Analiza IPN: Autorităţile Găgăuziei contează pe faptul că vor obţine o cotă în Parlamentul Moldovei. Totodată, vulnerabilitatea proiectului de lege propus în faţa corupţiei politice oferă prilejul de a întrevedea în iniţiativa aleşilor găgăuzi în loc de grija pentru interesele autonomiei, un joc politic al unor anumite partide.

5% - cinci deputaţi

Autonomia găgăuză pune în faţa autorităţilor centrale ale Moldovei chestiunea cu privire la acordarea unei cote de deputaţi în Parlamentul ţării. Iniţiativa legislativă cu amendamentele respective la Codul electoral a fost expediată  săptămâna trecută organului legislativ suprem din numele Adunării Populare a regiunii.

Principala pretenţie a legislatorilor găgăuzi faţă de sistemul electoral în vigoare constă în faptul că acesta nu asigură poporului găgăuz reprezentanţa în Parlament şi, prin urmare, participarea la administrarea treburilor statului.  Deşi la ora actuală în Parlamentul Republicii Moldova sunt reprezentaţi în diverse fracţiuni de la bun început patru deputaţi din autonomie, reprezentanţii Adunării Populare menţionează că situaţia existentă constituie o urmare a conjuncturii politice şi o astfel de reprezentare nu este garantată deloc la nivel legislativ.

„Atât din punct de vedere teritorial, cât şi al numărului poporului găgăuz, Găgăuzia constituie 5% din Republica Moldova.  Din această cauză, este cu totul întemeiată cerinţa ca populaţia autonomiei să aibă posibilitatea de a alege, cel puţin, 5 deputaţi din 101 în circumscripţiile uninominale”, a declarat pe parcursul prezentării proiectului de lege în cadrul sesiunii APG deputatul Ivan Burgudji – unul dintre autorii iniţiativei.

„Vorba e de acelaşi raion”

Ideea cu privire la cota reprezentării găgăuze în Parlament, după cum adesea se întâmplă cu iniţiativele sosite din autonomia de sud, a provocat în cadrul comunităţii moldoveneşti de experţi o reacţie negativă. De exemplu, Teo Cârnaţ, expert în domeniul dreptului constituţional, a numit aceste cerinţe ilegale.

„Potrivit Constituţiei, autonomia este acelaşi raion ca şi toate celelalte 32. Să ceri locuri separate în Parlament este cu totul imposibil, pentru că la noi în republică se creează doar o  singură circumscripţie electorală. Din acest punct de vedere, cerinţele respective sunt pur politice, orientate spre înrăutăţirea şi destabilizarea situaţiei în Republica Moldova”, a menţionat expertul într-un interviu acordat portalului NOI.md.

Interesele Găgăuziei sau o mişcare politică?

Judecând după toate, perspectivele de a găsi susţinere în Parlament pentru iniţiativa găgăuză, sunt, de asemenea, nu prea mari. Încă în primăvara anului trecut, când în autonomie abia începeau dezbaterile cu privire la necesitatea elaborării proiectului respectiv de lege, reprezentanţii Partidului Liberal Democrat au întrezărit în ideea cotei locurilor de deputaţi pentru găgăuzi o mişcare politică a colegilor-concurenţi din Partidul Democrat. Luând cuvântul la televiziunea publică a Găgăuziei, deputatul PLDM Veaceslav Ioniţă i-a acuzat pe democraţi de faptul că aceştia antrenează poporul găgăuz în promovarea scopurilor de partid ale acestora.

„Orice partid trebuie să-şi aibă interesele sale, dar eu consider ca fiind ceva profanator de a folosi un grup de oameni, în cazul dat – un grup etnic, găgăuzii, în scopurile lor înguste de partid şi hrăpăreţe. Consider că nu este corect de a folosi o poporaţie întreagă în scopurile unui singur partid”, - a menţionat Ioniţă.

Poziţia Partidului Comuniştilor te-ai mira dacă se va deosebi radical de cea a liberal-democraţilor doar pentru faptul că în umbra elaborării iniţiativei se află deputaţii Adunării Populare a Găgăuziei, afiliaţi PDM.

În ceea ce-i priveşte pe democraţii înşişi, ei beneficiază de posibilitatea de a se produce în rolul persoanelor care fac lobby intereselor găgăuze, consolidându-şi imaginea lor în rândul locuitorilor autonomiei. Fireşte, înţelegând perfect în acest caz, că susţinerea lor nu va conduce la adoptarea proiectului de lege. Şi dacă democraţii găgăuzi au procedat la o asemenea „pasă” pentru colegii lor de partid mai mari, te-ai mira dacă ultimii ar renunţa să ducă la bun sfârşit combinaţia începută. De altfel, PDM nu a întreprins, deocamdată, niciun fel de comentarii sau demersuri oficiale în această direcţie.

Teorie şi practică

Am putea fi de acord cu deputaţii Adunării Populare precum că sistemul electoral existent nu oferă condiţii optimale pentru reprezentarea găgăuzilor în Parlamentul Republicii Moldova. După cum ne demonstrează practica, numărul deputaţilor de la sud depinde de decizia liderilor politici de a amplasa reprezentanţii autonomiei pe unele poziţii sau altele în listele electorale. În lipsa unui mecanism juridic de garanţie, astăzi ar putea accede în Parlament patru deputaţi, iar data următoare – doar unul. Şi aceasta în cazul în care alesul, supunându-se disciplinei de partid, nu întotdeauna are posibilitatea să voteze unele sau alte decizii privind Găgăuzia, dacă lucrul acesta vine în contradicţie cu poziţia formaţiunii sale politice.

Pe de o parte, nu există nicio garanţie că deputatul, care a fost ales din partea circumscripţiei sale în calitate de candidat independent, nu se va pomeni în echipa unei anumite forţe politice. Riscurile respective sunt confirmate de experienţa ultimelor alegeri în Adunarea Populară care, să amintim, au intrat în istoria politică a ţării prin faptul că partidul, ai cărei candidaţi au pierdut în toate circumscripţiile electorale, au constituit, în ultima instanţă, fracţiunea de deputaţi de guvernământ.

Apropo, aceleaşi temeri le provoacă şi alt proiect al PDM care, întâmplător sau nu, a coincis în timp cu apariţia în dezbaterile publice a iniţiativei despre „cotele găgăuze”.  Este vorba despre trecerea la sistemul electoral mixt, potrivit căruia jumătate din deputaţii în Parlament urmează a fi aleşi pe listele de partid, iar a doua jumătate – din partea circumscripţiilor uninominale. Argumentele care se fac auzite în favoarea unei atare reforme sunt, de asemenea, atractive şi logice. Promovarea la putere „a oamenilor din popor”, responsabilitatea sporită în faţa alegătorilor a deputaţilor din circumscripţiile uninominale, democratizarea sistemului electoral – la modul teoretic, caracterul pozitiv al acestor factori este greu de combătut. Totodată, iarăşi, nu există niciun fel de garanţii, că experienţa trucului „cum să formăm o majoritate de guvernare, fără a avea vreun deputat care să câştige?”, nu se va repeta în practică, dar deja în proporţii republicane.

De altfel, nu este atât de complicat să neutralizezi temerile existente cu privire la gradul de corupţie a noilor modele propuse ale sistemului electoral. În calitate de mecanisme de protecţie s-ar putea propune înăsprirea sancţionărilor pentru coruperea alegătorilor, interzicerea trecerii deputatului în alte fracţiuni parlamentare, aprobarea procedurii de revocare de către alegători a deputatului ales într-o circumscripţie uninominală, învestirea fracţiunii cu dreptul de a lipsi, cu majoritatea voturilor, de mandat a membrului fracţiunii care nu a îndreptăţit încrederea cu înlocuirea acestuia cu candidatul următor pe listă. Fără astfel de măsuri restrictive, nimeni nu poate fi sigur că cei cinci deputaţi din partea Găgăuziei  nu se vor transforma în alţi transfugi ordinari. Odată ce astfel de clauze nu există, iniţiativa Adunării Populare este condamnată să fie percepută în calitate de mişcare politică a unor anumite partide.

Veaceslav Craciun, IPN