„Tensiunile dintre guvernatorul Mihail Formuzal şi Preşedintele moldovean Vladimir Voronin au făcut ca Chişinău să reţină ajutorul umanitar acordat Găgăuziei de către Rusia, ca urmare a secetei din vara trecută”. Chişinăul ar dori influenţeze votul pentru a obţine un parlament local mai obedient, însă Formuzal se plânge că reţinerea ajutorului rusesc are scopul de a susţine candidaţii comunişti, scrie publicaţia analitică „The World Next Week”. Într-un articol despre alegerile de duminică din Găgăuzia, publicaţia engleză califică regiunea autonomă din Sud-Estul Moldovei drept „unul din cele mai obscure locuri din Europa”. Agenţia de presă Info-Prim Neo transmite că în articolul intitulat „Moldova: conflict îngheţat”, publicaţia informează că găgăuzii sunt etnici turci care s-au convertit la creştinism ortodox. La fel ca şi rusolingvii din Transnistria, găgăuzii se temeau că Moldova ar putea fi înghiţită de România, după colapsul Uniunii Sovietice în 1991. „Însă, spre deosebire de Transnistria, scrie publicaţia firmei de consultanţă „Oxford Analytica”, Găgăuzia a ajuns la un modus vivendi cu Chişinăul, obţinându-şi autonomia în decembrie 1994”. Una din soluţii pentru „conflictul îngheţat” al Moldovei este constituirea unui stat federal cu Transnistria şi Găgăuzia şi din acest motiv, „moldovenii îi suspectează pe găgăuzii pro-ruşi că ar susţine în continuare dezmembrarea ţării”, consideră analişti de la Universitatea din Oxford. Totuşi democraţia locală înfloreşte în Găgăuzia, de vreme ce pentru cele 35 de locuri din Adunarea Populară candidează 160 de pretendenţi. Jumătate din ei sunt independenţi, în timp ce comuniştii, aflaţi la putere în ţară, au înaintat 26 de candidaţi – cel mai mare grup afiliat unui partid. Publicaţia de analize geostrategice şi macroeconomice constată că există puţine semne că ar avea loc o campanie electorală, „probabil din cauză că regiunea este săracă şi nu primeşte decât puţin ajutor din partea centrului”.