La 17 decembrie 2014 Transparency International - Moldova (TI-Moldova) a prezentat rezultatele cercetării sociologice „Corupţia în Republica Moldova: percepţiile şi experienţele proprii ale oamenilor de afaceri şi gospodăriilor casnice”. TI-Moldova a efectuat această cercetare în colaborare cu Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing "CBS-AXA", cu susţinerea financiară a Fundaţiei Est-Europene din mijloacele oferite de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei.

Cercetarea are ca scop analiza percepţiilor şi experienţelor reprezentanţilor gospodăriilor casnice şi oamenilor de afaceri privind corupţia în Republica Moldova şi evaluarea impactului implementării Strategiei naţionale anticorupţie în a.2014.

Sarcinile cercetării sunt următoarele:

• evaluarea gradului de conştientizare de către populaţie şi oamenii de afaceri a pericolului corupţiei;

• stabilirea cauzelor principale ale corupţiei şi evaluarea acestora în timp;

• identificarea principalelor surse de informare despre corupţie şi aprecierea nivelului de încredere în informaţiile despre corupţie din mass-media;

• aprecierea percepţiei şi experienţei proprii privind răspândirea corupţiei în 39 de domenii, sectoare şi instituţii;

• estimarea sumei totale a plăţilor neoficiale în diferite instituţii/servicii publice;

• aprecierea opiniilor respondenţilor privind credibilitatea şi nivelul de profesionalism al colaboratorilor unor organe de drept/control;

• evaluarea nivelului de toleranţă faţă de corupţie, a acceptabilităţii plăţilor neoficiale şi a disponibilităţii de a oferi mită;

• evaluarea nivelului de familiarizare a populaţiei cu noţiuni specifice domeniului anticorupţie;

• identificarea celor mai eficiente măsuri de prevenire şi combatere a corupţiei.

În cadrul cercetării au fost intervievate în baza unui chestionar distinct două categorii de respondenţi: oamenii de afaceri şi reprezentanţii gospodăriilor casnice. Întrebările au vizat atât percepţiile respondenţilor privind răspândirea fenomenului corupţiei, cât şi experienţa proprie a acestora pe parcursul ultimelor 12 luni.

Volumul eşantionului: 1106 persoane în vârstă de la 18 ani şi mai mult, în cazul gospodăriilor casnice; 457 de unităţi de business. Eşantion: stratificat, probabilist (aleatoriu), bistadial.

Criterii de stratificare:12 regiuni geografice, pe baza unităţilor administrativ-teritoriale de până la ultima reformă administrativ-teritorială, mediu rezidenţial (urban-rural), mărimea localităţilor urbane (2 tipuri), mărimea localităţilor rurale (2 tipuri). Eşantionul oferă mărimea necesară analizei reprezentative pentru straturile: urban, rural, zonele Nord, Sud, Centru, cu marje de eroare corespunzătoare mărimii straturilor.

Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ la nivel naţional, cu o eroare maximă de +2,9% pentru gospodăriile casnice şi +4,4% – pentru unităţile de business.

Perioada de culegere a datelor: 13 septembrie – 3 octombrie 2014 – intervievarea reprezentanţilor gospodăriilor casnice şi 13 septembrie – 25 noiembrie 2014 – intervievarea oamenilor de afaceri. Interviurile au fost realizate de către operatorii reţelei CBS-AXA.

Compararea rezultatelor prezentei cercetări cu rezultatele cercetărilor similare ale TI-Moldova din anii precedenţi a permis relevarea unei tendinţe clare atât în perceperea fenomenului corupţiei de publicul larg, cât şi în comportamentul reprezentanţilor instituţiilor publice:

- Corupţia rămâne una din cele mai grave probleme cu care se confruntă ambele categorii de respondenţi: reprezentanţii gospodăriilor casnice o plasează pe locul 3, iar oamenii de afaceri pe locul 5 în lista problemelor pe care le întâmpină, la fel ca şi în anul 2012.

- Este de remarcat sub aspect pozitiv creşterea constantă a nivelului de conştientizare a pericolului corupţiei: ponderea reprezentanţilor gospodăriilor casnice care consideră că fenomenul corupţiei generează sărăcia a crescut de la 56,8% în 2008 până la 70,5% în 2014. Printre oamenii de afaceri ponderea acestora a crescut respectiv de la 57,1% până la 66,1%.

- Cea mai mare parte a reprezentanţilor gospodăriilor casnice (46,5%) şi o parte importantă a oamenilor de afaceri (39,5%) consideră că fenomenul corupţiei a sporit în ultimele 12 luni. Totuşi, comparativ cu 2012, ponderea respondenţilor cu o astfel de părere a scăzut.
 

Ponderea respondenţilor care consideră că fenomenul corupţiei a sporit pe parcursul ultimelor 12 luni

- Ca şi în cercetările anterioare, respondenţii remarcă că principalele cauze ale corupţiei sunt impunitatea persoanelor corupte şi neabordarea în mod serios a problemei de către guvernanţi. În context, este important ca statul să desfăşoare o campanie extinsă de informare a populaţiei despre realizarea angajamentelor ce ţin de prevenirea şi combaterea corupţiei, în special în instanţele de judecată şi organele procuraturii.

- Luarea deciziilor în situaţii de conflicte de interese stă la originea actelor de corupţie. Pentru a constata dacă populaţia este familiarizată cu noţiunea de „conflict de interese”, reprezentanţilor gospodăriilor casnice li s-a propus să aleagă definiţia corectă din trei opţiuni. Potrivit rezultatelor, doar jumătate din respondenţi au răspuns corect, mai puţin decât în 2012 (55,6%). În acest sens este necesară familiarizarea continuă a populaţiei privind cadrul legal anticorupţie, inclusiv consecinţele nerespectării acestuia.

- Structura surselor de informare despre corupţie a rămas aceeaşi ca şi în 2012, respondenţii evidenţiind, în primul rând, televiziunea, presa (inclusiv electronică) şi radio. 38,3% din reprezentanţii gospodăriilor casnice şi 36,9% din oamenii de afaceri susţin că au multă şi foarte multă încredere în informaţiile despre corupţie din mass-media. Comparativ cu 2012, încrederea reprezentanţilor gospodăriilor casnice a crescut uşor, iar oamenilor de afaceri – a scăzut. În context, mass-media urmează să dea dovadă de imparţialitate, abordare etică şi argumentată a subiectelor ce ţin de corupţie.
 

Ponderea respondenţilor care au încredere în informaţiile despre corupţie din mass-media, %

- În perceperea gospodăriilor casnice, corupţia este mai larg răspândită în instituţiile medicale, instanţele de judecată, poliţie, procuratură, instituţiile de învăţământ (comparativ cu 2012, a crescut ponderea celor care susţin că fenomenul s-a amplificat în instanţele de judecată şi instituţiile medicale). Oamenii de afaceri consideră că cele mai afectate de corupţie sunt instanţele de judecată, poliţia, vama, organele de eliberare a autorizaţiilor de construcţie şi inspectoratele fiscale (comparativ cu 2012, a crescut ponderea celor care susţin că fenomenul corupţiei s-a extins în instanţele de judecată).

- La solicitarea de a răspunde care ramură a puterii de stat o consideră mai coruptă, cea mai mare parte a respondenţilor a evidenţiat Judiciarul (sistemul judecătoresc), opinia respectivă a oamenilor de afaceri s-a aprofundat comparativ cu 2012.
 

- Atât reprezentanţii gospodăriilor casnice, cât şi oamenii de afaceri consideră că banii sunt „instrumentul” principal de soluţionare neoficială a problemelor în serviciul public. Comparativ cu 2012, o mai mare parte a respondenţilor opinează astfel. Aceasta vorbeşte despre faptul că prevenirea eficientă a corupţiei este imposibilă fără un sistem funcţional de declarare şi control a veniturilor, proprietăţii şi intereselor personale ale demnitarilor şi funcţionarilor publici.

- Comparativ cu 2012, ponderea respondenţilor care susţin că este mai simplu de soluţionat problemele pe căi neoficiale a scăzut uşor.
 

Ponderea respondenţilor care consideră mai simplu de soluţionat problemele pe căi neoficiale,%

- Printre instituţiile cel mai frecvent contactate de reprezentanţii gospodăriilor casnice figurează instituţiile medicale (58,2% din respondenţi), de învăţământ (20,2%) şi administraţia publică locală (19,1%). Oamenii de afaceri au contactat mai des inspectoratele fiscale (60,6% din totalul respondenţilor), serviciile de revizie tehnică a automobilelor (39,2%) şi inspecţiile anti-incendiare (35,9%).

- Reprezentanţii gospodăriilor casnice au plătit mită mai des în instituţiile de învăţământ (43% din respondenţii care le-au contactat), la înregistrarea transportului şi calificarea conducătorilor auto (40,2%), procuratură (40%) şi instituţiile medicale (39,8%). Oamenii de afaceri au recurs la mită mai frecvent pentru a obţine autorizaţii de construcţie (27,9% din cei care au contactat instituţia), în vamă (25,9%), în poliţie (25,2%) şi instanţele de judecată (24,6%).

- Mita medie plătită de reprezentanţii gospodăriilor casnice variază în dependenţă de domeniu, cea mai mare fiind achitată în Procuratură (2780 lei) şi instanţele de judecată (2120 lei). Oamenii de afaceri plătesc cele mai mari mite în instanţele de judecată (8809 lei), pentru a câştiga achiziţiile publice (7000 lei) şi în birourile de avocaţi (4075 lei).

- Mita totală estimată în gospodăriile casnice a constituit în anul 2014 aproximativ 899 mil. lei, sporind comparativ cu anul 2012 cu 23 %. Ţinând cont că inflaţia a constituit circa 12% în această perioadă de timp¹ şi numărul gospodăriilor casnice a crescut cu cca 5 %, în termeni reali suma mitelor plătită de gospodăriile casnice a crescut cu aproape 6 %. În 2014, reprezentanţii gospodăriilor casnice au plătit neoficial cel mai mult în instituţiile medicale (372 mil. lei), instituţiile de învăţământ (83,8 mil. lei) şi poliţie (72,2 mil. lei).
 

Gospodăriile casnice - evoluţia mitei totale (mil. lei)

- Valoarea totală a mitelor plătite de oamenii de afaceri s-a cifrat în 2014 la 387 mil. lei, ceea ce ţinând cont de inflaţie ar însemna o scădere cu mai mult de 10% comparativ cu 2012. Oameni de afaceri au plătit neoficial cel mai mult în instanţele de judecată (53 mil. lei), vamă (50,2 mil. lei) şi inspectatele fiscale (49,4 mil. lei).

- Cea mai mare parte a reprezentanţilor ambelor categorii de respondenţi plătesc neoficial pentru a „unge roţile” (adică, pentru a obţine mai repede ceea ce li se cuvine potrivit legii). Comparativ cu 2012, ponderea acestor respondenţi a scăzut, fiind în creştere ponderea celor care plătesc neoficial pentru a evita pedeapsa.

- Răspunsurile respondenţilor arată că plăţile în instituţiile medicale şi fisc se fac cu preponderenţă din iniţiativă proprie, iar cele la instanţele de judecată şi vamă - sub presiune. De remarcat, că comparativ cu 2012, a crescut ponderea celor care susţin că au fost impuşi să plătească mită în instanţele judiciare şi vamă.

- În ce priveşte atitudinea oamenilor de afaceri referitor la stat şi aportul lui în dezvoltarea mediului de afaceri, se atestă o scădere continuă a ponderii celor care consideră că statul împiedică acest proces. Comparativ cu 2000, această pondere a scăzut mai mult de 2 ori.
 

Oamenii de afaceri care susţin că statul împiedică dezvoltarea afacerilor,%

- Ponderea oamenilor de afaceri care susţin că inspectorii fiscali manifestă în timpul controalelor un comportament corect, înregistrând încălcările şi întocmind proces verbal în baza regulamentului este de cca 80%, – în creştere continuă în ultimii ani.
 

Oamenii de afaceri care consideră că inspectorii fiscali au un comportament corect în timpul controalelor, %

- Potrivit oamenilor de afaceri, ei sunt cel mai des vizitaţi/controlaţi de angajaţii fiscului, poliţişti şi inspectorii sanitar-epidemiologici. În timp, se atestă o reducere a numărului de vizite ale reprezentanţilor diferitor organe de control: dacă în 2008 numărul mediu anual al acestor vizite la o companie a fost de circa 21, atunci în 2014 a scăzut până la 6,6.

- Se atestă o creştere uşoară a timpului pe care oamenii de afaceri îl dedică soluţionării problemelor cu instituţiile de stat.
 

Timpul de lucru destinat soluţionării problemelor cu instituţiile publice,%

- A crescut ponderea oamenilor de afaceri care au participat pe parcursul ultimilor doi ani la concursuri de achiziţii publice: de la 19,2% în 2012 până la 26,6% în 2014. Totuşi, printre cauzele principale de neparticipare la concursurile de achiziţii publice, oamenii de afaceri au invocat simplitatea contractelor directe şi lipsa de transparenţă şi echitate în procedura de achiziţii.

- Rămâne înaltă disponibilitatea de a oferi mită la soluţionarea problemelor cu statul, mai mult de două treimi din respondenţi confirmând acest fapt. Totuşi, într-o dinamică mai extinsă se atestă o creştere lentă a ponderii respondenţilor care nu vor da categoric mită.

Ponderea respondenţilor care NU sunt disponibili de a recurge la mită în situaţii dificile, %

- Se atestă o tendinţă de reducere a toleranţei faţă de corupţie, în special la reprezentanţii gospodăriilor casnice. Astfel, ponderea celor care nu acceptă situaţiile când un funcţionar primeşte mită şi o foloseşte pentru a achita datoriile faţă de stat a crescut în rândurile gospodăriilor casnice de la 67,1% în 2012 până la 71% în 2014. Într-o dinamică mai extinsă de timp această tendinţă se observă şi mai clar.
 

Ponderea respondenţilor care NU consideră acceptabile situaţiile când un funcţionar primeşte o plată neoficială şi o foloseşte pentru a-şi achita datoriile la serviciile comunale

- Urmare a unei toleranţe mai joase faţă de corupţie, se modifică şi aspectul emotiv al plătitorului de mită. Trei sferturi din reprezentanţii ambelor categorii de respondenţi susţin că vor avea emoţii negative legate de mituire. În timp se menţine tendinţa de creştere a ponderii respondenţilor cu astfel de emoţii.
 

Ponderea respondenţilor care ar avea emoţii negative, dacă ar plăti mită,%

- Deşi toleranţa faţă de corupţie scade, dorinţa de a opune rezistenţă acestui fenomen prin colaborare cu autorităţile publice abilitate rămâne foarte joasă. Aproximativ 31% din reprezentanţii gospodăriilor casnice intervievaţi s-au confruntat cu fenomenul corupţiei, 1,3% au încercat să-şi soluţioneze cazul prin metode legitime şi doar 0,3% l-au soluţionat total sau parţial. În ce priveşte oamenii de afaceri, 38,8% din totalul respondenţilor s-au confruntat cu fenomenul corupţiei, 12,7% au încercat să soluţioneze cazul prin metode legitime şi 2,6% l-au soluţionat total sau parţial.

- Dacă, pornind de la opiniile respondenţilor, s-ar fi întocmit un clasament al nivelului de profesionism al angajaţilor organelor de control/de drept, pe primul loc s-ar plasa inspectorii fiscali, pe locul al doilea - colaboratorii CNA, lista fiind încheiată de procurori, judecători şi poliţişti. În clasamentul credibilităţii angajaţilor autorităţilor publice cei mai credibili, din punctul de vedere al respondenţilor, sunt inspectorii fiscali, urmaţi de colaboratorii CNA, lista încheindu-se cu poliţiştii, judecătorii şi procurorii.

- În pofida unui nivel destul de înalt al corupţiei în Republica Moldova, majoritatea reprezentanţilor gospodăriilor casnice (78,9%) şi oamenilor de afaceri (87,8%) sunt optimişti în ceea ce priveşte posibilitatea combaterii corupţiei în ţară. Statul trebuie să mizeze pe acest optimism şi să atragă populaţia în procesul de combatere a corupţiei.

- În situaţia în care nu se asigură supremaţia legii şi persoanele corupte nu sunt trase la răspundere, majorarea salariilor angajaţilor din serviciul public va spori fenomenul inflaţionist, iar funcţionarii corupţi vor „ajusta” mita la salariile şi preţurile noi. Totuşi, fiind întrebaţi care ar trebui să fie salariul pentru ca un funcţionar să nu fie tentat să ia mită, respondenţii au oferit răspunsuri care par a fi realiste.
 

(USD)

- Printre cele mai eficiente căi de combatere a corupţiei respondenţii menţionează aplicarea sancţiunilor persoanelor care iau mită şi care dau mită, promovarea în funcţie după merit şi transparentizarea activităţii instituţiilor publice.

Transparency International – Moldova a realizat această cercetare cu suportul financiar al Fundaţiei Est-Europene din mijloacele oferite de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei. Conţinutul acestei cercetări tine de responsabilitatea Transparency International – Moldova şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorului.

98, 31 August 1989 Str., office 204, MD-2004, Chisinau, Republic of Moldova

Tel/Fax: (+373-22) 23-78-76 Tel: (+373-22) 20-34-84, 20-34-85

E-mail: office@transparency.md

http://www.transparency.md