|
|
|
Încercările lui Igor Dodon de a prolifera o imagine pozitivă a Rusiei în Moldova constituie o anomalie pentru țările semnatare ale Acordurilor de Asociere cu UE. Pentru gesturi similare, Salome Zurabishvili sau Petr Poroșenko s-ar fi confruntat cu proteste în masă, soldate inclusiv cu demisia lor din funcții...
|
Dionis Cenuşa |
|
Sistemele politice din Moldova, Ucraina și Georgia se află în proces de transformare, pozitivă sau negativă, dar sub o puternică influență a factorilor externi. Pe de o parte, Acordurile de Asociere semnate de cele trei țări cu UE stimulează schimbări utile, deseori nedorite și chiar boicotate de către clasa politică. Dar, pe de altă parte, înclinația spre Vest a actorilor politici de la Chișinău, Tbilisi și Kiev este argumentată de temerile lor față de imprevizibilitatea factorului rusesc. Prin dorința de a construi relații mai strânse cu UE și/sau NATO, aceste țări de fapt compensează încrederea profund vătămată în Rusia, ale cărei acțiuni pe plan extern sunt tot mai des ghidate de sentimente hegemonico-revanșiste.
Pronunțarea caracterului agresiv al politicii externe ruse îi face pe actorii politici dominanți din cele trei țări să caute sisteme de garanții în Occident, folosite ulterior de către Rusia ca justificare pentru escaladarea interferențelor sale. Ieșirea din acest cerc vicios se poate întâmpla în mod mai simplu, dar sigur unul periculos, prin normalizarea relațiilor cu Rusia. Acesta înseamnă revenirea la asimetria anterioară, conform căreia Rusia deține drept de veto asupra politicii externe a celor trei țări. O soluție mai complicată și costisitoare, dar și durabilă, pentru depășirea cercului vicios, constă în consolidarea statalității Moldovei, Ucrainei și Georgiei, prin capacitarea instituțiilor de stat – justiție, administrație publică centrală și locală, agenții de stat și armată. Anume între aceste două direcții de acțiune pot fi categorisite comportamentele președinților Moldovei, Georgiei și al Ucrainei, unde însă alegerile prezidențiale din martie-aprilie 2019 pot provoca anumite schimbări de accente.
Transformarea motivațiilor politice partinice favorabile față de Rusia în priorități naționale caracterizează modul în care Igor Dodon își derulează mandatul de președinte al Moldovei. O distinctă linie de comportament se observă în Georgia, unde președinta Salome Zurabishvili promovează un discurs critic vizavi de vulnerabilizarea integrității teritoriale a statului georgian de către Rusia prin intermediul separatismului abhaz și sud-osetin. În sensul opus celui lui Igor Dodon, prietenos față de Moscova, se află președintele ucrainean Petro Poroșenko. Din 2014 încoace, cel din urmă și-a construit o imagine politică de apărător al suveranității ucrainene împotriva agresorului rus. Din cauza indulgenței față de retorica și acțiunile lui Vladimir Putin, în particular în legătură cu Ucraina, președintele moldovean nu a vizitat deocamdată Kievul și alte capitale din vecinătate, pe durata celor peste doi ani de mandat. În loc să înlăture motivele izolării sale externe, Igor Dodon a ales să aprofundeze dialogul cu Kremlinul, căutând acces la cancelariile ce dezvoltă sau mențin propriile lor dependențe de factorul rusesc – Belarus, Ungaria, Iran etc.
Trei comportamente față de Rusia: între simpatii tranșante și animozități imbatabile
Atitudinea pozitivă a președintelui moldovean Igor Dodon față de Rusia contrastează izbitor cu reticența președintei Salome Zurabishvili în Georgia și intoleranța cronică a liderului ucrainean Petro Poroșenko.
Amiciția lui Igor Dodon cu autoritățile ruse întrece ca intensitate și durată chiar și cea mai pro-rusă guvernare din trecut, precum cea condusă de Vladimir Voronin, care a reușit să mențină relații moldo-ruse bune, dar numai între 2001-2003. În prezent, președintele Igor Dodon insistă pe ideea necesității imperative de a dialoga cu Rusia într-o atmosferă strict prietenoasă și strategică. De la începutul mandatului său în 2016, oficiul președinției, adică jumătate din puterea executivă a Moldovei, a concentrat în mâinile sale toate negocierile cu Moscova. Restul instituțiilor, Guvernul și Parlamentul, controlate de către Partidul Democrat, au renunțat benevol la contactarea oficială de nivel înalt cu Rusia. Ulterior, dualitatea geopolitică a Chișinăului influențează considerabil relația cu partea rusă. Procesul de ruptură a atins apogeul atunci când viceprim-ministrul rus Dmitri Rogozin, responsabil de dosarul transnistrean și relațiile comerciale moldo-ruse, a fost declarat persona non grata (Reuters, 2 August 2017). Un alt șoc major în relațiile moldo-ruse a constituit rezoluția Adunării Generale a ONU privind „retragerea imediată și necondiționată” a potențialului militar rusesc din Moldova (ONU, 22 Iunie 2018), promovată cu succes de către PDM, iar ulterior condamnată de președintele Dodon (Tass, 15 Iulie 2018). Divergența pe subiecte geopolitice din interiorul executivului moldovenesc a devenit un argument frecvent al Rusiei pentru a devaloriza semnificația măsurilor adoptate de guvernarea de la Chișinău, care, deși politizate, au reprezentat expresii ale suveranității naționale.
Traiectoria liderului georgian Salome Zurabishvili a început cu supoziția că dânsa va încerca să acomodeze interesele Moscovei. Cu toate acestea, odată intrată în funcție în decembrie 2018, Zurabishvili a folosit adresări critice cu privire la politica rusească față de Georgia. În primele circa trei luni de mandat, prima femeie președinte a Georgiei, dar și în rândul țărilor CSI, a condamnat propaganda rusească (Președinția Georgiei, 11 Ianuarie 2019) și politica de recunoaștere a independenței regiunilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud. Mai mult ca atât, președinta a evidențiat ireversibilitatea cursului de integrare euro-atlantică a Georgiei, vital pentru îmbunătățirea apărării și respectiv a armatei (Președinția Georgiei, 23 Ianuarie 2019). Ideea propulsată de Zurabishvili de a fortifica securitatea în zona Mării Neagre prin asigurarea prezenței NATO (Președinția Georgiei, 24 Ianuarie 2019) contravine vădit intereselor rusești de a bloca extinderea estică a NATO. Spre deosebire de “mai mult NATO în Georgia și mai multă Georgie în NATO”, promovată de Zurabishvili, președintele Moldovei vrea neutralitate permanentă (Presedinte.md, 22 Martie 2019), garantată pe plan internațional. Mai mult ca atât, el intenționează să diminueze contactele deja existente cu Alianța Nord-Atlantică, lucru reflectat prin ostilitatea față de înființarea oficiului de legătură NATO de la Chișinău (RFI, 8 Decembrie 2017).
Petro Poroșenko are o singură opțiune față de Rusia și anume de a riposta. E adevărat că în cei cinci ani de președinție Poroșenko nu a reușit să întoarcă Crimeea sau să soluționeze problema Donbassului. Totuși, în această perioadă, președintele ucrainean a condus inițiative de montare a unor politici care să înlăture principalele slăbiciuni în fața influenței ruse, în particular în domeniul militar, religios și lingvistic. El este susținătorul activ al introducerii unei misiuni de pacificare sub egida ONU în regiunea Donbass (RFERL, 20 Februarie 2019), care, în viziunea sa, poate contribui la demilitarizarea regiunii și încetarea agresiunii rusești. Acest mesaj se regăsește în discursul său electoral despre „eliberarea Donbass-ului și a Crimeii” (President.gov.ua, 25 Martie 2019). Contrar lui Poroșenko, președintele moldovean refuză ideea unei misiuni de pacificare internațională în regiunea transnistreană și sprijină menținerea pacificatorilor ruși, deja staționați de 25 ani în Moldova. Mai mult ca atât, în pofida demersului critic venit din societatea civilă, Președintele Dodon a glorificat activitatea pacificatorilor ruși, decorați cu ordine în iulie 2017. Altă dimensiune importantă care face distincția între președintele Moldovei și Poroșenko este atitudinea față de integrarea europeană. Cel din urmă a demarat procesul de constituționalizare a vectorului european și euro-atlantic în 2018 (Unian, 4 Septembrie 2018), finalizat cu un vot majoritar covârșitor - 334 voturi favorabile din 385 de deputați prezenți (Unian, 7 Februarie 2019). Modificarea Constituției a stabilit drept prioritate strategică orientarea țării spre UE și NATO pentru oricare din viitorii președinți de țară aleși, inclusiv guvernele subordonate lor (Articolele 102, 116). Astfel, Ucraina se alătură Georgiei, unde ireversibilitatea integrării europene și aderarea la NATO sunt deja consfințite în constituție (Constituția Georgiei, art. 78). Tentativa de introducere a integrării europene în constituția moldovenească a eșuat în 2018 (IPN, 22 Octombrie 2018) Igor Dodon a atribuit acestei inițiative calificativul de element destructiv pentru societate, care nu servește orientării pro-Moldova a țării (Presedinte.md, 9 Octombrie 2018).
Între sondaje și alegeri
Alegerile prezidențiale din Georgia în octombrie 2018 și cele din Ucraina în martie 2019 au avut loc într-un climat social mai degrabă depresiv (IPN, 15 Ianuarie 2019), la fel ca și prezidențialele moldovenești din 2016. Diferența între Moldova și Georgia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, constă în faptul că percepția publică în cea din urmă este dominată de conflictul militar din Donbass, în care interferența Rusiei este incontestabilă. Din top zece probleme majore cu care se confruntă ucrainenii, două se referă la calitatea guvernării, care este considerată coruptă și/sau incompetentă (Vezi Tabelul 1). În fond, anume deficiențele de guvernare ar putea fi decisive în alegerea viitorului președinte al Ucrainei. De aceea, voturile ucrainenilor pot fi determinate de un populism cras și dorința de a se răzbuna împotriva elitelor corupte prin instalarea unui om apolitic (Volodimir Zelinsky). Sau, în alegeri, va lua întâietatea competitivitatea între politicienii puternici, datorită substratului oligarhic, și deja experimentați, în care Iulia Timoșenko ar putea să se revanșeze pentru pierderea prezidențialelor în 2014.
Tabel 1. Lista problemelor majore cu care se confruntă țările în opinia cetățenilor
Moldova (Dec. 2018)
|
Ucraina (Dec. 2018)
|
Georgia (Aprilie 2018)
|
1. Salariile și pensiile mici
2. Corupția
3. Șomajul
5. Emigrarea
6. Sărăcia
7. Prețurile ridicate
8. Drumurile
9. Guvernare proastă
10. Criză economică
|
1. Conflictul militar în Donbas
2. Corupția în instituțiile de stat
3. Producția industrială scăzută
4. Creșterea prețurilor
5. Incompetența guvernării
7. Instabilitatea politică
8. Șomajul
9. Protecția socială a celor săraci
10. Relațiile cu Rusia
|
1. Șomajul
2. Economia
3. Integritatea teritorială
4. Problemele sociale
5. Crimele
6. Guvernare necalificată
7. Securitate
8. Pensii mici
9. Migrația
10. Sistemul de sănătate
|
Sursa: IRI.org
Chiar dacă au venit la putere în condițiile unei dispoziții negative în societate, președinții din Moldova și Georgia au competențe reduse de guvernare. În comparație cu aceștia, Poroșenko a devenit președinte în 2014, când așteptările post-Euromaidan în rândul ucrainenilor erau mai bune decât înainte de alegerile prezidențiale din 2019. Astfel, sentimentele încurajatoare despre viitorul Ucrainei au coborât de la 29% în septembrie 2014 la 16% în decembrie 2018, iar pesimismul a urcat în aceeași perioadă de la 51% până la 70% (Vezi Tabelul 2). Poroșenko a avut competențe largi pentru a schimba starea lucrurilor, dar prioritizarea nepotrivită sau avalanșa problemelor l-au depășit.
Tabel 2. Opiniile cetățenilor vizavi de starea lucrurilor în țară și opțiunile geopolitice, %
|
Starea lucrurilor în țară
|
Orientarea externă a țării
|
Moldova
|
Negativă
|
Pozitivă
|
Pro-UE
|
Pro-Uniunea Euroasiatică
|
Dec. 2018
|
68
|
27
|
46
|
39
|
Oct. 2018
|
71
|
24
|
48
|
37
|
Feb. 2018
|
73
|
26
|
43
|
42
|
Oct. 2017
|
78
|
16
|
49
|
38
|
Martie 2017
|
62
|
32
|
42
|
43
|
Sept. 2016
|
82
|
10
|
40
|
43
|
Ucraina
|
Negativă
|
Pozitivă
|
Pro-UE
|
Pro-Uniunea Euroasiatică
|
Dec. 2018
|
70
|
16
|
53
|
13
|
Sept. 2018
|
71
|
16
|
54
|
14
|
Martie 2018
|
71
|
15
|
52
|
18
|
Dec. 2017
|
71
|
14
|
50
|
16
|
Aprilie 2017
|
72
|
13
|
53
|
18
|
Sept. 2016
|
72
|
11
|
51
|
19
|
Feb. 2016
|
76
|
11
|
55
|
15
|
Noiem. 2015
|
70
|
15
|
57
|
15
|
Iulie 2015
|
72
|
15
|
55
|
14
|
Sept. 2014
|
51
|
29
|
59
|
17
|
Georgia
|
Negativă
|
Pozitivă
|
Pro-UE
|
Continuarea dialogului cu Rusia
|
Apr. 2018
|
67
|
22
|
85
|
76
|
Martie 2017
|
65
|
21
|
90
|
82
|
Martie 2016
|
70
|
16
|
85
|
83
|
Sursa: IRI.org
Incapacitatea lui Poroșenko de a combate corupția este principalul motiv al nepopularității sale, care îi determină pe ucraineni să treacă cu vederea contribuția sa în demararea unei „europenizări” fără precedent a Ucrainei. Tot corupția și faptul că Poroșenko nu a renunțat la oligarhie, au menținut simpatiile pro-europene sub nivelul zelului pro-european al Euromaidanului din 2014. Astfel, ponderea emoțiilor pro-UE au variat între 50-57% pe durata președinției lui Poroșenko, iar simpatiile față de Rusia între 13-19% (Vezi Tabelul 2). Din perspectiva percepției publice asupra orientării externe, președintele Igor Dodon nu a reușit să facă avansuri masive în direcția Rusiei, care deja se bucură de simpatiile a circa 40% dintre moldoveni.
Dedicația cu care Igor Dodon promovează legitimitatea influenței ruse dovedește cât de permisiv este publicul moldovenesc față de o președinție care prioritizează o agendă externă ce nu contribuie tocmai la consolidarea instituțiilor. Politica multi-vectorială a lui Igor Dodon, altfel denumită „echilibrată” (Presedinte.md, 25 martie 2019) este una din condițiile impuse de către Socialiști pentru formarea unei viitoare coaliții de guvernare (IPN, 18 Martie 2019). O asemenea evoluție ar putea însă extinde izolarea Moldovei, cel puțin în raport cu vecinii, de la președinție către celelalte instituții centrale.
În loc de concluzii...
Încercările lui Igor Dodon de a prolifera o imagine pozitivă a Rusiei în Moldova constituie o anomalie pentru țările semnatare ale Acordurilor de Asociere cu UE. Pentru gesturi similare, Salome Zurabishvili sau Petro Poroșenko s-ar fi confruntat cu proteste în masă, soldate inclusiv cu demisia lor din funcții.
Dar, în politica moldovenească, loialitatea față de un anumit vector geopolitic este relativizată și puternic tranzacționată în scopuri politico-electorale. Din aceste considerente, mișcarea în direcția Rusiei nu este sancționată de electoratul moldovenesc la fel de viguros precum în Georgia sau Ucraina.
Dacă în urma alegerilor ucrainene din martie-aprilie 2019, viitorul președinte va renunța la o retorică dură față de Rusia, atunci inevitabil va urma moderarea atitudinii printre ucraineni față de agresorul rus. Evident, modificările constituționale propulsate de Petr Poroșenko împiedică pe oricine vine după el să facă orice schimbări radicale de politica externă. În mod cert, următorul președinte ucrainean va fi condiționat să mențină pachetul de măsuri de stopare a agresiunii rusești, demarate de Petro Poroșenko. Acesta reprezintă minimul pe care urmașul lui Poroșenko, dacă nu el înșiși, va trebui să-l îndeplinească, obiectul maxim fiind contracararea corupției.
Dionis Cenușa este politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, absolvent al studiilor de masterat în Studii Politice Interdisciplinare la Colegiul Europei din Varșovia.
Domenii de cercetare: Politica Europeană de Vecinătate, relațiile UE-Moldova, politica externă a UE și Rusia, migrația și securitatea energetică.
Urmărește-l pe Dionis Cenușa în
Twitter.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
Dionis Cenușa
Vezi și:
- Politica externă „multi-vectorială” și integrarea europeană: realitățile din Serbia, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Aderare europeană diferențiată: decuplarea iminentă a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Polarizarea (geo)politică din Georgia și Moldova și mizele pentru UE și Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Predominanța factorului geopolitic în agenda de aderare la UE a Ucrainei, Georgiei și Moldovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Noua agendă de apărare a UE și dinamica din Europa de Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Prognoze pentru Europa de Est în 2024: Criza de influență a UE și reînnoirea electorală a autocrațiilor. Analiză de Dionis Cenușa
- Factorul ungar-rusesc și dimensiunea ucraineană a lărgirii UE spre Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza din Orientul Mijlociu și perspectiva europeană pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictului transnistrean – trei scenarii pe fundalul intereselor geostrategice ale Moldovei, Ucrainei și Rusiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Precedentul Ciprului, „conflictele înghețate” post-sovietice și agenda europeană a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele protestelor anti-guvernamentale din Georgia și Moldova asupra pozițiilor UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Rusia și costurile geopolitice ale războiului: “conflictele înghețate” din Moldova și Azerbaidjan. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucraina, Moldova și Georgia în contextul apropierii de UE: 5 principii pentru eficientizarea reformelor. Analiză de Dionis Cenușa
- Apropierea Ucrainei, Moldovei și Georgiei de UE – progres cu mai multe viteze. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezinhibarea gândirii strategice a UE sub presiunea revizionismului militarist rusesc: spargerea “tabu-urilor” europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Prevenirea amenințărilor de origine rusă în 2023: trei domenii prioritare de reducere a riscurilor pentru Occident. Analiză de Dionis Cenușa
- “Remodelarea” infrastructurii critice regionale sub impactul războiului – cazul Ucrainei, Rusiei și al UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Criza energetică din Moldova și sentimentele de “unire” cu România, analiză de Dionis Cenușa
- Infrastructura critică a Ucrainei vs. ponderea energetică a Rusiei: “războiul nervilor”. Analiză de Dionis Cenușa
- Parametrii asistenței occidentale pentru Ucraina și Moldova – o pregătire înainte de „iarna rusească”. Analiză de Dionis Cenușă
- Tacticile rusești împotriva Ucrainei și Moldovei: ramificarea crizelor energetice. Analiză de Dionis Cenușa
- Atacurile rusești împotriva infrastructurii critice: riscurile pentru reziliența Ucrainei și implicațiile pentru UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Noile scenarii ale agresiunii rusești în lumina anexării ilegale din sud-estul Ucrainei. Analiză de Dionis Cenușa
- Relațiile moldo-ruse: între proteste antiguvernamentale și șantaj gazier. Analiză de Dionis Cenușa
- Războiul gazier al Rusiei și testul de reziliență pentru UE: 3 intenții rusești și 3 dileme europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezoligarhizarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei – condiția UE pentru avansarea perspectivei europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Georgia și Moldova – analiza comparată a rezilienței de stat și a riscurilor de origine rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile UE și arma energetică a Rusiei – solidaritate versus fragmentare. Analiză de Dionis Cenușă
- Moldova și candidatura pentru UE: între risipirea legitimității și necesitatea unui dialog național. Analiză de Dionis Cenușa
- Candidatura de aderare la UE: Diferențe interne și geopolitice dintre Ucraina și Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Cursa pentru candidatura de aderare la UE: Cele trei scenarii pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Autonomia energetică a UE și „criza” sancțiunilor împotriva Rusiei – între blocaje și alternative noi. Analiză de Dionis Cenușa
- Insecuritatea regională și căutarea rezilienței pentru Moldova – pe bază de asistență de la UE sau NATO? Analiză de Dionis Cenușa
- Noile tendințe în agresiunea împotriva Ucrainei, sancțiunile occidentale și arma energetică rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Dialogul Moldovei și Georgiei cu UE și NATO – în căutare de atenție externă și resurse pentru reziliența de stat. Analiză de Dionis Cenușa
- „Noua” agendă europeană a Moldovei, unirea cu România și separarea de regiunea transnistreană. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancționarea Rusiei pentru salvarea Ucrainei și factorul chinez. Analiză de Dionis Cenușa
- Invazia rusă și “rivalitatea” Ucrainei, Moldovei și Georgiei pentru aderarea la UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza rusească 2.0: Solicitările Ucrainei către Occident vs. noile scenarii ale Moscovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Rolul asistenței UE în desprinderea Moldovei de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucrainizarea securității europene: De ce Rusia acționează acum? Analiză de Dionis Cenușa
- Top șapte prognoze pentru PaE în 2022: Testarea reformelor locale și presiunea competiției geopolitice. Analiză de Dionis Cenușa
- Bilanțul anului 2021: 5 progrese și provocări în PaE – reziliența pro-UE și noile focare de instabilitate regională. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă post-merkeliană a Germaniei – mai proeuropeană în Europa de Est și mai dură față de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă a Moldovei – între „interconectarea” cu România și „echilibrarea” cu Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza migranților din Belarus, slăbiciunile UE și scenariile regimului lui Lukașenko. Analiză de Dionis Cenușa
- Lecții din Moldova privind securitatea energetică a UE și monopolul rusesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Intențiile Rusiei de a contrabalansa influența occidentală în spațiul CSI, analiză de Dionis Cenușa
- Energizarea dialogului UE-Moldova: între entuziasm geopolitic, “moment istoric” și constrângeri locale. Analiză de Dionis Cenușa
- Așteptările UE și realitatea politică din Georgia și Moldova: contradicții și riscuri. Analiză de Dionis Cenușa
- Era post-Merkel și soarta est-europenilor: continuarea integrării europene și restabilirea integrității teritoriale. Analiză de Dionis Cenușa
- Resuscitarea relației Rusia-Moldova și conștientizarea vectorului european moldovenesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictelor teritoriale în Parteneriatul Estic: În căutarea unei abordări personalizate a UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Triunghiul “asociat” Georgia-Moldova-Ucraina: aprofundarea integrării în UE și “scutul” împotriva influenței rusești. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile economice ale UE și vulnerabilitatea Parteneriatului Estic la precedentul creat de Belarus, Analiză de Dionis Cenușa
- Alegerile anticipate din Moldova și puterea geopolitică a diasporei. Analiză de Dionis Cenușa
- Aprofundarea diferențelor în Parteneriatul Estic și apariția “Trio-ului” pan-european. Analiză de Dionis Cenușa
- Oligarhii din Georgia, Moldova și Ucraina: între retragere, regrupare și „reeducare”. Analiză de Dionis Cenușa
- Atitudinea față de UE în Georgia, Moldova și Ucraina – între adorație și moderație, analiză de Dionis Cenușa
- Ajustarea regimului fără vize cu UE pentru est-europeni – de la pandemie spre “pașaport verde”. Analiză de Dionis Cenușa
- „Sputnik V” la frontiera UE și țintele Rusiei în Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Trăsăturile “diplomației vaccinului” în Moldova: Avantajele României în fața Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și „umbrele” Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Anticiparea reacției Rusiei la viitoarele sancțiuni UE: divizare, dezinformare sau destabilizare? Analiză de Dionis Cenușa
- Relația UE-Rusia în 2021 - între „pragmatism distorsionat” și „politică externă rezistentă”. Analiză de Dionis Cenușa
- Reeuropenizarea politicii externe a Moldovei și poziția UE vizavi de criza politică moldovenească. Analiză de Dionis Cenușa
- Top 8 prognoze pentru statele PaE în 2021 – între “contestare” și “reînnoire”. Analiză de Dionis Cenușă
- Bilanțul anului 2020 pentru statele PaE: 5 oportunități și 5 provocări majore. Analiză de Dionis Cenușă
- UE, “Actul Magnitsky” și țintirea autocraților din vecinătatea estică. Analiză de Dionis Cenușa
- Relația Moldova-Rusia și tranziția post-Dodon: între abordarea “inteligentă” și cea “emoțională”. Analiză de Dionis Cenușă
- Reziliența informațională lângă frontierele estice ale UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Vecinătatea estică a UE la o nouă răscruce – între enigme electorale și crize de securitate. Analiză de Dionis Cenușa
- Moldova – alegeri prezidențiale fără „vot geopolitic”? Analiză de Dionis Cenușă
- Optica Rusiei, Chinei și UE vizavi de criza politică din Belarus – între intervenție, susținere și influență, analiză de Dionis Cenușa
- Belarus – o nouă “revoluție de catifea” în Parteneriatul Estic? Analiză de Dionis Cenușa
- „Favoriții” mecanismului de condiționalitate al UE: Georgia, Moldova sau Ucraina? Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele acțiunilor UE în Moldova – asistența financiară și contradicțiile opoziției, analiză
- Președinția Germaniei în UE și viitorul Parteneriatului Estic: Ghidul pentru gestionarea unei realități „incomode”, analiză
- Agenda politică a UE și “nisipurile mișcătoare” din Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză
- Condiționalitatea UE și combaterea euroscepticismului în Parteneriatul Estic, Op-Ed
- Uniunea Euroasiatică și criza sanitară: integrare lacunară și ambiții geopolitice, Op-Ed
- Solidaritatea NATO și factorul rusesc: Lecția dură a rezilienței de stat. Op-Ed
- China și Rusia - diplomație sanitară și “fragmentarea” Europei, Op-Ed
- Efectele pandemiei - între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici, Op-Ed
- “Guvernele căzătoare” din Moldova și Ucraina: Patru asemănări și două contraste, Op-Ed
- Integrarea europeană în vecinătatea UE: Cu sau fără „de-geopolitizare”? Op-Ed
- Efectele “macronizării” relațiilor UE-Rusia asupra vecinătății estice, Op-Ed
- Vocile „unioniste” din Moldova, migrația și integrarea europeană în Est, Op-Ed
- Imobilizarea oligarhilor în Moldova, Georgia și Ucraina: misiune (im)posibilă? Op-Ed
- Zece prognoze în 2020: Geopolitizarea oligarhiei în Moldova și apropierea UE-Rusia, Op-Ed
- Anul eurooptimismului “scurtat” în Moldova: Top 3 succese și regrese în 2019, Op-Ed
- Dialogul moldo-român: de la “ton calm” la regim de condiționalitate, Op-Ed
- Trauma perspectivei europene, vecinătatea UE și ecourile cazului moldovenesc, Op-Ed
- Dialogul UE-Moldova: Există integrare europeană după guvernul Maiei Sandu? Op-Ed
- Moldova și Serbia între extinderea UE și avansarea euroasiatică, Op-Ed
- Ajutorul macro-financiar al UE pentru Moldova: recompensă obiectivă sau stimulent politic?, OP-ED
- Rusia, UE și refacerea conviețuirii geopolitice pe linia Kiev-Chișinău-Tbilisi, Op-Ed
- Guvernul reformelor din Moldova și “creditul de încredere” al UE, Op-Ed
- Politica externă “echilibrată” a Moldovei, axa Paris-Moscova și dosarul ucrainean, Op-Ed
- Fragilitatea guvernării de la Chișinău și agenda europeană până în 2020, OP-ED
- Deblocarea asistenței europene pentru Moldova: cu sau fără condiționalitate? Op-Ed
- „Primăvara anti-oligarhică” sau iluzii temporare în Moldova, Ucraina și Georgia, Op-Ed
- Cedarea regimului oligarhic, relansarea integrării europene în Moldova și agenda Rusiei, OP-ED
- Criza politică din Moldova: Depășirea complexului geopolitic și înfruntarea „statului capturat”, OP-ED
- Vitezele politice din Moldova, Ucraina și Georgia: în căutarea unui „cerc virtuos”, OP-ED
- Intersecția simbolurilor geopolitice în Moldova: între trecutul sovietic și drepturile minorităților sexuale, OP-ED
- Liberalizarea vizelor în Moldova după 5 ani: slăbiciunile bunei guvernanțe și comparații ucraineano-georgiene, OP-ED
- Moldova post-electorală: între avertismentele Rusiei, absența UE și alegerile anticipate, OP-ED
- Formarea coaliției post-electorale din Moldova și câștigurile Moscovei, OP-ED
- Puterea diasporei în alegerile din Moldova – între percepții și realități, OP-ED
- Atitudinile cetățenilor din Moldova, Ucraina și Georgia față de UE și paradoxurile sondajelor, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2019: Reconfigurarea agendei europene în Moldova și criza statului de drept în UE, OP-ED
- Anul bulversărilor în integrarea europeană a Moldovei: Top 3 progrese și eșecuri în 2018, OP-ED
- Deficiențele condiționalității europene și supraviețuirea clasei politice din Moldova, OP-ED
- Avertizarea cu suspendarea regimului fără vize pentru Moldova și sinergia criticii UE, OP-ED
- Conviețuirea dificilă a societății civile cu regimurile oligarhice din Moldova și Georgia, OP-ED
- Eșecul introducerii integrării europene în Constituția Moldovei: perdanții și câștigătorii, OP-ED
- Viitorul Acordurilor de Asociere în Moldova, Ucraina și Georgia: factorul local, european și cel rusesc, OP-ED
- Oportunitățile opoziției extra-parlamentare, temerile guvernării și poziționarea față de UE, OP-ED
- Radiografia asistenței macro-financiare a UE în Moldova, Ucraina și Georgia: fruntașii și codașii, OP-ED
- Răcirea relațiilor UE-Moldova până la un nou test electoral, OP-ED
- Protestele anti-guvernamentale, stratagemele guvernării și agenda europeană a Moldovei, OP-ED
- Discrepanțele Chișinăului cu UE și intenția de valorificare a factorului rusesc, OP-ED
- Cazul Moldovei – un precedent periculos sau nu pentru relația UE cu Ucraina și Georgia? OP-ED
- Impactul rezoluției PE: de la o criză politică a guvernării la atacarea imaginii UE în Moldova, OP-ED
- Acutizarea dialogului UE-Moldova și calculele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Invalidarea alegerilor din Chișinău, scenariile guvernării și reacția UE, OP-ED
- Președinția României în Consiliul UE și contextul politico-energetic din Moldova, OP-ED
- Protestele sociale pe timp de integrare europeană: De ce cetățenii din Georgia protestează mai des decât cei din Moldova? OP-ED
- Impactul reapropierii dintre UE și Rusia asupra Ucrainei, Georgiei și Moldovei, OP-ED
- Multivectorialismul extern al Președintelui Dodon și incertitudinile geopolitice post-electorale, OP-ED
- Dependența energetică a Moldovei, evitarea transparenței și ignorarea datoriei pentru gazul rusesc, OP-ED
- UE și limitele „condiționalității stricte” față de Moldova, OP-ED
- Rolul și implicațiile (euro)unionismului în scrutinul din Moldova, OP-ED
- Aspirațiile europene ale Georgiei și lecțiile de învățat pentru Moldova, OP-ED
- Regenerarea regimului Putin și implicațiile pentru PaE și Moldova,OP-ED
- Scenariile (geo)politice pentru alegerile parlamentare din Moldova, OP-ED
- Moldova și UE: un dialog încâlcit în probleme vechi și așteptări noi, OP-ED
- Diagnoza oligarhiei din Moldova, Ucraina și Georgia și soluții pentru deoligarhizare, OP-ED
- Asistența UE pentru Moldova, urgentarea reformelor și supraviețuirea guvernării, OP-ED
- Integrarea europeană, importul legislației UE și soluții practice pentru conturarea beneficiilor, OP-ED
- Moldova și poziția de fruntaș al PaE – între reforme forțate și avantajul comparației regionale, OP-ED
- Lupta Moldovei contra dezinformării rusești: lacune și calcule electorale, OP-ED
- Noul mecanism de suspendare a vizelor – un instrument adițional pentru țintirea corupției din Moldova, Ucraina și Georgia, OP-ED
- Curtea Constituțională, integrarea europeană și lupta (geo)politică, OP-ED
- Președinția Bulgariei în UE și efectele asupra Moldovei, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2018: Testarea electorală a vectorului european și renașterea forțelor pro-ruse în Moldova, OP-ED
- Natura creșterii percepției pro-europene și tentativa de “constituționalizare” a vectorului european, OP-ED
- Lupta cu propaganda rusă în Moldova, sensibilizarea SUA și contextul european, OP-ED
- Moldova și perspectiva de aderare la UE – lipsă de pregătire politică, instituțională și emoțională pe ambele părți, OP-ED
- Viitorul PaE și Moldova după Declarația de la Bruxelles – între pragmatism și realități locale, OP-ED
- Cu ce merge Parteneriatul Estic și Moldova la summitul de la Bruxelles?OP-ED
- Moderarea euroscepticismului Președintelui Dodon, comerțul Moldova-UE și resuscitarea simpatiilor proeuropene, OP-ED
- Legitimitatea guvernelor din PaE, supraviețuirea vectorului european și Moldova, OP-ED
- Multiplele viteze ale Parteneriatului Estic, societatea civilă și cazul Moldovei, OP-ED
- Rusia, naționalismul din Europa și Moldova, OP-ED
- Integrarea europeană, unionismul pro-european și defectele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Agendă pro-reformă în loc de blocarea asistenței macro-financiare, OP-ED
- Mandatul noului Șef al Delegației UE de la Chișinău și prima provocare majoră, OP-ED
- Misiunea UE în Vecinătatea Estică și Moldova: stimularea dezvoltării sau integrare europeană? OP-ED
- Magnetizarea Parteneriatului Estic, rolul Rusiei și implicațiile pentru Moldova, OP-ED
- Societatea civilă: agenți de influență sau sanitari ai sistemului politic. OP-ED
- Integrarea europeană în Moldova: proiect elitist sau nu? OP-ED
- Moldova la 26 de ani: între sustenabilitate și europenizare , Op-Ed
- Finalul mandatului lui Pirkka Tapiola, președintele pro-rus și oligarhul pro-european, OP-ED
- Miza Chișinăului: Asistența macrofinanciară și recunoașterea din partea UE, OP-ED
- Republica Moldova și “stabilitocrația” din vecinătatea europeană, OP-ED
- Reevaluarea Acordului de Asociere cu UE: soluție sau noi incertitudini? OP-ED
- Reacția UE la introducerea votului mixt: pragmatism sau slăbiciune, OP-ED
- Finanțarea externă a societății civile, presiunile guvernării și eurointegrarea, OP-ED
- Stimularea reformelor în Moldova, Georgia și Ucraina: condiționalități noi vs perspectiva europeană
- Președinția Estoniei în cadrul UE și implicațiile pentru Moldova
- Restabilirea livrărilor de electricitate din regiunea transnistreană și slăbiciunea factorului european, OP-ED
- Comisia de la Veneția, votul mixt și asistența europeană, OP-ED
- Rolul președintelui Dodon pentru Rusia și implicațiile pentru integrarea europeană, OP-ED
- Prioritățile Parteneriatului Estic până în 2020 și cum poate beneficia Moldova, OP-ED
- Valorile europene versus valorile tradiționale și subtextul geopolitic din Moldova, OP-ED
- Agenda europeană, societatea civilă și confruntarea cu guvernarea, OP-ED
- Trei scenarii privind soarta asistenței macro-financiare a UE pentru Moldova, OP-ED
- Stoparea asistenței europene versus votul uninominal în Moldova, OP-ED
- Cum Moldova a devenit “stat capturat”? OP-ED
- Dezastrele naturale din Moldova și oportunitățile relației cu UE, OP-ED
- Moldova după trei ani de regim fără vize cu UE și noile realități europene, OP-ED
- Poate Memorandumul cu Uniunea Euroasiatică diminua agenda europeană a Moldovei? OP-ED
- Îngrijorările ascunse ale UE și adaptabilitatea guvernării, OP-ED
- Moldova forțată să combine CSI și Uniunea Euroasiatică cu integrarea europeană, OP-ED
- Demersul pro-reformă al UE și planurile pro-rusești ale președintelui Dodon, OP-ED
- Viteze multiple în UE și în vecinătatea ei: Unde este Moldova? OP-ED
- Simpatiile pro-europene și rostul opoziției pro-UE, OP-ED
- Președinția versus guvernarea: între conviețuire politică și antagonism geopolitic, OP-ED
- Securitatea europeană și demersul Rusiei pentru o lume post-occidentală, OP-ED
- Acordul de Asociere cu UE și paradoxurile președintelui Dodon
- Dilema UE: să critice guvernarea sau să combată propaganda eurosceptică a președintelui pro-rus? OP-ED
- Dialoguri paralele între UE și Moldova și factorul ruso-euroasiatic, OP-ED
- Implementarea DCFTA în regiunea transnistreană – are loc sau nu? OP-ED
- Populismul și integrarea europeană în Moldova
- Misiune dificilă: aprofundarea europenizării și restabilirea relațiilor cu Rusia
- Parteneriatul Estic devine mai “practic”. Ce câștigă Moldova? OP-ED
- Despre „cererea de aderare” la UE şi temele de acasă ale Moldovei, OP-ED IPN
- Interconectarea energetică cu UE: Reţeta pentru diminuarea dependenţei faţă de regiunea transnistreană şi Rusia
- Tactica europenilor în raport cu Chişinăul: Reforme acum şi aici, Op-Ed
- Georgia, liberalizarea vizelor cu UE şi implicaţiile pentru Moldova
- Chişinăul accelerează reformele pentru a seduce Uniunea Europeană
- Europenii din nou la Chişinău: între dialogul cu guvernarea şi liderii protestelor
- Decodificarea poziţiei UE pe cazul Moldovei: Semnificaţia reală versus erori şi omiteri
- Criza Schengen: Afectează aceasta regimul liberalizat de vize pentru Moldova sau nu?
- Presa occidentală şi cea rusească despre protestele de la Chişinău: între dezinformare şi manipulare
- Reacţiile UE şi SUA la noile proteste anti-guvernamentale de la Chişinău
- Ideea alegerilor anticipate în Moldova: Noii pro-europeni de la Chişinău – „da”, voci de la Bruxelles – „mai bine nu”
- UE sub preşedinţia olandeză şi aluziile la Moldova
- UE în Moldova: o reţetă pentru reanimarea vectorului european în 2016