Odată cu instituirea stării de urgență, s-a făcut derogare de la trei drepturi: dreptul la libera circulație, dreptul la libera întrunire și asociere și dreptul la instruire. Conform articolului 54 din Constituție, această restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților, trebuie să fie proporțională cu situația care o determină și să corespundă normelor unanim recunoscute. În contextul în care, restricția care vizează izolarea impusă persoanelor cu vârsta peste 63 ani continuă să fie aplicată și în timpul stării de urgență în sănătate publică, care este prelungită în fiecare lună cu un număr „n” de zile, se creează o confuzie totală pentru persoanele vârstnice care nu înțeleg cât o să mai stea în casă. Efectele negative ale izolării sociale pentru persoanele vârstnice duc la consecințe grave pentru sănătatea fizică, dar și la consecințe grave pentru sănătatea mintală. Declarații în acest sens au fost făcute de Cristina Railean, coordonatoare Politici și Advocacy în cadrul HelpAge International Moldova, la dezbaterile publice: „Este sau nu discriminatorie măsura de izolare impusă persoanelor cu vârsta peste 63 ani”, organizate de HelpAge International Moldova.
În prevederea emisă de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) cu privire la persoanele vârstnice sunt câteva excepții. Astfel, menționează Cristina Railean, persoanelor de peste 63 de ani li se interzice aflarea în spații publice, înafara domiciliului fără necesitate stringentă, cu excepția deplasărilor în interes de serviciu, atunci când activitatea nu poate fi desfășurat la distanță. Într-un fel, spune ea, li se asigură dreptul la muncă și la protecția muncii. Totodată, Codul Muncii prevede că angajatul pensionar poate fi concediat pe criteriul de limită de vârstă și cu el se poate de încheiat un contract de muncă pe perioadă determinată până la doi ani. Cristina Railean spune însă că, mai mulți pensionari afirmă că au fost concediați și nu au încheiat un contract de muncă pe o perioadă determinată, pentru că sunt în grupul de risc și trebuie să stea acasă.
Cristina Railean menționează că un sondaj realizat printre 211 persoane vârstnice din trei raioane ale țării, de la nord, centru și sud, a arătat că două treimi dintre respondenții vârstnici nu s-au adresat deloc la medic în patru luni de la pandemie, chiar dacă mai mult de jumătate din ei au boli cronice. Aceasta în condițiile când adresarea la medic le-a fost permisă în prevederea CNESP. Coordonatoarea HelpAge International Moldova se întreabă „cum în această perioadă restrictivă pentru persoanele de peste 63 de ani, li se asigură dreptul la voluntariat, participare la procesul de luare a deciziilor, dreptul la instruire, opinie și exprimare?”.
HelpAge a analizat buletinele informative realizate de Agenția pentru Drepturile Fundamentale în Uniunea Europeană, despre cum au fost respectate mai multe drepturi în pandemie, inclusiv ale persoanelor vârstnice. Astfel, la începutul pandemiei mai multe țări ale UE au restricționat accesul în spațiul public a persoanelor vârstnice, li s-a recomandat să stea acasă, a fost și un grafic stabilit pentru persoanele vârstnice să-și procure alimentele sau pentru exerciții fizice. Însă ulterior, de exemplu, în Finlanda a fost eliminată recomandarea pentru persoanele de peste 70 de ani de a evita contactul fizic cu ceilalți, pentru că „au recunoscut că recomandarea de a sta izolați are un impact negativ asupra sănătății fizice și psihice a vârstnicilor”, conchide Cristina Railean. Potrivit ei, statele UE conștientizează că izolarea pe termen lung are un efect negativ și va aduce costuri mult mai mari decât intenția nobilă de a izola persoanele vârstnice în scopuri de protecție.
În altă ordine de idei, Cristina Railean a menționat că, potrivit unui studiu despre viziunile comportamentale cu privire la COVID-19 în Republica Moldova, doar 41% chestionați, în scădere cu 11% față de un prim studiu, sunt de acord că doar persoanele de peste 63 de ani să stea acasă. „Preponderent, este o acceptare foarte mare că Guvernul trebuie să aplice izolarea anume pentru toate persoanele infectate sau care au fost în contact cu cele infectate cu COVID-19. Izolăm persoanele vârstnice sănătoase, pe când măsurile de izolare trebuie aplicare persoanelor infectate și contacților cu persoanele infectate, care trebuie testate și identificate. Persoanele vârstnice trebuie să aibă aceleași drepturi ca toți ceilalți din alte categorii de vârstă, doar că toți trebuie să respecte regulile și să ne protejăm unii pe alții”, a adăugat Cristina Railean.
Dezbaterile publice au fost organizate în cadrul proiectului „Integrarea îmbătrânirii active în politicile publice în Republica Moldova”, implementat de HelpAge International și Platforma pentru Îmbătrânire Activă, cu suportul Fundației Est-Europene, în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Suedia.
