Autoritățile au elaborat proiectul de lege privind promovarea cogenerării și sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, care propune o serie de modificări de interes major atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru gestionarii de blocuri, antreprenorii imobiliari și alți agenți economici. Printre acestea se numără posibilitatea ca unitățile termoenergetice să investească în reconstrucția sistemelor interne și dotarea cu contoare individuale a fiecărui apartament, pentru a facilita implementarea distribuției pe orizontală, sau implementarea propriei metode de distribuție a energiei termice. În prezent, rețelele interne pot fi modernizate doar de către gestionarul blocului locativ. Alte prevederi ale legii se referă la promovarea surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin contribuția unităților termoenergetice pentru integrarea la consumatori a surselor de producere a energiei termice din surse regenerabile, precum și obligativitatea Sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică (SACET) de a procura energie termică reziduală din activități industriale. Prevederile proiectului au fost discutate la dezbaterea publică la IPN cu genericul „Cogenerarea și sistemele de alimentare centralizată cu energie termică: particularități și beneficii pentru consumatori”.
Constantin Borosan, secretar de stat al Ministerului Energiei, a declarat că Legea privire la energia termică și promovarea cogenerării a fost aprobată încă acum 10 ani, în anul 2014. Astfel, autoritățile au decis să o actualizeze ținând cont de realitățile timpului, să introducă mai multe elemente inovative care să ofere mai multă libertate consumatorilor și să crească flexibilitatea sistemului energetic în general. „Vreau să pun accentul pe sectorul termoenergetic, pentru că din toate tipurile de consum al energiei, de fapt energia termică reprezintă cel mai mare consum într-o gospodărie. Noi avem energia electrică, care este la nivel de circa 10-15%, avem carburanți, care constituie cam 1/3 din consumul unei gospodării cu un automobil. Dar energia termică este cea care domină – circa jumătate din consumul anual într-o gospodărie”, explică responsabilul.
Potrivit lui, în funcție de mediul rural și urban, se disting sisteme individuale de încălzire, dar în orașele mari, unde există un consum compact de căldură, sunt sistemele centralizate de încălzire. Și energia termică este produsă în regim de cogenerare. Adică, într-o instalație, atunci când se produce căldură, este produsă și energie electrică. „Și acest proiect de lege este despre aceasta. La nivelul întregului continent, la nivelul Uniunii Europene sunt promovate sistemele centralizate de încălzire, împreună cu cogenerarea, fiindcă produc multiple beneficii – economice, de mediu și sociale. Deci, este produsă căldura într-un bloc rezidențial și în același timp este produsă și energia electrică. Asta înseamnă că nu importăm energie electrică, este produsă la noi acasă, nu suntem atât de dependenți. Economic, aceasta înseamnă o creștere a PIB-ului”, afirmă secretarul de stat.
Potrivit lui, de asemenea, acest proiect de lege vine să acorde mai multe posibilități pentru consumatorii de energie termică să beneficieze de confortul termic dorit. Or, astăzi majoritatea fondului locativ este învechit, cu sisteme de distribuție mono-tubulară, existând o singură țeavă care unește corpurile de încălzire din fiecare apartament. În cazul în care intervine o defecțiune tehnică, este afectată transmiterea căldurii în ansamblu. „În proiectul de lege am propus posibilitatea ca unitățile energetice, în cazul dat „Termoelectrica” și „CET Nord”, să poată efectua investiții în interiorul blocului locativ ca să poată schimba acest sistem învechit pe unul modern, cu distribuția pe orizontală. Este un sistem bi-tubular, care permite și contorizarea individuală a locuințelor, instalarea contorului și încheierea contractului direct cu furnizorul. De asemenea, permite reglarea individuală a confortului termic în fiecare locuință, în funcție de temperatura de afară. Nu va mai fi necesar să deschidem fereastra și să pierdem căldura”, a precizat Constantin Borosan.
Iulia Chetrușca, reprezentanta unei asociații de locatari în condominiu, spune că în 2023, blocul lor a fost selectat să participe în cadrul unui proiect finanțat de UE și implementat de PNUD. Este vorba despre un bloc mare cu peste 200 de apartamente, în care anul trecut a fost instalat punct termic individual și schimbat sistemul de distribuție a căldurii din unul vertical pe unul orizontal. Potrivit ei, diferența semnificativă deja este resimțită, în acest sezon rece, consumul de energie termică reducându-se cu mai bine de 25%.
„Acum fiecare locatar are contorul la apă fierbinte și căldură aparte. La fiecare calorifer există termostat și persoana își reglează temperatura și folosește cât consideră de cuviință. Căldura de la etajul 1 și 2, diferența la temperatura apei este de circa 2%, comparativ cu etajele de sus. Este un plus mare în comparație cu sistemul vechi, când de la etajul 10 până la etajul 5, locatarii aveau căldură, iar de la 4 în jos, căldura era practic 30-40%. Acum toți locatarii au căldură. De exemplu, aproximativ din 2008 și până la acest proiect, în bloc nu am avut apă fierbinte. Acum avem și apă fierbinte”, povestește Iulia Chetrușca.
Potrivit ei, în blocul locativ au fost instalate puncte individuale termice noi, au fost schimbate țevile din subsol. De asemenea, au fost montate gratuit contoarele la agentul termic și la apa fierbinte. În cadrul proiectului, locatarii au venit cu o contribuție de 20%, iar 80% a fost finanțat de către Uniunea Europeană.
Activistul civic, Vitalie Voznoi, că susține că actuala situația de ineficiență energetică este atestată de ani buni. Potrivit lui, foarte mule aspecte ale proiectului nou de lege sunt susținute de organizațiile societății civile. Este vorba despre posibilitățile acordate consumatorilor, promovarea surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin contribuția unităților termoenergetice. Însă unele aspecte trebuie îmbunătățite și societatea civilă s-a pronunțat nu o singură dată.
În opinia sa, una dintre aspectele problematice ale proiectul țin de faptul că unui furnizor, cum este SA „Termoelectrica” statul îi va oferi ca și cum dreptul exclusiv de executare a tuturor proiectelor cu privire la instalarea punctelor termice pe orizontală.
„Noi nu discutăm chestiunile legate de punctele individuale termice, de schimbarea țevilor vechi, termoizolarea lor, care într-adevăr este necesară, sau termoizolarea blocului. Toate acestea chiar sunt necesare pentru a obține o eficiență energetică mai mare, dar întrebarea este dacă locatarilor li se propun și alte măsuri pentru fondul locativ învechit”, a mai spus activistul. În ceea ce ține de contractele individuale, potrivit lui, acest lucru este posibil și în cazul sistemelor pe verticală. Și chiar dacă acest fapt este negat de către furnizori, nu există vreo expertiză care ar fi dovedit asta.
Potrivit Ministerul Energiei, în Republica Moldova, promovarea cogenerării se efectuează cu scopul de a micșora dependența de combustibilii fosili și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, prin producerea simultană de energie electrică și termică într-o singură instalație. Cu suportul Băncii Mondiale și Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în perioada 2016-2020, circa 50 de milioane de euro au fost investite în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică din Chișinău și Bălți, iar până în 2025 va fi direcționat un efort investițional de cca 110 milioane de euro pentru continuarea lucrărilor de modernizare a SACET-urilor.
Până acum au avut loc două consultări publice, aferente proiectului de Lege privind promovarea cogenerării și sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, pentru mâine fiind planificată o nouă rundă de consultări la Ministerul Energiei.
