Consiliul de Observatori (CO) se va numi Consiliul de Supraveghere (CS). Acesta va desemna doar directorul general al Companiei „Teleradio-Moldova” (TRM), care ulterior îşi va alege colegii – directorii Radio Moldova şi Moldova 1. Prevederile se conțin în proiectul noului Cod al Audiovizualului. În prezent, Consiliul îi alege pe toţi 3 administratori ai companiei”, transmite Info-Prim Neo.
„Am considerat o nedreptate în prevederile actualului Cod, când CO alege trei omeni, dar banii sunt în mâna unui singur om. Am considerat că ar fi mai bine dacă acest CS va desemna doar directorul general, iar el îşi va face echipa. Directorul general propune membrii Consiliului managerial. Aici, în mod obligatoriu, intră directorii serviciilor de programe şi alţi manageri din eşalonul superior”, a declarat Ion Bunduchi, directorul executiv al Asociaţiei Presei Electronice (APEL), organizație sub egida căreia a fost elaborat proiectul.
Ion Bunduchi a declarat că prin acest mecanism s-a încercat să fie „dezlegate” mâinile directorului general şi, pe de altă parte, responsabilizarea acestuia. Directorul general va fi ales pentru un mandat de 7 ani şi va putea fi demis dacă raportul anual de activitate prezentat CS va fi respins sau dacă caietul de sarcini va fi îndeplinit într-un volum mai mic de 2/3. Potrivit proiectului, membrii CS vor fi desemnaţi pentru 6 ani, pe etape. La etapa iniţială, 3 membri vor fi desemnaţi pentru 2 ani, 3 membri pentru 4 ani şi 3 membri pentru 6 ani, iar ulterior toţi vor fi desemnaţi pentru 6 ani.
Proiectul noului Cod prevede finanţarea din mai multe surse a radiodifuzorilor publici. O parte va fi acordată din bugetul de stat. Aceasta va acoperi integral cheltuielile pentru transmisia semnalului, paza sediului, cotizaţiile de membru în organizaţiile internaţionale. Altă sursă de finanţare ar fi taxa deţinătorilor de receptoare audio şi video, mărimea căreia va fi stabilită de Parlament. Ion Bunduchi a declarat că aceste taxe vin să sporească independenţa financiară a instituţiei. Încă o sursă de venit ar fi anumite defalcări din veniturile radiodifuzorilor comerciali din publicitate.
Un capitol din document se referă la radiodifuzorii comunitari. Directorul executiv al APEL a menţionat că radiodifuzorii comunitari au fost prevăzuţi în prima lege a audiovizualului, din 1995, apoi în 2006 au dispărut pentru că la nivel politic trebuia să dispară nişte radiodifuzori comunitari, în primul rând „Antena C” şi „EuroTV”. „Am revenit la această noţiune, pentru că ne-am gândit că nu trebuie să privăm o comunitate de dreptul de a-şi deschide un post de radio sau televiziune dacă doreşte”, a menţionat Ion Bunduchi.
Vasile Stati, expert APEL, a declarat că noile consilii de supraveghere a „Teleradio-Moldova” şi „Telardio-Găgăuzia” vor fi constituite într-un an şi jumătate de la intrarea în vigoare a Codului, iar CCA va mai exista în actuala formulă timp de un an.
Doctorul habilitat, Victor Moraru, directorul Institutului Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice, a declarat că drept reper pentru elaborarea proiectului noului Cod a fost legislaţia din ţările europene. „Am încercat să ne aliniem acelor standarde care există în ţările europene şi să încercăm să asigurăm o mai mare claritate şi rezonabilitate activităţii tuturor structurilor care sunt implicate în acest proces în dezvoltare a sectorului audiovizual”, a menţionat Victor Moraru.
Proiectul a fost elaborat de către mai multe organizaţii nonguvernamentale sub egida APEL, procesul fiind finanţat de către Fundaţia Soros-Moldova. Documentul cuprinde 8 capitole şi 136 de articole.
