Deși au fost grav afectați de crizele care s-au ținut lanț în anul 2022, 40% din întreprinderile micro, mici, medii și mari din Republica Moldova își propun să investească în echipamente, tehnologii și spații. 10% din agenții economici vor să investească în crearea locurilor noi de muncă. Deficitul de forță de muncă a fost resimțit de către angajatori în anul 2022 cu o pondere de 18% și a crescut comparativ cu anul precedent cu 2%. În prognoza pentru anul 2023 se atestă o creștere de trei ori a agenților economici care invocă lipsa personalului calificat ca fiind unul din principale motive ale neocupării locurilor vacante, transmite IPN cu referire la un studiu privind prognoza pieței muncii pentru anul 2023 din perspectiva angajatorilor, elaborat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Din numărul respondenților care au declarat deficit de forţă de muncă, 58% sunt din municipiul Chișinău, urmat de regiunea Nord – 17%, regiunea Centru –15%, regiunea Sud –7% și UTAG – 3%. Potrivit studiului, fluctuația angajaților are un nivel destul de înalt, predominând în comerțul cu ridicata și amănuntul, administraţia publică şi apărare, industria prelucrătoare, sănătate şi asistenţă socială. Comparativ cu anii precedenți, se atestă o creștere a șansei de angajare a forței de muncă calificate, în mod special în municipiul Chișinău și regiunea Centru. Unul dintre obiectivele principale ale angajatorilor este să-și păstreze angajații valoroși și să recruteze candidați buni pentru funcțiile-cheie.
Deficitul mare de forţă de muncă a făcut complicată recrutarea personalului de către angajatori. Personalul existent a fost nevoit să muncească mai mult. Agenții economici au fost obligați să organizeze formarea internă pentru personal, a fost necesară refuzarea unor comenzi, ceea ce a dus la scăderea producției și serviciilor.
Angajatorii prognozează pentru anul 2023 un deficit mare de specialiști în administrația publică şi apărare, asigurări sociale obligatorii, programatori, în informații şi comunicații. Ocupațiile care vor fi marcate de deficit de forță de muncă pentru muncitori rămân a fi cusătorii, conducătorii şi personalul din HoReCa. Pe lângă lipsa personalului calificat cu experiență, angajatorii remarcă numărul redus de solicitanți şi imposibilitatea de a oferi salariul adecvat.
Întreprinderile mici și mijlocii au fost cele mai afectate de criză. Activitatea lor a fost alterată de criza energetică, războiul din apropierea graniței cu Republica Moldova şi perturbarea lanțurilor de aprovizionare, scăderea cererii la produse și servicii. Pentru următoarele 12 luni se remarcă o dinamică negativă a cererii de bunuri, produse sau servicii, relatând o descreștere a cererii cu două puncte procentuale comparativ cu anul 2022 (de la 21% la 19%). Conform activităților economice, se așteaptă la o descreștere a cererii de bunuri, produse sau servicii angajatorii din comerțul cu ridicata și cu amănuntul, construcţii, transport şi depozitare. Există tendință ca majoritatea angajatorilor să-și facă planuri și strategii pe termen scurt și să evite să creeze strategii pe termen mediu și lung.