Comunicat de presă al Transparency International – Moldova

• Există progrese în profesionalismul angajaţilor şi calitatea serviciilor Inspectoratului Fiscal de Stat, dar sunt şi momente negative la capitolul politeţe.
• Comisia Principală de Etică se va ocupa de ETICĂ?

La 5 mai 2011 Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a susţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele sondajului expres al beneficiarilor serviciilor Inspectoratului Fiscal de Stat (IFS) şi comentariile pe marginea proiectului Legii cu privire la Comisia Principală de Etică. Activităţile au fost realizate în cadrul proiectului de monitorizare a implementării Strategiei Naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei finanţat de Fundaţia SOROS Moldova şi Partnership for Transparency Fund.

Spinei Ianina, expert al TI-Moldova, a prezentat rezultatele sondajului expres al beneficiarilor serviciilor IFS efectuat în scopul evaluării opiniei acestora privind calitatea serviciilor prestate, profesionalismul şi integritatea angajaţilor instituţiei. Sondajul a fost realizat la ieşirea din inspectoratele fiscale din Chişinău în perioada 21-23 martie 2011, în total fiind chestionate 102 persoane. Comparativ cu sondajul din 2008 efectuat pentru a monitoriza implementarea de către IFS a Programului Preliminar de Ţară, actualul sondaj a fost realizat într-o perioadă mai scurtă, persoanele fiind mult mai deschise şi disponibile să-şi expună obiecţiile şi propunerile privind activitatea IFS.

• În rezultatul chestionării au fost constatate mai multe progrese, dar şi unele probleme în activitatea IFS:
• majoritatea absolută a respondenţilor (92%) au fost satisfăcuţi pe deplin şi parţial de informarea din partea IFS (comparativ cu 2008, ponderea celor care sunt satisfăcuţi de nivelul de informare a crescut);
• circa 90% din respondenţii au remarcat că au soluţionat problemele la fisc pe deplin şi parţial, situaţia în acest context fiind similară cu cea din 2008;
• circa o jumătate din respondenţii - persoane juridice au remarcat că, pe parcursul ultimilor 12 luni, activitatea IFS s-a îmbunătăţit şi 1/3 - că aceasta a rămas neschimbată;
• a crescut ponderea respondenţilor care au apreciat nivelul de profesionalism al angajaţilor IFS drept unul înalt şi a scăzut ponderea celor care l-au considerat jos;
• s-a majorat ponderea persoanelor care i-au atribuit calificativul înaltă calităţii serviciilor IFS, ponderea celor care o apreciază fiind joasă a diminuat;
• a crescut ponderea respondenţilor care consideră joasă politeţea angajaţilor IFS.

Printre obiecţiile de bază expuse de respondenţi au figurat: costul ridicat al serviciilor de expediere a dărilor de seamă electronice la IFS care le face inaccesibile pentru firmele mijlocii şi mici; operativitatea joasă şi erorile admise de angajaţii IFS la introducerea dărilor de seamă în baza de date; erorile bancare la transferarea mijloacelor băneşti care generează probleme agenţilor economici; necesitatea prezentării dărilor de seamă pentru întreprinderile care nu activează; atitudinea nepoliticoasă a unor angajaţi ai IFS; „cozile” lungi în inspectorate în perioada prezentării dărilor de seamă; condiţiile nesatisfăcătoare pentru vizitatori în incinta IFS.

În calitate de recomandări au fost menţionate, în special: simplificarea sistemului de raportare a agenţilor economici; extinderea listei dărilor de seamă prezentate în format electronic; sporirea volumului serviciilor IFS prin Internet;  reducerea costului serviciilor de prezentare a dărilor de seamă electronice pentru a le face mai accesibile firmelor mijlocii şi mici; verificarea corectitudinii introducerii dărilor de seamă în baza de date a IFS; atenţionarea instituţiilor bancare despre necesitatea excluderii erorilor la transferarea impozitelor şi sporirea responsabilităţii acestora; crearea unor condiţii mai bune vizitatorilor IFS (panouri de informare bine iluminate, scaune, mese, rampe pentru persoanele cu dizabilităţi).

Efim Obreja, expert al TI-Moldova, a expus opiniile pe marginea proiectului de Lege cu privire la Comisia Principală de Etică. Salutând iniţiativa de elaborare şi adoptare a acestei legi, expertul a remarcat că în proiectul legii, în special în Regulamentul Comisiei Principale de Etică, există un şir de neajunsuri care diminuează capacitatea Comisiei de a atinge scopul aşteptat.

Astfel, proiectul Regulamentului Comisiei Principale de Etică limitează obiectivul Comisiei doar la implementarea politicii  privind conflictul de interese şi declararea veniturilor şi proprietăţii, nu include obiectivul de bază al Comisiei  - asigurarea respectării normelor de conduită de către persoanele cu funcţii publice. În acest context nu este reglementată activitatea Comisiei ca organ de supraveghere a implementării şi respectării legislaţiei privind conduita în serviciul public, în Regulament nefiind incluse astfel de atribuţii importante precum supravegherea respectării normelor de conduită de către categoriile de funcţionari de rang înalt care nu au o subordonare ierarhică sau un organ de autoadministrare, tratarea şi soluţionarea conflictelor de interese ale acestor categorii de persoane, cercetarea cazurilor de încălcare a normelor de conduită etc.

TI-Moldova consideră inadecvate/inoportune unele norme privind modalităţile de ocupare a funcţiei în cadrul Comisiei Principale de Etică, precum şi clauza că persoanele care candidează sau deţin funcţia în Comisie nu trebuie să facă parte dintr-un partid politic. Mecanismul de ocupare a funcţiei în cadrul Comisiei nu prevede înaintarea candidaturilor de către diferite entităţi, ceea ce, de rând cu modalitatea de numire, nu asigură independenţa acesteia.

O deosebită îngrijorare trezesc normele potrivit cărora Comisia Principală de Etică poate sesiza instanţa de judecată în vederea anulării actului administrativ emis/adoptat cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi de a sesiza organele competente pentru atragerea persoanei la răspundere disciplinară doar după aşa-numita „rămânere definitivă a constatării” conflictului de interese sau incompatibilităţii. Aceste norme sunt o barieră considerabilă în exercitarea atribuţiei de bază a Comisiei şi, în consecinţă, fac imposibilă stoparea la timp de către aceasta a eventualelor activităţi ilegale care ar avea la bază posibile relaţii sau interese personale.

Propunerile TI-Moldova pe marginea acestui proiect de lege au drept scop a asigura funcţionalitatea şi activitatea eficientă a Comisiei Principale de Etică şi vizează, în special:

• modificarea obiectivului de bază al Comisiei Principale de Etică prevăzut în proiectul de Regulament şi completarea atribuţiilor acesteia;
• reglementarea unui nou mecanism de ocupare a funcţiei în cadrul Comisiei cu excluderea criteriilor de apartenenţă politică;
• excluderea prevederilor privind obligativitatea indicării de către persoanele fizice şi juridice a dovezilor pe care se întemeiază sesizările acestora adresate Comisiei;
• excluderea prevederilor privind „rămânerea definitivă a constatării” conflictului de interese sau incompatibilităţii;
• excluderea normelor care creează piedici la asigurarea transparenţei şi accesului la informaţia despre activitatea Comisiei;
• introducerea normelor privind prezentarea rapoartelor de activitate, contestarea acţiunilor şi deciziilor, răspunderea membrilor Comisiei şi sancţiunile aplicate.

Obiecţiile şi propunerile TI-Moldova au fost prezentate la Guvern, Parlament, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Ele sunt înserate pe pagina web a TI-Moldova  www.transparency.md.