Corneliu Gurin: Sistemul Procuraturii trebuie şi poate fi reformat în interesul cetăţenilor şi al societăţii

Interviu IPN

Procurorul General Corneliu Gurin crede că sistemul Procuraturii trebuie şi poate fi reformat în interesul cetăţenilor şi al societăţii, iar tensiunile politice legate de eventuala revizuire a voturilor parlamentarilor privind numirea sa în funcţie nu ar avea legătură cu persoana sa, ci cu statutul şi viitorul acestei instituţii fundamentale ale statului de drept.

  - Domnule Procuror General, în pofida unor reguli nescrise în profesia noastră, trebuie să vă mulţumesc pentru că aţi dat curs solicitării IPN de a oferi acest interviu, solicitare care am adresat-o în chiar în ziua de 18 aprilie, când aţi fost numit în funcţie. Trebuie să recunosc că acea solicitare a fost mai mult un test pentru a cântări intenţiile Dvs declarate privind transparentizarea activităţii Procuraturii şi că, ulterior, mai degrabă nu am contat pe acordul Dvs în condiţiile când spiritele politice în jurul funcţiei de Procuror General s-au încins din nou.

  - Am considerat şi consider sincer că transparentizarea activităţii oricărei instituţii ale statului, nu doar a Procuraturii, este şi un instrument de reformare, dar şi de asigurare a activităţii în interesul societăţii. De aceea am considerat util să dau un exemplu colegilor mei, să institui şi pentru mine un nivel înalt de comunicare cu presa, dar, cu părere de rău, pe parcurs m-am văzut obligat să abordez şi alte probleme, exact în contextul tensiunilor despre care vorbiţi.

  - Până la tensiuni. Dacă înţeleg corect, este primul interviu pe care îl daţi de la instalarea în funcţie, de aceea voi începe prin a vă întreba cum aţi început activitatea la conducerea Procuraturii Generale? Asta pentru ca să putem înţelege stilul pe care îl abordaţi în noua Dvs funcţie.

  - Am început atent, cu paşi mărunţi, bine cântăriţi dar şi hotărâţi. În primul rând, am vrut să cunosc îndeaproape personalul, am purtat mai multe discuţii legate de partea organizatorică a instituţiei, am avut câteva întâlniri cu reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditaţi la Chişinău, cu reprezentanţi ai unor instituţii ale statului şi, în scurta perioadă care s-a scurs, am intrat în activităţile curente ale instituţiei. Acomodarea nu va dura foarte mult, împreuna cu colegii din Procuratura Generală suntem deja în faza de lucru asupra unor proiecte şi măsuri prin care să creştem eficienţa instituţiei, să o facem mai transparentă şi dedicată exclusiv sarcinilor constituţionale şi legale.

  - Credeţi ca apucaţi pana joi? Înţeleg că joi ar exista posibilitatea sa fiţi revocat din funcţie.

  - Nu-mi fac deloc griji pentru mine, personal. Eu nu lucrez cu gândul la astfel de lucruri, am luat in serios numirea mea în această funcţie deosebit de importantă pentru statul de drept şi refuz să cred că cineva ar putea acum să se joace cu acest lucru. Nu am înţeles foarte bine ce s-a întâmplat în Parlament, am văzut doar în presă că ar fi deputaţi care nu ar dori să-şi mai recunoască votul. Eu am discutat cu membrii fracţiunilor până la procedura de vot, am fost în sală în momentul votului, am depus jurământul prevăzut de lege, am văzut Hotărârea publicată în Monitorul Oficial. Deoarece s-au realizat proceduri constituţionale şi fapte juridice consumate, pot crede că e doar o acţiune care face parte din peisajul tensionat de acum. Refuz să cred că cineva încearcă acum să tranzacţioneze funcţia de Procuror General sau că numele meu ar putea fi folosit drept instrument de şantaj între partidele politice. Atunci când am acceptat funcţia de Procuror General, i-am spus atât domnului Lupu, cât şi domnului Filat, că nu voi accepta niciodată să fiu parte a unei înţelegeri politice şi să găsească altă persoană să o nominalizeze, dacă doresc să facă un târg politic cu această funcţie. Nu întâmplător am pus condiţia şi chiar mi-am luat angajament public, ca eu, în calitate de Procuror General, să nu intervin în domeniul desfăşurării anchetelor penale, ci să mă ocup de reformarea şi modernizarea instituţiei. În felul acesta am decis să mă protejez a priori de eventuale încercări de presiune politică. Amândoi demnitarii au acceptat poziţia mea, mi-au garantat că voi avea libertate deplină să-mi fac meseria şi să-mi ajute în realizarea planurilor. Eu contez pe cuvântul şi buna credinţă a celor doi, sunt oameni pe care îi cunosc de mai mult timp, îi respect şi am încredere în promisiunile lor.

  - Ce relaţie aveţi cu domnul Filat, cu domnul Lupu?

  - Cu domnul Filat ne cunoaştem de foarte mult timp, chiar din tinereţea „fragedă”, când aveam acelaşi statut simplu, şi drag mie – de studenţi la Facultatea de Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Chiar dacă eram în ani diferiţi de studii şi exista o diferenţă de vârstă, am avut tot timpul o relaţie buna, dar nu una foarte apropiată. Am comunicat şi după finalizarea studiilor, nu am avut tangenţe profesionale, dar niciodată nu ne-am întors spatele. Este un om pe care îl respect, apreciez modul în care a evoluat politic.

Cu domnul Lupu am avut o relaţie profesională bună în scurta perioada de timp cât am lucrat împreuna, apoi am plecat din funcţia pe care o deţineam şi după aceasta nu am mai comunicat foarte intens. Dar consider că şi dumnealui este un politician abil, un om de cuvânt şi am toate motivele să cred că atunci când mi-a propus să candidez la funcţia de procuror general a făcut-o cu onestitate şi în dorinţa de a susţine reformarea instituţiei.

  - Apropo, cum aţi ajuns candidat, după ce aţi fost şeful Comisiei pentru selectarea candidatului?

  - Şef al Comisiei respective am fost ales unanim de către membrii Comisiei, nu am fost desemnat de preşedintele Parlamentului şi nu am avut nicio imixtiune în activitatea Comisiei din partea dlui Marian Lupu. Şi vreau să ştiţi că regret neacceptarea de către fracţiunile parlamentare a candidatului selectat prin concurs, domnul Vitalie Pîrlog. Dumnealui are o experienţă bogată şi a surprins plăcut prin modul profesionist in care s-a prezentat în cadrul concursului, are viziuni foarte bune şi moderne privind activitatea Procuraturii şi a avut prestaţia cea mai calificată dintre candidaţii care s-au prezentat la concurs. Eu cred ca s-a făcut o greşeala atunci când s-a reacţionat foarte rapid şi nu s-au verificat mai întâi argumentele comisiei, dosarul şi prestaţia candidatului respectiv. Am ajuns la situaţia pe care o ştiţi cu toţii, când fracţiunile parlamentare au anunţat public că nu-l accepta pe domnul Pîrlog, dar eu nu am văzut ca cineva să motiveze profesionist şi argumentat acest refuz. Domnul Marian Lupu înţeleg că a discutat cu domnia sa, i-a prezentat situaţia şi au convenit că în acele condiţii nu avea sens să mai propună plenului Parlamentului candidatura respectivă. A urmat o discuţie la care m-a invitat preşedintele Parlamentului şi mi-a propus să candidez pentru funcţia de procuror general, mi-a prezentat argumentele sale. Am cerut timp de gândire şi abia după ce am discutat cu mai multă lume, inclusiv cu domnul Vlad Filat, am acceptat să fie înaintată candidatura mea.

  - Imediat după ce aţi fost numit în funcţie, în presă a apărut un articol ca aţi fi avut în trecut un dosar penal. Cum comentaţi?

  - Este o insinuare şi o manipulare grosolană, ea nu a apărut în presă, ci a fost plasată, aruncată de cineva în presă, de cineva care, probabil, ar fi deranjat de numirea mea şi de eşuarea unor planuri obscure. Reafirm categoric că nu am fost invitat sau audiat niciodată de organele de urmărire penală, nu am avut niciodată calitatea de bănuit, învinuit sau inculpat în vreun dosar penal, am prezentat cazierul judiciar, iar Procuratura a şi comunicat oficial aceste lucruri. În toată viaţa mea m-am condus exclusiv de lege şi normele etico-morale, pentru mine acestea nu sunt simple cuvinte, ci valori perene, de ele mă voi conduce şi în viitor.

Eu mă aşteptam la astfel de campanii murdare, ele, probabil, vor continua, dar nu am de gând să le dau importanţă. Este foarte simplu de observat care este scopul acestor campanii şi las opinia publică sa tragă concluziile de rigoare. Oricine ar fi fost numit în aceasta funcţie, ar fi avut parte de astfel de campanii de denigrare, dintr-o direcţie sau alta. Nu zic că ar fi normal acest lucru şi chiar voi lucra pentru ca situaţia în societate să se schimbe şi la acest capitol, păcat că avem asemenea fenomene, dar nu le putem eradica într-o zi. Doar una mă îngrijorează – nu sunt atacat eu, dar este atacată instituţia Procuraturii, asta se urmăreşte. Am spus acest lucru şi la întâlnirile cu reprezentanţii corpului diplomatic, au şi ei păreri similare.

  - Credeţi că Procuratura Generala poate fi depolitizată?

  - Depolitizarea nu se face doar prin numirea unui Procuror General apolitic. Asigurarea independenţei şi depolitizarea se realizează prin crearea unor mecanisme care să blocheze tentativele de influenţare politică a tuturor procurorilor. Nici chiar un naiv nu ar putea crede că presiunile politice s-ar face doar asupra conducătorului unei instituţii. De aceea, prioritatea mea acum este sa găsesc, împreună cu colegii, instrumente eficiente prin care să nu admitem pe viitor astfel de ingerinţe în activitatea procurorilor şi a Procuraturii. Şi eu nu mă refer doar la ingerinţele politice, ci la orice fel de încercări de a influenţa procurorii şi ancheta penală.

  - În cât timp credeţi ca puteţi face din Procuratura Generala o instituţie reformata?

  - Procesul de reformă este unul de durată, dar important este sa fie demarat, să se lucreze constant în aceasta direcţie şi să nu rămânem la faza de strategii şi mese rotunde. Eu cunosc ce s-a făcut până acum, există planuri şi documente de politici în domeniu, procuratura are deja un plan propriu de dezvoltare strategică aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor. Avem câteva sarcini: evaluăm rezultatele atinse, continuăm ce a fost bun, eradicăm ce a fost rău şi venim cu acţiuni noi, de impact imediat şi pe termen mediu. Evident că vom continua şi chiar ne propunem urgentarea unor măsuri din Strategia de Reformă a Sectorului Justiţiei şi Strategia Naţională Anticorupţie, din alte documente de politici în care Procuratura este implicată direct.

Vom proceda la reforme interne, prin optimizare, modernizare şi reducerea competenţelor improprii, vom insista pentru excluderea imixtiunilor în activitatea procurorilor, pentru consolidarea autonomiei şi independenţei Procuraturii şi a procurorilor. Consider că demult este necesară consolidarea locului Procuraturii în cadrul autorităţii judecătoreşti şi acordarea unui statut de magistrat procurorilor, cu elementele clasice ale acestui statut.

Şi mai consider deosebit de importante restabilirea încrederii societăţii şi a fiecărui cetăţean în Procuratură, asigurarea unui nou nivel de comunicare şi transparenţă, consolidarea încrederii procurorilor în forţele şi importanţa activităţii lor, eficientizarea organelor colegiale şi de autoadministrare ale Procuraturii, consolidarea rolului acestora.

Sper că vom fi consultaţi şi la întocmirea noului program de guvernare, capitolul ce vizează reforma Procuraturii, vom prezenta propuneri şi în această privinţă, dar şi noi modificări în legislaţie.

Nu voi întreprinde măsuri pripite, este vorba de un sistem complex şi cu atribuţii importante, este pusă în balanţă soarta cetăţenilor şi drepturile acestora. Dar lucrurile trebuie schimbate şi asta vom face, împreună cu toţi cei care doresc sincer să contribuie şi se implică.

  - Am văzut în presă că aţi avut mai multe întrevederi în ultimele zile, inclusiv cu ambasadorul UE şi ambasadorul SUA. Ce aţi vorbit cu ei?

  - A fost iniţiativa dumnealor şi le mulţumesc inclusiv pentru aceasta. Am avut întrevederi foarte bune, constructive, cu domniile lor. Le-am prezentat viziunea mea legată de activitatea şi reforma Procuraturii, le-am cerut sprijinul pentru reformarea instituţiei şi am primit asigurări că vor contribui cu toate posibilităţile pe care le au.

Cu reprezentatul UE, domnul ambasador Dirk Schuebel, am discutat despre implementarea Strategiei de Reformă a Sectorului Justiţiei şi asistenţa UE în domeniu, acordată Republicii Moldova, dar şi despre asistenţa directă acordată prin intermediul expertului european de nivel înalt ce asistă activitatea de reformă a Procuraturii, care s-a implicat energic în sprijinirea activităţii instituţiei. Am discutat despre activitatea misiunii EUBAM, cu reprezentanţii căreia am avut o întâlnire aparte şi am convenit la eficientizarea cooperării. Am solicitat şi examinarea posibilităţilor de asistenţă suplimentară pentru domeniul comunicare şi transparenţă, am văzut deschiderea dlui ambasador Schuebel de a ajuta şi sper să avem o cooperare avansată în diverse domenii.

Dl William Moser, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Statelor Unite a reiterat sprijinul pe care îl acordă SUA în diverse domenii, inclusiv cele ce vizează activitatea Procuraturii. Am trecut în revistă domeniile prioritare şi proiectele de perspectivă imediată care vizează reforma Procuraturii şi sunt implementate în parteneriat cu diverse organizaţii neguvernamentale, am punctat anumite aspecte importante de activitate. Dl Ambasador a declarat că avem susţinere deplină în activităţile derulate şi cele de perspectivă, Statele Unite dorind să contribuie dedicat la eforturile de îmbunătăţire a stării de lucruri în ţara noastră.

Discuţiile avute cu domnii ambasadori m-au mobilizat foarte mult şi mi-au dat încredere suplimentară. M-a impresionat nivelul de cunoaştere a situaţiei şi dorinţa lor sinceră de a ajuta, am apreciat întotdeauna ce fac partenerii externi pentru Moldova şi cetăţenii ţării noastre, iar acum această apreciere a crescut.

  - Închei prin a vă întreba ce o să faceţi, totuşi, dacă joi Parlamentul vă va revoca?

  - Nu trăiesc cu numărarea zilelor de joi sau vineri: voi întruni colegii, le voi mulţumi şi voi ieşi cu capul sus, pe uşa principală a sediului Procuraturii. Eu întotdeauna am avut ce să fac, îmi voi relua cu plăcere şi dedicaţie activitatea in zona societăţii civile şi a expertizei juridice independente, mă voi dedica suplimentar reformei Procuraturii, ar fi o chestiune de onoare. Întrebarea legată de viitor trebuie, însă, adresată celor care joi ar putea decide anularea votului deja acordat şi validat, cu dânşii trebuie de discutat despre viitorul Procuraturii Generale, eu pot răspunde doar de etapa cât deţin aceasta funcţie. Eventuala decizie care se va lua, nu se va lua în legătura cu persoana mea, ci în legătură cu Procuratura, cu statutul şi viitorul acestei instituţii fundamentale ale statului de drept. Sunt sigur că oamenii de stat care reprezintă Parlamentul Republicii Moldova trebuie să se conducă de interese de stat şi de binele societăţii, iar deciziile luate vor urmări aceste deziderate.

Valeriu Vasilică, IPN

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.