Colaborarea între entitățile medicale din România și Republica Moldova pentru dezvoltarea de proiecte comune în domeniul medical în vederea obținerii de fonduri europene este o inițiativă importantă și benefică pentru ambele țări. Prin proiecte comune, entitățile medicale vor avea posibilitatea să valorifice resursele disponibile, să facă schimb de bune practici, să contribuie la îmbunătățirea sistemelor de sănătate din ambele țări. Scopul acestei cooperări este de a mări accesul la serviciile medicale de calitate pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului și de a valorifica resursele financiare disponibile prin intermediul fondurilor europene. Despre instrumente și programe ale Uniunii Europene destinate sistemelor sanitare, dar și despre proiecte cu potențial de dezvoltare în cadrul colaborării moldo-române pe domeniul sănătății – au discutat participanții la dezbaterea publică „Cooperarea în domeniul medical între entitățile de pe ambele maluri ale Prutului în vederea absorbției fondurilor europene în echipe mixte moldo-române”, organizată de Agenția de presă IPN.

Oleg Canațui, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a declarat că, doar în ultimii ani, autoritățile au investit circa 2,4 miliarde de lei pentru renovarea spitalelor republicane, municipale și raionale. Nouă maternități din țară au fost dotate cu echipamente moderne, iar circa 120 de ambulanțe noi au fost procurate și repartizate în raioane. De asemenea, 387 de milioane de lei au fost investiți în modernizarea infrastructurii spitalelor raionale după trecerea lor în gestiunea Ministerului Sănătății. Potrivit lui, toate aceste rezultate nu ar fi putut fi obținute dacă nu ar fi partenerii de dezvoltare din străinătate și anume Uniunea Europeană și România.

„Republica Moldova în calitate de țară candidat pentru aderarea la UE are oportunitatea de a beneficia de resurse financiare semnificative prin intermediul programelor de granturi oferite de UE. De aceea este imperativ să preluăm bunele practici ale României și să le adaptăm în contextul Republicii Moldova, să promovăm colaborarea între instituțiile pe care le conducem pentru a crea un cadru propice de absorbție eficientă a banilor europeni. Parteneriatele interinstituționale și schimbul de experiență cu partenerii din România contribuie semnificativ la realizarea acestui obiectiv comun. România a trecut printr-un proces similar parcurgând un drum plin de provocări și realizări. Pe parcursul anilor a dezvoltat parteneriate interinstituționale puternice care astăzi reprezintă piatră de temelie pentru orice dezvoltare sustenabilă și utilizare eficientă pentru utilizarea eficientă a fondurilor externe”, a precizat Oleg Canațui.

Directorul Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga” din Republica Moldova, Andrei Uncuța, a menționat că de fapt colaborarea a început prin relații interpersonale ale specialiștilor instituției cu colegii din România. Apoi a parvenit o invitație de a participa la o conferință în Buhuși, la care s-au discutat mai multe probleme legate de acordarea asistenței medicale și de calitatea asistenței medicale. Atunci a participat o delegație numeroasă și în cadrul acelei conferințe, fiind pusă o bază trainică a colaborării cu colegii din România, care deja crease Asociația Spitalelor Publice din România. SCR „Timofei Moșneaga” a primit invitația de a deveni membru, devenind astfel prima instituție medico-sanitară publică din Moldova care a devenit membru al acestei asociații din România. În acest context, s-au creat condiții pentru o comunicare mult mai largă cu invitații la diverse manifestări științifice și conferințe care au fost organizate de Asociația Spitalelor Publice în România, cu mult mai multe persoane au început a participa la aceste conferințe.

„Și paralel, dat fiind faptul că suntem membru al Asociației Spitalelor Publice din România, deja în Republica Moldova continuăm colaborarea destul de strânsă cu Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor. A fost de bun augur această colaborare cu colegii din România și posibilitatea de a beneficia de toate instruirile și programele pe care le-a dezvoltat IDEP. În așa fel am reușit să fortificăm capacitățile în cadrul instituției noastre, ca specialiștii noștri să beneficieze de instruiri specifice în scrierea și managementul proiectelor. Pe de altă parte, să luăm cunoștință de experiența colegilor din România care deja de mulți-mulți ani aveau aceste structuri create, aveau un istoric de absorbție a banilor europeni, aveau proiecte implementate. În așa mod pentru noi, timp de acești doi ani a fost o oportunitate destul de bună pentru a înțelege, pentru a ne instrui și pentru a crea deja unele premise pentru accesarea fondurilor europene”, a notat Andrei Uncuța.

Iurie Calestru, director de programe la Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor, a precizat că, începând cu anul 2013, IDEP Moldova a organizat sistematic formări pentru a crea competențe în diverse arii și anume în ceea ce ține de managementul proiectelor. Iar din anul 2022, lucrurile s-au schimbat semnificativ, în contextul depunerii cererii de aderare la UE de către Republica Moldova. În acel context, IDEP a lansat formări lunare cu participarea experților din România, pentru instituțiile publice, dar și pentru mediul asociativ din Republica Moldova. Aceste formări s-au axat în special pe managementul proiectelor, achiziții publice în proiecte cu finanțare europeană, prevenirea neregulilor în proiectele cu finanțare europeană etc., iar din ianuarie 2022 și până în prezent au fost incluși circa 1450 de participanți. Potrivit lui, aceste formări de fiecare dată au fost combinate cu cunoștințe practice și cu vizite de studiu.

„Sigur că noi credem că aceste parteneriate și aceste colaborări multiaspectuale, în special în domeniul medical, sunt stringente. Și pandemia COVID a demonstrat că investițiile în sănătate au o însemnătate deosebită. Deci, știm bine că aceste eforturi și aceste demersuri vor rezulta cu proiecte aplicate, proiecte câștigate, proiecte realizate și dacă doriți, cu sprijin comun pentru toate entitățile, echipele manageriale ale instituțiilor, inclusiv medicale de pe ambele maluri ale Prutului în vederea absorbției fondurilor europene. Aceasta ar propulsa și mai mult Republica Moldova spre acest demers de integrare europeană. Pentru că toate împreună vor pune o piatră de temelie ca să aducem standardele europene în instituțiile, entitățile, localitățile din Moldova și prin aceasta, integrarea europeană să devină un proces firesc și natural”, a mai spus Iurie Calestru.

Președintele Asociației Spitalelor Publice din România, Silviu-Vasilică Rusu, a declarat că împreună cu colegii săi au lucrat și au obținut experiență în atragerea fondurilor Uniunii Europene. „Noi la început, când România a aderat la Uniunea Europeană, am fost în situația dumneavoastră. Și menirea Asociației Spitalelor Publice a fost aceasta, de aia a și fost înființată, pentru că doar împreună putem reuși. Am obținut experiență foarte mare pentru atragerea de fonduri europene… Timp de 7 zile am reușit să depunem 8 proiecte și sper ca din aceste 8 proiecte, să putem lua un punctaj cât mai mare”, a precizat Silviu-Vasilică Rusu.

Prim-vicepreședinte ASP România, Olimpia-Maria Oprea, a spus că activează de peste 30 de ani în cadrul Spitalului clinic municipal de urgență Timișoara, iar istoria ei cu fondurile europene a început în 2009. Atunci a fost implicată într-un proiect de 5 milioane de euro privind egalitatea de șanse. „A fost o provocare să scriu primul proiect și a fost un proiect transfrontalier România-Ungaria. Marea surpriză a fost că un proiect scris de un medic fără experiență până atunci, să fie plasat pe locul 3 la Budapesta, evaluat din 200 de proiecte. S-a adresat proiectul infertilității feminine și cele mai frumoase rezultate ale proiectului au fost bebelușii. A fost o provocare și aceasta m-a impulsionat să scriu următorul proiect, care a fost de 2 milioane de euro pe România-Serbia. Am reabilitat o clădire, am cumpărat echipamente și așa am ajuns până în 2016 să câștig peste 7 milioane de euro pentru Secția de obstetrică-ginecologie, iar în perioada în care am fost manager între 2016 și 2020, am creat un compartiment de dezvoltare și finanțare externă în care am angajat trei persoane cu experiență în scrierea și implementarea proiectelor europene”, explică Olimpia-Maria Oprea.

În opinia sa, aceasta este cheia succesului – să pregătești oameni, pentru că este un efort deosebit din partea unui medic să-și desfășoare și activitatea profesională, și să se implice în proiecte. Însă efortul a meritat, pentru că în acest moment spitalul are peste 100 de milioane de euro atrași prin proiecte europene frumoase. „Am reabilitat clădirea, am cumpărat echipamente performate, pe care nu am avut nico șansă să le putem achiziționa prin fonduri de la Minister sau de la bugetul local. Dar cum spuneam, am angajat trei persoane cu experiență, care nu sunt medici, dar economiști, ingineri. Am organizat și cursuri de formare pentru persoanele interesate din instituție, nu doar medici, dar pe toți cei care au dorit să învețe să scrie și să implementeze proiecte. Sigur că este nevoie, în implementarea unui proiect european de o echipă, în ce privește partea financiară, achizițiile și activitățile medicale care sunt foarte importante în proiectele transfrontaliere”, a mai menționat prim-vicepreședinte ASP România.

Constantin Poiană, managerul Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei”, orașul Buhuși, județul Bacău, România, a declarat că acum șase ani, instituția nu era dotată, nu avea o infrastructură, nu avea medici, iar astăzi dotările nu sunt doar cele necesare, dar cele de top în Uniunea Europeană. „Am plecat de la zero, dar am reușit în cei șase ani cu ajutorul consiliului local, în subordinea cărui suntem, să fie accesate foarte multe proiecte europene. Vorbim despre circa 20 de milioane de euro, fiind proiecte inclusiv implementate. În ultimul timp, spitalul a accesat și accesează propriile proiecte. Chiar zilele acestea am depus un proiect nou pe microbiologie. Lucrăm la un alt proiect nou cu privire la dotarea cabinetelor din ambalatorul integrat al spitalului”, povestește Constantin Poiană.

Managerul își amintește că la început privea cu scepticism când cineva îi vorbea despre oportunitățile de a accesa fonduri europene, dar acum este recunoscător pentru impulsul primit în cadrul ASP România. „Atragerea de fonduri europene este singura soluție care poate să ducă la dezvoltarea rapidă a unei unități. Pentru că dacă un spital este dotat, dacă un spital are un mediu propice de muncă, automat vor veni medicii, va veni personalul medical fără de care nu se poate. Deci, este o conjunctură – avem dotări, avem infrastructură, avem medici. Dacă nu avem unul dintre aceste elemente, nu avem absolut nimic. Aceste investiții majore care au fost făcute în ultimii ani au dus la indicatori de performanță superiori. Din acest punct de vedere, vreau să vă spun că veți avea parte de mulți bani în perioada europeană, fonduri nerambursabile pe care trebuie neapărat să le accesați. Trebuie să faceți tot ce se poate face și noi vă punem la dispoziție experiența noastră, să nu ratați niciun proiect”, a notat managerul Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei”, orașul Buhuși.

Șeful Instituției Medico-Sanitare Publice „Centrul de Sănătate Ungheni”, Republica Moldova, Oleg Belbas, a menționat că experiența sa în atragerea fondurilor europene este foarte mică. Și anume experiența de a depune proiecte în comun cu alte instituții medicale din România este de doar un an de zile. Astfel, în luna februarie a acestui an a depus un proiect comun cu Spitalul Clinic de Recuperare Iași în cadrul programului Interreg NEXT România-Republica Moldova. Valoarea acestuia este de circa 1,5 milioane de euro, dintre care instituția medicală de la Ungheni ar urma să beneficieze 12-13 milioane de lei.

Oleg Belbas a menționat că aceste fonduri europene ar urma să fie direcționate pentru renovarea unui bazin balneosanatorial destinat reabilitării unor afecțiuni neuro-musculare, post AVC, post traumatism etc. Managerul centrului de sănătate este încrezător că proiectul depus, împreună cu colegii de la Iași, va fi selectat și finanțat. Potrivit lui, în prezent Centrul de Sănătate Ungheni mai pregătește încă trei proiecte. Unul dintre ele presupune fondarea în cadrul instituției a unui centru regional de depistare precoce a cancerului de glandă mamară, colorectal și cervical. Directorul instituției a precizat că Centrul de Sănătate Ungheni dispune de spațiile necesare, însă cel mai costisitoare sunt utilajele medicale necesare.

Dezbaterea publică „Cooperarea în domeniul medical între entitățile de pe ambele maluri ale Prutului în vederea absorbției fondurilor europene în echipe mixte moldo-române” este ediția a 14-a din cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.