[ - În 2008 Consiliul Municipal Chişinău a avut două majorităţi decizionale. Cum apreciaţi eficienţa fiecăreia dintre ele?]
- Din păcate, în Consiliul Municipal Chişinău (CMC) n-a funcţionat nici o majoritate – nici după alegerea lui Mihai Ghimpu în calitate de preşedinte, nici după alegerea lui Eduard Muşuc în această funcţie. Nici una din cele două majorităţi nu şi-a propus un program de lucru pentru anul 2008 şi nici pentru 2009.
Cred că aceste „majorităţi” nu au existat. Au existat majorităţi la votarea anumitor proiecte de decizii, majorităţi formate în sală, iar coaliţia care s-a format în vara anului 2007 prin semnarea unui protocol de intenţii nici n-a avut loc, pentru că, de fapt, protocolul a fost semnat de unii, iar în continuare s-a declarat că în majoritate intră alţii. Nu există un substrat care să unească anumite părţi ale CMC.
Puţine mecanisme ale CMC funcţionează aşa cum ar fi trebuit. Astfel, şedinţele pot fi mai bine pregătite şi ar trebui să fie monitorizată executarea deciziilor.
[ - Cum credeţi că au evoluat relaţiile dintre CMC şi Primarul general pe parcursul anului şi care au fost efectele pentru chişinăuieni?]
- Există un conflict între CMC şi primarul general, conflict care, ca şi toate celelalte, nu are substrat, ci este unul inventat. Prima obligaţiune a primarului general, ca executiv, este să pună în aplicare deciziile CMC. Acesta ar trebui să vină cu propuneri de planificare a lucrului. Însă el nu are planificare nici pe cei patru ani de guvernare, nici pentru unul, măcar. Şi atunci, unica planificare rămâne bugetul municipal. Aceasta însă se face din alte considerente decât cele de dezvoltare a Chişinăului. Nu se iau în calcul nici strategiile pe domenii de dezvoltare, votate anterior de CMC, cum este strategia locativă, cea de dezvoltare a transportului public, etc.
În mod normal, primarul capitalei, aşa cum este şi în alte oraşe europene, ar fi trebuit să fie ales nu de către tot poporul, ci de către Consiliu, deoarece primarul trebuie să fie un fel de director, un fel de administrator al oraşului, care să reprezinte o majoritate deliberativă.
În situaţia de acum, practic nimeni nu-şi asumă responsabilităţile de dezvoltare a oraşului. Totul este într-o stare difuză, ca într-o veşnicie administrativă.
[ - Ce este în stare să facă fracţiunea Dvs. şi Consiliul în ansamblu pentru ca în 2009 lucrurile să meargă mai bine în capitală?]
- Noi ne vom face treaba faţă de alegători aşa cum am început în 2007. În continuare vom sprijini proiectele de decizii lansate până acum, inclusiv majorarea salariilor profesorilor cu 20% şi în sistemul sănătăţii publice.
Vom marşa pe ideea planificării strategice care trebuie să existe între Primărie şi CMC. Nu există oraşe care să supravieţuiască fără planificări.
