„Evoluțiile post-electorale au demonstrat că în pofida declarațiilor liderilor formațiunilor opoziției intransigente privind delegitimarea PAS, guvernarea a demonstrat că deține destule pârghii pentru a-și ameliora pozițiile. Convocarea forului primarilor de către președintele Maia Sandu a demonstrat că aproximativ 80% din primării își doresc cooperarea cu puterea centrală. Și procesul de alegere a președinților consiliilor raionale a demonstrat că PAS se menține destul de ferm pe poziții, obținând ceea ce nu a avut vreodată – controlul asupra majorității consiliilor raionale (56%), pe care anterior a deținut-o PSRM...”
---
Verdictul opoziției: guvernarea e lipsită de legitimitate
S-au scurs aproape trei luni de zile de la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023. Despre rezultatele alegerilor s-a scris mult, afirmându-se că ar fi sugestive pentru strategii referitoare la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024. De fapt, rezultatele nu au impresionat pe nimeni, provocând mai mult nedumeriri, decât oferind răspunsuri și prefigurând succese pentru anumiți actori politici. Oricum, scrutinul încă nu s-a încheiat, întrucât până în prezent nu au fost aleși toți președinții consiliilor raionale, rămânând să fie ales președintele raionului Basarabeasca.
În circumstanțele menționate, nu ne rămâne decât să ne mulțumim cu aprecierile rezultatelor alegerilor, făcute de către cei mai vocali politicieni. De exemplu, Igor Dodon, unul dintre liderii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a ajuns la concluzia că: „Regimul PAS și Maia Sandu au suferit o înfrângere, această putere nu mai are legitimitate”. În aceeași ordine de idei, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Ion Chicu ne-a avertizat despre pericolele iminente ce urmează: „După catastrofa de la aceste alegeri locale, gruparea criminală PAS va încerca să discrediteze administrația publică locală și să preia și mai multe competențe la nivel central...Vor reține achitarea salariilor în raioanele în care au pierdut – adică în cam toate. Vor persecuta oameni pe criterii politice și vor eroda și mai mult statul de drept.” Pierderea încrederii cetățenilor în PAS a fost apreciată și de liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vlad Filat: „rezultatele alegerilor locale sunt un semnal puternic și convingător adresat anume PAS. Rezultatele alegerilor demonstrează neîncrederea oamenilor în autorități, or, astăzi asta înseamnă neîncredere în PAS”.
O apreciere a rezultatelor alegerilor locale din 5 noiembrie 2023 a făcut-o ex-guvernatorul Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia (UTAG), Irina Vlah, care nu doar a confirmat înfrângerea Maiei Sandu și PAS, dar a făcut și o ofertă, adresată celor ce împărtășesc aceeași concluzie: „Actualmente societatea așteaptă ca opoziția să se unească… Scopul este smulgerea țării din ghearele grupării PAS și readucerea acesteia pe calea democratică de dezvoltare, atunci când guvernul acționează în interesul poporului…”. Pentru realizarea acestui deziderat, Irina Vlah le-a propus potențialilor parteneri de luptă să se alăture Platformei Moldova: „Acum unica doctrină trebuie să fie responsabilitatea și dragostea pentru țară. Aceasta este platforma unde sinergia noastră va da rezultate. Avem nevoie de unitate. (…) A venit timpul să facem un front comun pentru a readuce încrederea și speranța oamenilor. Să dăm un exemplu frumos de politică națională și acest exemplu îl va da „Platforma Moldova”. Țara trebuie condusă de oameni competenți, aceștia sunt invitați să fie parte a Platformei Moldova”.
Testul legitimității guvernării
Nici guvernarea nu s-a arătat entuziasmată de rezultatul alegerilor locale, de aceea, peste aproximativ o lună de zile a decis să verifice dacă mai este legitimă sau ba. În acest sens, președintele Maia Sandu a organizat la 9 decembrie 2023 un for al primarilor, cu genericul „Viitorul administrației publice locale”, la care au fost invitați toți cei 895 de primari aleși. Și-au anunțat participarea reprezentanții a 725 de primării (81%), dintre care 580 au fost reprezentate de primari în persoană (~65%). În luarea sa de cuvânt, președintele Maia Sandu a anunțat despre strategia de reformă a administrației publice pentru perioada 2023-2030 și lansarea celei de a doua faze a proiectului “Satul European”. Asta a fost, probabil, suficient ca aproximativ 80% din primării să ignore apelul PSRM privind boicotarea forumul: „formațiunile politice, care se opun regimului Sandu și PAS, să solicite reprezentanților săi să nu participe la acest spectacol”. În contextul forului menționat, liderul PDCM, Ion Chicu, a amenințat-o pe Maia Sandu cu sesizarea Procuraturii pentru declarațiile acestei privind finanțarea diferențiată a primăriilor - uniformă și nediscriminatorie din banii bugetari vs. privilegiată, din bani europeni, a primăriilor care împărtășesc valori europene. Este adevărat că situația rămâne neclarificată până în prezent – care sunt criteriile de delimitare a primăriilor pro-europene de celelalte? Să fie oare printre criterii și participarea la forul primarilor? Ingenioasă găselniță!
Al doilea test al legitimității guvernării PAS se referă la alegerea președinților celor 32 de consilii raionale. Președinții raioanelor, exceptând președinții celor două municipii Chișinău și Bălți, se aleg de către consilieri din rândul acestora. Întrucât în cadrul alegerilor directe principalii concurenți – PAS și PSRM, au obținut majorități absolute în 4 și, respectiv, 3 consilii raionale, urma să aibă loc o competiție în celelalte 25 de raioane. Intriga a constat în faptul că PSRM a adoptat o decizie privind neadmiterea creării coalițiilor cu partidul PAS în cadrul consiliilor municipale, raionale sau sătești din nicio localitate din Moldova. O decizie similară a fost adoptată și de către PDCM, dar care a fost mult mai tranșant, cerând "boicotarea partidului uzurpator PAS". În consecință, în lipsa datelor oficiale, jurnaliștii postului de radio Europa Liberă au constatat că: PAS s-ar fi ales cu 18 președinți de raioane (~56%); PSRM – 8 președinți (25%); PDCM – 3 președinți (~9%); Partidul Social Democrat European – 2 președinți (~6%). Deocamdată, nu există informații despre alegerea președintelui raionului Basarabească, unde PAS și PSRM au câte 7 consilieri din totalul de 27 și, respectiv, șanse egale de a-și promova candidații în funcția râvnită.
Fenomenul trădării amenință consolidarea opoziției
Competiția politică dintre partidele opoziției intransigente și guvernare este plină de amuzament. Astfel, după adoptarea deciziei PSRM de a interzice coalizarea cu PAS în consiliile locale și raionale a avut loc un val de astfel de coalizări, însemnând că pentru consilierii PSRM deciziile Consiliului Național al formațiunii nu prea au valoare. Pentru a descuraja nesupunerea față de deciziile organelor centrale, PSRM a decis excluderea din partid a câtorva consilieri socialiști din raionul Drochia pentru că au votat un președinte din partea PAS. Pe de altă parte, în cazul altor 5 raioane: Ștefan Vodă, Căușeni, Cahul, Anenii Noi și Șoldănești, unde consilierii PSRM au ignorat disciplina de partid, liderul formațiunii, Igor Dodon, s-a limitat doar la amenințări privind aplicarea unor mustrări. Este o mostră de adaptare la circumstanțe și de acceptare tacită a fenomenului trădării. Altminteri, PSRM ar risca, probabil, să rămână fără consilieri. De ce se întâmplă așa? Fiindcă liderul PSRM este el însuși un trădător notoriu. De aceea, ceea ce își permite sieși nu le poate interzice membrilor PSRM. Asta a creat probleme în relațiile cu partenerii de coaliție – comuniștii, care nu au nici cea mai mică încredere în Dodon, bănuindu-l că poate trăda oricând. Evident, socialiștii se justifică, subliniind că „este inoportun și dezonorant să lovești în spate un partener cu care ai dat mâna, ai mers în luptă și ai ajuns în Parlament... Astfel de declarații, pline de egoism și manipulare, sunt fără îndoială în detrimentul opoziției”.
În procesul alegerii președinților raioanelor de problema trădării s-a ciocnit și PDCM, care a reacționat rapid și foarte dur: „În pofida Deciziei Consiliului Politic Național... în raionul Nisporeni a fost ales președinte de raion din partea PAS, cu votul unui reprezentant PDCM în Consiliul Raional. (…) Această persoană este exclusă din partidul nostru. Trădarea este gravă”. Este un caz curios, care ne face să credem că liderii PDCM sunt admiratori ai operei lui Caragiale, aplicând în viață renumita expresie a acestuia: Iubesc trădarea, dar urăsc pe trădători. Într-adevăr, 16% din candidații PDCM la funcția de primar, potrivit datelor CEC, au comis acte de trădare, fiind primari promovați în 2019 din partea altor partide politice, preponderent din partea Partidului Democrat din Moldova (PDM) și PSRM. Respectiv, rezultatul obținut de PDCM la recentele alegeri locale se datorează, în mare parte trădătorilor. În raionalele Glodeni și Rezina, de exemplu, PDCM s-a ales cu câte 7 primari și în fiecare dintre cele două raioane câte 6 primari realeși sunt ex-primari ai PDM. Așa se dovedește că trădarea poate fi utilă. Vom reaminti că fenomenul trădării în masă a primarilor a fost pentru prima oară explorat la cote industriale de un alt lider al actualei opoziții intransigente – Vlad Filat. Este adevărat că în cazul acestuia din urmă e vorba de alegerile locale generale din 2011. Deocamdată, nimeni nu fost în stare să depășească performanța PLDM de convertire a primarilor, evident, cu excepția lui Vlad Plahotniuc, dar asta ține de relațiile personale dintre cei doi lideri ai fostei Alianțe pentru Integrare Europeană.
Văzută prin prisma fenomenului trădării, încercarea unirii forțelor opoziției intransigente pe Platforma Moldova a ex-guvernatorului Găgăuziei, Irina Vlah, comportă mari riscuri. Vorba e că însăși fondatoarea platformei menționate a fost acuzată, și nu o singură dată, de trădare. Cele mai dure cuvinte despre trădarea Irinei Vlah au fost pronunțate de liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, care a educat-o și lansat-o în politica moldovenească: „Am o atitudine fermă față de trădători, indiferent cum s-ar explica acest lucru. Nu pot ierta asta... Cine a cunoscut-o pe această Vlah și cine ar ști despre ea astăzi dacă nu ar fi fost promovată de partidul nostru. Cum te poți vinde de dragul unei poziții și de dragul intereselor?”. Este de remarcat că liderul comunist insistă că inițiativele Irinei Vlah au la bază frica pentru eventualele investigații ale activității sale în funcția de guvernator al Găgăuziei. De dragul adevărului trebuie menționat faptul că și liderul PSRM, Igor Dodon, este dezamăgit de metamorfozele ce s-au produs în conștiința Irinei Vlah.
Coalizarea opoziției intransigente devine problematică nu doar din considerente de trădare, ci și din cauza unui subiect principial, existențial pentru PSRM: ”Exista o tendință, unii politicieni caută să-și schimbe culoarea. Socialiștii nu fac așa ceva niciodată. Noi am susținut-o de două ori la funcția de bașcan a UTA Găgăuzia. Cred că fără susținerea noastră, ea [Irina Vlah] nu ar fi câștigat nici în 2015, nici în 2019. Atunci, ea spunea că în Moldova limba de stat este moldovenească. Ce s-a schimbat acum? Dacă am fi știut că ea consideră că limba română este cea mai mare realizare a poporului moldovenesc, nu am fi susținut-o”.
Concluzii
Potrivit aprecierilor celor mai vocali lideri ai opoziției intransigente avem o imagine clară în privința formațiunii care a fost înfrântă la recentele alegeri locale generale. Rezultatul înfrângerii ar fi delegitimarea guvernării PAS. Dacă există înfrânți, atunci ar trebuie să existe și învingători. Problema e că învingătorii au rămas neidentificați. De aceea, trebuie să înțelegem că, deocamdată, asta nu contează. Ceea ce e important se referă la faptul că după alegerile locale generale s-au creat premise pentru debarcarea PAS de la guvernare prin intermediul Platformei Moldova.
Evoluțiile post-electorale au demonstrat că în pofida declarațiilor liderilor formațiunilor opoziției intransigente privind delegitimarea PAS, guvernarea a demonstrat că deține destule pârghii pentru a-și ameliora pozițiile. Convocarea forului primarilor de către președintele Maia Sandu a demonstrat că aproximativ 80% din primării își doresc cooperarea cu puterea centrală. Și procesul de alegere a președinților consiliilor raionale a demonstrat că PAS se menține destul de ferm pe poziții, obținând ceea ce nu a avut vreodată – controlul asupra majorității consiliilor raionale (56%), pe care anterior a deținut-o PSRM. După alegerile locale generale, PAS și-a ameliorat și situația financiară, devenind din acest punct de vedere principalul beneficiar al scrutinului local. Dintre partidele opoziției intransigente, după alegerile locale, doar PDCM are o situație financiară mai bună, decât cea anterioară, care se datorează în mare măsură, cât ar părea de straniu, fenomenului trădării.
Din cele relatate putem desprinde și principala concluzie, care se rezumă la faptul că unirea forțelor opoziției intransigente cu scopul debarcării PAS de la guvernare, deși posibilă, este îngreunată de doi factori invocați chiar de liderii acesteia: 1) păcatul trădării și 2) principialitatea în raport cu limba română. Existența problemelor în procesul de consolidare forțelor opoziției, în care ar fi implicate vreo 10 persoane, a fost recunoscută de Irina Vlah: „Analizez, discut cu echipa și nu exclud participarea mea la alegerile prezidențiale. Avem o strategie, o poziție, o vom anunța până în luna mai… Fiecare lider politic are propria sa viziune, propriile sarcini, dar interacționăm pe această platformă, avem obiective comune. Înțelegem că situația din țară este grea, trebuie să schimbăm situația din țară, să prezentăm soluții, strategii care să îmbunătățească viața oamenilor. Discutăm și posibilitatea desemnării unui singur candidat la alegerile prezidențiale”. De fapt, există soluții pentru depășirea blocajului – comiterea altor acte de trădare în probleme principiale, fie în favoarea sau defavoarea limbii moldovenești.
