Circa o treime dintre cercetătorii din Moldova sunt de vârstă tânără
88 organizaţii din RM au desfăşurat în anul 2005 lucrări de cercetare-dezvoltare, inclusiv 61 instituţii de cercetări ştiinţifice, 12 birouri de proiectare ale lucrărilor de construcţii, 4 organizaţii
de proiectare şi de explorare, 11 instituţii de învăţămînt superior.
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în perioada nominalizată activitatea de cercetare-dezvoltare a fost asigurată de 6,7 mii persoane, ce reprezintă 35,4 persoane la 10 mii locuitori ocupaţi în economie. În timp ce numărul de lucrători din activitatea de cercetare-dezvoltare a rămas practic la nivelul anului precedent, numărul personalului didactic care a desfăşurat activităţi în sfera ştiinţei, în paralel cu cea educaţională, a crescut cu 5,6% comparativ cu 2004, iar numărul personalului cu activitatea de bază cercetare-dezvoltare s-a redus cu 2,6% comparativ cu 2004.
Personalul din activitatea de cercetare-dezvoltare cu studii superioare a constituit 5243 persoane (78,5%), iar cel cu grade ştiinţifice a alcătuit 2345 persoane (35,1%). Din numărul persoanelor care au executat cercetări ştiinţifice şi elaborări, fiecare a doua persoană era cercetător, iar 7,1 % - tehnicieni. Pe grupe de vârstă, situaţia a fost următoarea: 15,5% în vârstă de până la 30 ani, 15,9% în grupa de vârstă 30-39 ani, 23,6% cu vârste cuprinse între 40-49 ani, 27,8% cu vârste cuprinse între 50-59 ani, 17,2% în vârstă de peste 60 ani.
Distribuţia cercetătorilor conform domeniilor ştiinţifice relevă, că o treime din ei au activat în domeniul ştiinţelor naturale, fiecare al cincilea – în domeniul tehnic. Din numărul total de cercetători
ştiinţifici 43,4% alcătuiau femeile.
Volumul total al lucrărilor efectuate în a. 2005 a fost de 207,4 mil. lei (în creştere cu 16,4% faţă de 2004, iar valoarea cheltuielilor - 150,1 mil. lei. Distribuţia cheltuielilor curente după domeniile ştiinţifice se prezintă în felul următor: ştiinţele tehnice – 34,9%; agricole – 25,4%; naturale – 23,3%; medicale – 10,2%; umanistice – 3,9%; sociale – 2,3%. După sursa de finanţare cele mai semnificative au fost mijloacele bugetare, care au constituit 58,2% din total cheltuieli, fiind urmate de mijloacele beneficiarului – 23,5%. Totodată, s-a constatat
o creştere continuă a mijloacelor bugetare, comparativ cu a. 2003 acestea majorându-se practic de două ori.