeni, iar scrisoarea de la Centrul „Simon Wiesenthal” nu a fost înregistrată la Președinție.
Comunitatea Evreiască din Moldova afirmă că există o serie de impedimente în procesul de perpetuare a memoriei victimelor Holocaustului și de neadmitere a glorificării persoanelor notorii antisemite. Comunitatea a informat de multe ori despre necesitatea redenumirii străzii Octavian Goga care se intersectează, în mod ironic, cu strada Rabbi Țirilson.
După obiecții similare legate de inaugurarea bustului lui Octavian Goga la Iași, în 2021 autoritățile de acolo au reacționat instalând o plăcuță pe monument. „Din păcate, activitatea sa politică este una regretabilă pentru istoria României, întrucât a fost militant fascist și antisemit”, scrie pe aceasta.