Creştinii ortodocşi care se conduc de calendarul vechi (iulian) îl sărbătoresc sâmbătă, 9 august, pe Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, care este chemat în rugăciuni de către preoţii Bisericii la Taina Sfântului Maslu şi la Sfinţirea Apei, împreună cu Sfântul Sfinţitul Mucenic Ermolae şi cu ceilalţi sfinţi doctori fără de arginţi şi făcători de minuni.

Solicitat de IPN, preotul Eugen Onicov de la Biserica „Sfântul Pantelimon” din capitală a spus că Sfântul Mucenic Pantelimon a trăit pe timpul împăratului Deocleţian fiind păgân. A studiat medicina, era un medic bun, şi s-a convertit la creştinism după ce a văzut minunea cum Iisus Hristos a înviat o fată moartă după ce fusese muşcată de o viperă. A suferit foarte mult pentru că a devenit creştin, şi este unul din cei mai cinstiţi sfinţi, numit şi „doctor fără de arginţi” căci că nu lua bani pentru tămăduirea diferitor boli.

Preotul a explicat că, de obicei, în toate bisericile în această zi se săvârşeşte Taina Sfântului Maslu, însă dat fiind că în această zi este sărbătorit şi hramul Bisericii „Sfântul Pantelimon” - o sărbătoare asemeni Paştelui, aici nu se săvârşeşte Taina Sfântului Maslu. În schimb, la ora 08.00 dimineaţă este sfinţită agheasma, se oficializează Sfânta Liturghie, după care se înconjoară şi se stropeşte biserica asemănător ca în ziua de Paşti. Apoi se sfinţeşte uleiul la moaştele Sfântului Pantelimon, care se află la biserică, se săvârşeşte acatistului sfântului şi se miruiesc enoriaşii.

În tradiţia populară sărbătorii i se mai spune Pintilie călătorul, când vara  se „călătoreşte” şi îi lasă locul toamnei.