|
|
|
Chiar dacă pentru scopuri separate, atât China cât și Rusia, urmăresc “naționalizarea” UE și “de-europenizarea” deciziilor politice în statele membre… Pandemia creează o situația inedită în care “puterea blândă” a UE în Parteneriatul Estic poate fi umbrită de Moscova, dar aceasta urmărește cu totul alte obiective - mai vitale - în Italia, Serbia sau SUA...
|
Dionis Cenușa, Columnist principal |
|
Insecuritatea sanitară prin care trece Uniunea Europeană poate reteza ambițiile sale geopolitice, dar, în primul rând, coeziunea internă, dacă aceasta nu va învăța repede să transforme criza în oportunitate. Inexperiența solidarizării împotriva unei pandemii a acutizat sensul de grijă colectivă în interiorul statelor europene. În schimb, s-au întărit și mai mult emoțiile naționaliste ale guvernelor cu predispunere populistă.
Îngrijorările față de terorismul individual religios din ultimul deceniu, criza migranților din 2015 sau debandadă din sectorul financiar în 2008, sunt incomparabile cu complexul preocupărilor aduse de criza coronavirusului. De aceea, reanimarea solidarității europene la nivel de operațiuni și discurs politic constituie o misiune majoră a instituțiilor europene (IPN, 24 Martie 2020), în particular, pentru “gardianul tratatelor europene” – Comisia Europeană. Doar după coagularea unei solidarități minime pe intern, UE poate iniția măsuri convingătoarea pentru a reveni la imperativele geopolitice existente. Criza democrației ungare rezultată din abuzurile stării de urgență anti-COVID-19, introdusă de Viktor Orban pe termen nelimitat (30 martie 2020), naște o sursă adițională de îngrijorări legate de amenințarea libertăților fundamentale (Politico, 1 Aprilie 2020). Situația de la Budapesta intensifică solicitarea către Comisia Europeană să adopte măsuri disciplinare împotriva Ungariei, inclusiv până la retragerea dreptului de vot în Consiliul Miniștrilor (Art. 7, Tratatul UE). Astfel, intervenția Comisiei devine necesară din nou, absorbind din capacitățile sale de vigilență, prevenire și rezolvare eficientă a problemelor. Dacă UE vrea să-și continue parcursul istoric, aceasta este obligată să perfecționeze regimul de funcționare în situații de multi-criză – de ordin intern și extern.
Mobilizarea aproape concomitentă, și fără precedent, a diplomației sanitare a Chinei și Rusiei în Europa și vecinătatea sa reprezintă un adevărat “duș rece” pentru UE, încă puternic consumată de pandemie. Chiar dacă diplomația europeană este ocupată cu angajamente curente, precum repatrierea cetățenilor europeni (circa 250.000 de persoane), potențialul geopolitic al UE necesită urgent dezinhibare. Deocamdată, acțiunile separate ale Chinei și Rusiei exploatează dezunitatea momentană care bântuie în capitalele europene de la începutul lui martie 2020. “Fragmentarea” deciziilor politice în UE servește intereselor lor imediate și celor strategice individuale, dar și colective. Astfel, China își poate promova interesele comerciale și accesa segmente încă neexplorate ale piețelor naționale. În paralel, eforturile majore ale Rusiei țin de întreruperea ciclului de sancțiuni economice, deschiderea lichidităților europene pentru sectorul privat rusesc. Coborârea standardelor democratice europene prin “de-europenizarea” conceptului de democrație sau solidaritate nu reprezintă un obiectiv declarat a Kremlinului, dar poate deveni gradual un rezultat colateral al războiului său informațional. Deși evidențele arată că Rusia s-a învățat să reziste în fața “izolării economice” impusă de sancțiunile occidentale. Ridicarea lor favorizează planurile strategice ale Kremlinului, deoarece înlătură blocaje economice și permite perpetuarea conflictelor separatiste din Ucraina într-o formă mai înghețată. Cu toate acestea, certitudinea ridicării sancțiunilor este destul de redusă.
Diplomația sanitară – între putere “dură” și „blândă”
Pe durata lunii martie 2020, China, urmată de Rusia, au instituit, de la zero, un soi de diplomație sanitară vizavi de Europa (unele părți ale acesteia), care s-a reprofilat din donator internațional în solicitant de ajutor. Spre deosebire de Rusia, politica externă chineză folosește “diplomația sanitară” de aproape jumătate de secol, dar în alte regiuni decât Europa – pe continentul african. Atenția asupra aspectelor sanitare în diplomația rusă a fost mai degrabă invizibilă până la criza Covid-19, contrar asistenței umanitare folosită pe larg de Rusia pentru susținerea separatismului în spațiul CSI și mai recent în teritoriile ocupate din estul Ucrainei (Donbas și Luhansk).
Atât “puterea blândă” (soft power), cât și cea dură (“hard power”) poate dezvolta interdependențe echivalente cu diplomația sanitară, care, conform definiției susținută de Jeremy Youde, urmărește “obiectivul de îmbunătățire a sănătății și cel de menținere și consolidare a relațiilor internaționale”. Perspectiva atribuită de Jeremy Youde diplomației sanitare chineze – “încurajarea relațiilor strânse între națiuni pentru a preveni rupturi comerciale” – se apropie cu precizie de obiectivele politico-economice urmărite de Beijing față de UE (expansiune comercială, relansarea cererii europene). Motivația Rusiei variază de cea chineză, deoarece pune accentul pe “puterea blândă”. Moscova are nevoie de schimbarea atitudinii anumitor state europene mai vulnerabile, deoarece coerciția comercială, promovarea populiștilor eurosceptici sau “războiul informațional” avansează anevoios interesele rusești.
Interesele Chinei – cucerirea piețelor naționale ale UE
O consecință concludentă a diplomației sanitare chineze este deja vizibilă - grăbirea aderării plenare a Italiei la inițiativa “O centură, o rută”, încă din 2017 încorporată în constituția Chinei. Acest pas nu a fost coordonat cu Bruxelles-ul și a trecut cu vederea recomandările SUA despre “hegemonia” crescândă a Chinei (BBC, 23 Martie, 2020). Deși ideea unei eventuale interconectări a rețelelor și logisticii trans-europene de transport cu cele construite de China în contextul “noului drum al mătăsii” se regăseau deja în memorandumul de înțelegere sino-italian, semnat în martie 2019 (ChinaDaily, 23 Martie 2019). Bruxelles-ul a fost prins nepregătit, din cauza dezorientării cauzate de criza COVID-19. Chiar dacă decizia Italiei conține pragmatism economic național istoric (Carnegie, Mai 2019), caracterul său este unilateral și vizează un domeniu de competență importantă a UE – comerțul exterior. Alte state membre au fost de asemenea încorporate în inițiativa dată, precum Grecia, dar și state candidate la aderare din Balcanii de Vest.
În paralel cu expansiunea geografică a “drumului mătăsii”, partea chineză nu își ascunde interesul de a penetra piețele europene pentru dezvoltatorii chinezi ai tehnologiilor 5G. De aceea, agravarea pandemiei în statele europene permite Chinei să extindă “diplomația medicală” de la Italia, spre Spania, Belgia și alte state europene, unde interesele companiilor IT chineze (Huawei) deja sunt promovate. Altă dimensiune a abordării quid pro quo urmărită de China în Europa slăbită de coronavirus este identică celei urmărite în Africa – crearea oportunităților comerciale pentru producătorii din industria medicală autohtonă. Președintele chinez Xi Jinping afirmă tranșant că China prioritizează nu doar restabilirea capacităților de producție anterioare, dar și “expansiunea” acestora pentru a “oferi resursele necesare pentru lupta globală împotriva” virusului (Chinese Embassy to Belgium, 2 Aprilie 2020). Deși calitatea producției chineze deja a produs reacții negative în Spania, Olanda sau Republica Cehă, proporțiile livrărilor din China se amplifică. Un exemplu concludent reprezintă achizițiile de produselor medicale chinezești în valoare de 432 milioane EUR, contractate de autoritățile spaniole (ElPais, 25 Martie 2020).
Anterior crizei COVID-19, valoarea totală a comerțul zilnic dintre piața europeană și China ajungea la circa 1 miliard EUR, iar anual valoarea exporturilor de bunuri chinezești către UE cifra 394,8 miliarde EUR în 2018, iar importurile 209,8 miliarde EUR. Așadar, în termeni globali, China are nevoie de relansarea cererii europene pentru a accelera propria economia, imobilizată de pandemie, pentru a asigura stabilitatea și legitimitatea regimului comunist, în jurul ideii unei “Chine puternice”.
Interesele Rusiei – “contra sancțiunilor”
Perspectivele economice ale Rusiei intră într-o zonă de turbulență, deoarece autoritățile nu reușesc să restabilească prețul la petrol, în timp ce criza COVID răcește economia rusă și consumul pe piețele internaționale. Planurile investiționale ale autorităților sunt sub lovitură directă, iar odată cu aceasta și strategia de menținere a regimului lui Vladimir Putin. Din aceste considerente, de natură existențială pentru Kremlin, demontarea sancțiunilor occidentale ar oferi posibilitate companiilor ruse să se împrumute și să opereze nestingherit în Occident, fără a fi subvenționate de statul rus. Aceasta va feri Fondul Național de Bunăstare (125 miliarde USD sau 7% din economia rusă) de riscul unor debursări masive neprevăzute, similar alocărilor de circa 40 miliarde USD pentru achiziționarea acțiunilor Sberbank. Prim-viceprim-ministrul rus Andrei Belousov a exclus utilizarea curentă a resurselor Fondului (RBC, 14 Martie 2020). Dar fondul poate deveni vital pentru acoperirea deficitului bugetar, de circa 1% din PIB-ul național, prognozabil pentru 2020.
Utilizând președinția chineză în cadrul Consiliului de Securitate al ONU din luna martie, Rusia împreună cu China și alte 6 state (Coreea de Nord, Cuba, Iran, Nicaragua, Siria și Venezuela) au lansat un demers către Secretarul General al ONU Antonio Guterres privind “ridicarea imediată și completă” a sancțiunilor, deoarece ar împiedica gestionarea pandemiei. Guterres s-a pronunțat în favoarea eliminării sancțiunilor pentru “a asigura solidaritate, nu excluziune”. Posterior, Adunarea Generală a ONU a adoptat însă inițiativa propusă de Ucraina și alte 6 state (Lichtenstein, Norvergia, Elveția, Ghana, Indonezia și Singapore) privind “solidaritatea globală”, adoptată în unanimitate, inclusiv de Rusia (2 aprilie 2020). Kievul a criticat tentativa Rusiei de a folosi criza COVID-19 pentru a evada “de responsabilitatea juridică internațională”, iar ambasadorul Ucrainei la ONU Sergiy Kyslytsya a susținut că ridicarea sancțiunilor poate avea loc doar dacă Rusia renunță “la violarea dreptului internațional”, inclusiv “agresiune, ocupație și violarea drepturilor omului”.
Pe lângă măsurile de lobby în cadrul forurilor internaționale, autoritățile ruse apelează la instrumente noi – diplomația sanitară. Astfel, Rusia a livrat echipament medical rusesc către SUA, la preț sub cel de piață (30 martie), inclusiv achiziționat de către Fondul de Investiții Directe al Rusiei, inclus în lista sancțiunilor sectoriale în legătură cu Ucraina, începând cu 2015. Astfel, alte obiective interferează decât oferirea unei mâini de ajutor. Mai exact, s-a observat o corelație între intervenția sanitară a Rusiei destinată poporului american și inițierea practic imediată a unei coordonări bilaterale privind producția de petrol cu SUA (Reuters, 3 aprilie 2020). Corelația indicată este dovedită de decizia lui Donald Trump de a autoriza comercializarea de aparate de respirație către Spania și Italia (ABC.es, 3 aprilie 2020), la doar câteva zile de la recepționarea ajutorului sanitar rusesc (inclusiv respiratoare). Ar fi putut SUA să accepte asistența de la Rusia din cauza unei situații critice în sectorul sănătății publice, ca după aceasta Trump să autorizeze vânzarea către Spania a unor echipamente de necesitate majoră în SUA? Cel mai degrabă, gestul Kremlinului a urmărit să faciliteze aranjarea negocierilor petroliere cu Casa Albă.
Înainte de a ajunge în SUA, diplomația sanitară rusă a fost activată în Italia, cea mai afectată de COVID-19 țară din Europa. Intervenția sanitară a Rusiei pe teren italian a generat o cascadă de scandaluri legate de utilitatea echipamentului sanitar rusesc, pe care jurnalistul “La Stampa”, Jacopo Iacoboni, l-a descris, în baza citării oficialilor italieni, “drept totalmente inutile în proporție de 80%”. Ulterior, Iacoboni a pus la îndoială, în mod repetat, utilitatea ajutorului. Or, Italia are cele mai performante capacități de decontaminare din cadrul NATO și, respectiv, mai bune decât cele aduse de Rusia. Acest lucru a încurajat ipoteza că, unitățile ruse, dislocate în Italia pe un timp nedeterminat, începând cu 22 martie, s-ar ocupa cu activități de spionaj, pe lângă cele de decontaminare. Revista italiană nu a renunțat la afirmațiile sale nici după presiunile exercitate de Ambasada rusă de la Roma în frunte cu Sergey Razov, urmate de cele ale purtătorului de cuvânt al Ministerului Apărării general-maiorul Ministerul Apărării Igor Konashenkov. Unele mesaje au avut caracter de amenințare a jurnaliștilor revistei “La Stampa” – “rău faci, rău ajungi”. Comisarul European Vera Jurova a luat apărare jurnaliștilor italieni, și a libertății mass-media în Europa, împotriva tonului amenințător al oficialilor ruși. Tot în aceeași zi, Ministerul de Externe și cel al Apărării din Italia au venit cu o declarație comună în care, pe de o parte, apreciază gestul de ajutor acordat de Rusia., iar, pe de altă parte, este subliniat dreptul mass-media de a critica, fără a contrazice articolele revistei despre utilitatea dubioasă a echipamentului sanitar rusesc (Ministerul italian al Apărării, 3 aprilie 2020).
Toată operațiunea controversată a diplomației sanitare ruse în Italia urmărește două obiective majore. Primul obiectiv vizează distragerea atenției publicului rus de la crizele de acasă, inclusiv răspândirea rapidă a Covid-19 în Rusia, care pe 4 aprilie a înregistrat peste 600 de infecții într-o singură zi (în total - peste 5 mii de cazuri pe 6 Aprilie. Cu toate acestea, se conturează o dezbatere majoră despre raționalitatea trimiterii echipamentului medical și a specialiștilor, când sistemul public de sănătate al Rusiei este subfinanțat. Al doilea este mediatizarea cuprinzătoare a prezenței sale în Italia (Ministerul rus al Apărării, 4 aprilie 2020), pentru a convinge decidenții italieni ca, în semn de mulțumire, să suspende, în eventualitate, sancțiunile economice prelungite până pe 31 iulie 2020. Acest aspect al diplomației sanitare rusești se apropie mai mult de esența “puterii blânde”. Alte dimensiuni ale diplomației sanitare față de Italia sunt exploatate de războiul informațional rusesc ca parte inerentă a „puterii duri”, al cărui scop este deteriorarea coeziunii informaționale a UE. Existența dezinformării rusești este negată vehement de Rusia. Ambasadorul rus la UE, Vladimir Chizhov o compară cu “instinctul” de a pasa responsabilitatea pe seama altora, adică pe Rusia. În același timp, problema este abordată serios de șeful diplomației europene Josep Borell, care cere “intensificarea eforturilor comune” pentru a combaterea - “epidemiei informaționale care are un impact periculos asupra sănătății publice”.
Diplomația sanitară a Rusiei și Chinei în vecinătatea estică a UE
Atât în Italia, cât și în Balcanii de Vest (Serbia), diplomația sanitară a Chinei nu s-a intersectat și nici suprapus cu cea a Rusiei, ci a anticipat-o și inspirat-o. În cadrul convorbirilor telefonice din luna martie, la nivel de ministere de externe, cele două țări au accentuat despre cooperarea bilaterală în contracararea virusului în “în spiritul parteneriatului strategic”, convenind să „aprofundeze coordonarea politicii externe”. În opinia ambasadorului chinez de la Moscova Zhang Hanhui, criza Covid-19 a scos în evidență că Rusia se numără printre “prietenii adevărați” ai Chinei.
În realitate, Rusia și China sunt departe de situația ideală, promovată la nivel de retorică, în care politica externă este coordonată, iar beneficiile din aceasta se bazează pe mutualitate. Ceea ce partea rusă vede ca amenințare, Beijingul consideră beneficiu. Așadar, partea rusă consideră că lărgirea europeană “este mecanică” și creează “multiple complicații”, iar aderarea Macedoniei de Nord la NATO – rezultatul unui “șantaj și intimidări”. Până acum, niciunul din aceste calificative nu a fost articulat de reprezentanții regimului comunist. Din contra, aceștia văd oportunitate în aderarea unor state noi la piața europeană, ale cărei reguli sunt standardizate, previzibile și clare pentru producătorii chinezi.
De asemenea, spre deosebire de Rusia, China nu este în niciun conflict înghețat sau deschis cu statele din vecinătatea estică a UE. De aceea, în timpul pandemiei, livrările chinezești au ajuns atât în Moldova, guvernată de forțe prietenoase Rusiei, cât și în Ucraina, care se apără împotriva agresiunii ruse. Pe fundalul agresiunii rusești, China demonstrează cu claritate că prioritizează relațiile cu Ucraina, după ce a trimis al doilea lot de ajutor umanitar pe 1 aprilie 2020. Potrivit presei chineze, ministrul ucrainean de Externe Dmytro Kuleba ar fi apreciat “eficacitatea” modelului chinezesc de combatere a coronavirusului. Oricum, Rusia încearcă să facă față solicitărilor de ajutor de la partenerii din Uniunea Euroasiatică și CSI, unde a expediat sisteme de testare sau teste. De asemenea, intervenția rusă este vizibilă în regiunile separatiste, unde aceasta încearcă să prevină răspândirea virusului – Abhazia și Osetia de Sud (Georgia) sau Transnistria, deși prin intermedierea Chișinăului.
China poate manevra mai ușor cu eforturile sale anti-COVID-19 în vecinătatea estică a UE, concentrându-se pe Ucraina sau Azerbaijan, unde se extinde “noul drum al mătăsii” sau acolo unde există potențial comercial. Opțiunile Rusiei sunt restrânse – manifestarea capacității de mobilizare anti-covid în toate zonele limitrofe sau afectarea pozițiilor ruse în Uniunea Euroasiatică. Oferta Rusiei trebuie să fie și mai concludentă în țările care pot beneficia de pe urma ajutorului financiar anti-COVID-19, oferit de UE pentru Parteneriatul Estic, precum Armenia și Belarus.
În loc de concluzii...
Deși lent, Rusia a preluat elemente ale diplomației sanitare chinezești. La rândul său, China s-a inspirat din tehnicile dezinformării rusești pentru lansarea campaniilor sale mediatice recente împotriva Occidentului. Ambele se respectă și se studiază reciproc, dar capacitatea chineză de valorificare a realităților conturate de criza COVID-19 este net superioară celei ruse.
Interesele individuale ale Chinei diferă de cele rusești în privința Europei post-criză. Construirea oportunităților comerciale pentru producătorii chinezi nu are nimic în comun cu dorința Moscovei de a sparge sancțiunile europene. Cu toate acestea, chiar dacă pentru scopuri separate, atât China cât și Rusia, urmăresc “naționalizarea” UE și “de-europenizarea” deciziilor politice în statele membre. O Uniune Europeană mai fragmentată avantajează atât China, cât și Rusia.
Vecinătatea estică a UE a devenit un teren de manifestare a diplomației sanitare chinezești și rusești. China poate fi selectivă în alocarea asistenței sale, nu și Rusia, din cauza impulsurilor excesive din spatele demersului Moscovei pentru „vecinătatea apropiată”. Pandemia creează o situație inedită în care “puterea blândă” a UE în Parteneriatul Estic poate fi umbrită de Moscova, dar aceasta urmărește cu totul alte obiective - mai vitale - în Italia, Serbia sau SUA.
Dionis Cenușa, Columnist principal
Dionis Cenușa este politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, absolvent al studiilor de masterat în Studii Politice Interdisciplinare la Colegiul Europei din Varșovia.
Domenii de cercetare: Politica Europeană de Vecinătate, relațiile UE-Moldova, politica externă a UE și Rusia, migrația și securitatea energetică.
Urmărește-l pe Dionis Cenușa în
Twitter.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.
Dionis Cenușa
Vezi și:
- Politica externă „multi-vectorială” și integrarea europeană: realitățile din Serbia, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Aderare europeană diferențiată: decuplarea iminentă a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Polarizarea (geo)politică din Georgia și Moldova și mizele pentru UE și Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Predominanța factorului geopolitic în agenda de aderare la UE a Ucrainei, Georgiei și Moldovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Noua agendă de apărare a UE și dinamica din Europa de Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Prognoze pentru Europa de Est în 2024: Criza de influență a UE și reînnoirea electorală a autocrațiilor. Analiză de Dionis Cenușa
- Factorul ungar-rusesc și dimensiunea ucraineană a lărgirii UE spre Est. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza din Orientul Mijlociu și perspectiva europeană pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictului transnistrean – trei scenarii pe fundalul intereselor geostrategice ale Moldovei, Ucrainei și Rusiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Precedentul Ciprului, „conflictele înghețate” post-sovietice și agenda europeană a Ucrainei, Moldovei și Georgiei. Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele protestelor anti-guvernamentale din Georgia și Moldova asupra pozițiilor UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Rusia și costurile geopolitice ale războiului: “conflictele înghețate” din Moldova și Azerbaidjan. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucraina, Moldova și Georgia în contextul apropierii de UE: 5 principii pentru eficientizarea reformelor. Analiză de Dionis Cenușa
- Apropierea Ucrainei, Moldovei și Georgiei de UE – progres cu mai multe viteze. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezinhibarea gândirii strategice a UE sub presiunea revizionismului militarist rusesc: spargerea “tabu-urilor” europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Prevenirea amenințărilor de origine rusă în 2023: trei domenii prioritare de reducere a riscurilor pentru Occident. Analiză de Dionis Cenușa
- “Remodelarea” infrastructurii critice regionale sub impactul războiului – cazul Ucrainei, Rusiei și al UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Criza energetică din Moldova și sentimentele de “unire” cu România, analiză de Dionis Cenușa
- Infrastructura critică a Ucrainei vs. ponderea energetică a Rusiei: “războiul nervilor”. Analiză de Dionis Cenușa
- Parametrii asistenței occidentale pentru Ucraina și Moldova – o pregătire înainte de „iarna rusească”. Analiză de Dionis Cenușă
- Tacticile rusești împotriva Ucrainei și Moldovei: ramificarea crizelor energetice. Analiză de Dionis Cenușa
- Atacurile rusești împotriva infrastructurii critice: riscurile pentru reziliența Ucrainei și implicațiile pentru UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Noile scenarii ale agresiunii rusești în lumina anexării ilegale din sud-estul Ucrainei. Analiză de Dionis Cenușa
- Relațiile moldo-ruse: între proteste antiguvernamentale și șantaj gazier. Analiză de Dionis Cenușa
- Războiul gazier al Rusiei și testul de reziliență pentru UE: 3 intenții rusești și 3 dileme europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Dezoligarhizarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei – condiția UE pentru avansarea perspectivei europene. Analiză de Dionis Cenușa
- Georgia și Moldova – analiza comparată a rezilienței de stat și a riscurilor de origine rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile UE și arma energetică a Rusiei – solidaritate versus fragmentare. Analiză de Dionis Cenușă
- Moldova și candidatura pentru UE: între risipirea legitimității și necesitatea unui dialog național. Analiză de Dionis Cenușa
- Candidatura de aderare la UE: Diferențe interne și geopolitice dintre Ucraina și Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Cursa pentru candidatura de aderare la UE: Cele trei scenarii pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză de Dionis Cenușa
- Autonomia energetică a UE și „criza” sancțiunilor împotriva Rusiei – între blocaje și alternative noi. Analiză de Dionis Cenușa
- Insecuritatea regională și căutarea rezilienței pentru Moldova – pe bază de asistență de la UE sau NATO? Analiză de Dionis Cenușa
- Noile tendințe în agresiunea împotriva Ucrainei, sancțiunile occidentale și arma energetică rusească. Analiză de Dionis Cenușa
- Dialogul Moldovei și Georgiei cu UE și NATO – în căutare de atenție externă și resurse pentru reziliența de stat. Analiză de Dionis Cenușa
- „Noua” agendă europeană a Moldovei, unirea cu România și separarea de regiunea transnistreană. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancționarea Rusiei pentru salvarea Ucrainei și factorul chinez. Analiză de Dionis Cenușa
- Invazia rusă și “rivalitatea” Ucrainei, Moldovei și Georgiei pentru aderarea la UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza rusească 2.0: Solicitările Ucrainei către Occident vs. noile scenarii ale Moscovei. Analiză de Dionis Cenușa
- Rolul asistenței UE în desprinderea Moldovei de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Ucrainizarea securității europene: De ce Rusia acționează acum? Analiză de Dionis Cenușa
- Top șapte prognoze pentru PaE în 2022: Testarea reformelor locale și presiunea competiției geopolitice. Analiză de Dionis Cenușa
- Bilanțul anului 2021: 5 progrese și provocări în PaE – reziliența pro-UE și noile focare de instabilitate regională. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă post-merkeliană a Germaniei – mai proeuropeană în Europa de Est și mai dură față de Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Politica externă a Moldovei – între „interconectarea” cu România și „echilibrarea” cu Rusia. Analiză de Dionis Cenușa
- Criza migranților din Belarus, slăbiciunile UE și scenariile regimului lui Lukașenko. Analiză de Dionis Cenușa
- Lecții din Moldova privind securitatea energetică a UE și monopolul rusesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Intențiile Rusiei de a contrabalansa influența occidentală în spațiul CSI, analiză de Dionis Cenușa
- Energizarea dialogului UE-Moldova: între entuziasm geopolitic, “moment istoric” și constrângeri locale. Analiză de Dionis Cenușa
- Așteptările UE și realitatea politică din Georgia și Moldova: contradicții și riscuri. Analiză de Dionis Cenușa
- Era post-Merkel și soarta est-europenilor: continuarea integrării europene și restabilirea integrității teritoriale. Analiză de Dionis Cenușa
- Resuscitarea relației Rusia-Moldova și conștientizarea vectorului european moldovenesc. Analiză de Dionis Cenușa
- Soluționarea conflictelor teritoriale în Parteneriatul Estic: În căutarea unei abordări personalizate a UE. Analiză de Dionis Cenușa
- Triunghiul “asociat” Georgia-Moldova-Ucraina: aprofundarea integrării în UE și “scutul” împotriva influenței rusești. Analiză de Dionis Cenușa
- Sancțiunile economice ale UE și vulnerabilitatea Parteneriatului Estic la precedentul creat de Belarus, Analiză de Dionis Cenușa
- Alegerile anticipate din Moldova și puterea geopolitică a diasporei. Analiză de Dionis Cenușa
- Aprofundarea diferențelor în Parteneriatul Estic și apariția “Trio-ului” pan-european. Analiză de Dionis Cenușa
- Oligarhii din Georgia, Moldova și Ucraina: între retragere, regrupare și „reeducare”. Analiză de Dionis Cenușa
- Atitudinea față de UE în Georgia, Moldova și Ucraina – între adorație și moderație, analiză de Dionis Cenușa
- Ajustarea regimului fără vize cu UE pentru est-europeni – de la pandemie spre “pașaport verde”. Analiză de Dionis Cenușa
- „Sputnik V” la frontiera UE și țintele Rusiei în Moldova. Analiză de Dionis Cenușa
- Trăsăturile “diplomației vaccinului” în Moldova: Avantajele României în fața Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și „umbrele” Rusiei. Analiză de Dionis Cenușă
- Anticiparea reacției Rusiei la viitoarele sancțiuni UE: divizare, dezinformare sau destabilizare? Analiză de Dionis Cenușa
- Relația UE-Rusia în 2021 - între „pragmatism distorsionat” și „politică externă rezistentă”. Analiză de Dionis Cenușa
- Reeuropenizarea politicii externe a Moldovei și poziția UE vizavi de criza politică moldovenească. Analiză de Dionis Cenușa
- Top 8 prognoze pentru statele PaE în 2021 – între “contestare” și “reînnoire”. Analiză de Dionis Cenușă
- Bilanțul anului 2020 pentru statele PaE: 5 oportunități și 5 provocări majore. Analiză de Dionis Cenușă
- UE, “Actul Magnitsky” și țintirea autocraților din vecinătatea estică. Analiză de Dionis Cenușa
- Relația Moldova-Rusia și tranziția post-Dodon: între abordarea “inteligentă” și cea “emoțională”. Analiză de Dionis Cenușă
- Reziliența informațională lângă frontierele estice ale UE. Analiză de Dionis Cenușă
- Vecinătatea estică a UE la o nouă răscruce – între enigme electorale și crize de securitate. Analiză de Dionis Cenușa
- Moldova – alegeri prezidențiale fără „vot geopolitic”? Analiză de Dionis Cenușă
- Optica Rusiei, Chinei și UE vizavi de criza politică din Belarus – între intervenție, susținere și influență, analiză de Dionis Cenușa
- Belarus – o nouă “revoluție de catifea” în Parteneriatul Estic? Analiză de Dionis Cenușa
- „Favoriții” mecanismului de condiționalitate al UE: Georgia, Moldova sau Ucraina? Analiză de Dionis Cenușa
- Efectele acțiunilor UE în Moldova – asistența financiară și contradicțiile opoziției, analiză
- Președinția Germaniei în UE și viitorul Parteneriatului Estic: Ghidul pentru gestionarea unei realități „incomode”, analiză
- Agenda politică a UE și “nisipurile mișcătoare” din Ucraina, Moldova și Georgia. Analiză
- Condiționalitatea UE și combaterea euroscepticismului în Parteneriatul Estic, Op-Ed
- Uniunea Euroasiatică și criza sanitară: integrare lacunară și ambiții geopolitice, Op-Ed
- Solidaritatea NATO și factorul rusesc: Lecția dură a rezilienței de stat. Op-Ed
- Efectele pandemiei - între solidaritatea UE și reziliența vecinilor estici, Op-Ed
- “Guvernele căzătoare” din Moldova și Ucraina: Patru asemănări și două contraste, Op-Ed
- Integrarea europeană în vecinătatea UE: Cu sau fără „de-geopolitizare”? Op-Ed
- Efectele “macronizării” relațiilor UE-Rusia asupra vecinătății estice, Op-Ed
- Vocile „unioniste” din Moldova, migrația și integrarea europeană în Est, Op-Ed
- Imobilizarea oligarhilor în Moldova, Georgia și Ucraina: misiune (im)posibilă? Op-Ed
- Zece prognoze în 2020: Geopolitizarea oligarhiei în Moldova și apropierea UE-Rusia, Op-Ed
- Anul eurooptimismului “scurtat” în Moldova: Top 3 succese și regrese în 2019, Op-Ed
- Dialogul moldo-român: de la “ton calm” la regim de condiționalitate, Op-Ed
- Trauma perspectivei europene, vecinătatea UE și ecourile cazului moldovenesc, Op-Ed
- Dialogul UE-Moldova: Există integrare europeană după guvernul Maiei Sandu? Op-Ed
- Moldova și Serbia între extinderea UE și avansarea euroasiatică, Op-Ed
- Ajutorul macro-financiar al UE pentru Moldova: recompensă obiectivă sau stimulent politic?, OP-ED
- Rusia, UE și refacerea conviețuirii geopolitice pe linia Kiev-Chișinău-Tbilisi, Op-Ed
- Guvernul reformelor din Moldova și “creditul de încredere” al UE, Op-Ed
- Politica externă “echilibrată” a Moldovei, axa Paris-Moscova și dosarul ucrainean, Op-Ed
- Fragilitatea guvernării de la Chișinău și agenda europeană până în 2020, OP-ED
- Deblocarea asistenței europene pentru Moldova: cu sau fără condiționalitate? Op-Ed
- „Primăvara anti-oligarhică” sau iluzii temporare în Moldova, Ucraina și Georgia, Op-Ed
- Cedarea regimului oligarhic, relansarea integrării europene în Moldova și agenda Rusiei, OP-ED
- Criza politică din Moldova: Depășirea complexului geopolitic și înfruntarea „statului capturat”, OP-ED
- Vitezele politice din Moldova, Ucraina și Georgia: în căutarea unui „cerc virtuos”, OP-ED
- Intersecția simbolurilor geopolitice în Moldova: între trecutul sovietic și drepturile minorităților sexuale, OP-ED
- Liberalizarea vizelor în Moldova după 5 ani: slăbiciunile bunei guvernanțe și comparații ucraineano-georgiene, OP-ED
- Moldova post-electorală: între avertismentele Rusiei, absența UE și alegerile anticipate, OP-ED
- Comportamentul (geo)politic al președinților Moldovei, Georgiei și Ucrainei: între percepții și realități fluctuante, OP-ED
- Formarea coaliției post-electorale din Moldova și câștigurile Moscovei, OP-ED
- Puterea diasporei în alegerile din Moldova – între percepții și realități, OP-ED
- Atitudinile cetățenilor din Moldova, Ucraina și Georgia față de UE și paradoxurile sondajelor, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2019: Reconfigurarea agendei europene în Moldova și criza statului de drept în UE, OP-ED
- Anul bulversărilor în integrarea europeană a Moldovei: Top 3 progrese și eșecuri în 2018, OP-ED
- Deficiențele condiționalității europene și supraviețuirea clasei politice din Moldova, OP-ED
- Avertizarea cu suspendarea regimului fără vize pentru Moldova și sinergia criticii UE, OP-ED
- Conviețuirea dificilă a societății civile cu regimurile oligarhice din Moldova și Georgia, OP-ED
- Eșecul introducerii integrării europene în Constituția Moldovei: perdanții și câștigătorii, OP-ED
- Viitorul Acordurilor de Asociere în Moldova, Ucraina și Georgia: factorul local, european și cel rusesc, OP-ED
- Oportunitățile opoziției extra-parlamentare, temerile guvernării și poziționarea față de UE, OP-ED
- Radiografia asistenței macro-financiare a UE în Moldova, Ucraina și Georgia: fruntașii și codașii, OP-ED
- Răcirea relațiilor UE-Moldova până la un nou test electoral, OP-ED
- Protestele anti-guvernamentale, stratagemele guvernării și agenda europeană a Moldovei, OP-ED
- Discrepanțele Chișinăului cu UE și intenția de valorificare a factorului rusesc, OP-ED
- Cazul Moldovei – un precedent periculos sau nu pentru relația UE cu Ucraina și Georgia? OP-ED
- Impactul rezoluției PE: de la o criză politică a guvernării la atacarea imaginii UE în Moldova, OP-ED
- Acutizarea dialogului UE-Moldova și calculele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Invalidarea alegerilor din Chișinău, scenariile guvernării și reacția UE, OP-ED
- Președinția României în Consiliul UE și contextul politico-energetic din Moldova, OP-ED
- Protestele sociale pe timp de integrare europeană: De ce cetățenii din Georgia protestează mai des decât cei din Moldova? OP-ED
- Impactul reapropierii dintre UE și Rusia asupra Ucrainei, Georgiei și Moldovei, OP-ED
- Multivectorialismul extern al Președintelui Dodon și incertitudinile geopolitice post-electorale, OP-ED
- Dependența energetică a Moldovei, evitarea transparenței și ignorarea datoriei pentru gazul rusesc, OP-ED
- UE și limitele „condiționalității stricte” față de Moldova, OP-ED
- Rolul și implicațiile (euro)unionismului în scrutinul din Moldova, OP-ED
- Aspirațiile europene ale Georgiei și lecțiile de învățat pentru Moldova, OP-ED
- Regenerarea regimului Putin și implicațiile pentru PaE și Moldova,OP-ED
- Scenariile (geo)politice pentru alegerile parlamentare din Moldova, OP-ED
- Moldova și UE: un dialog încâlcit în probleme vechi și așteptări noi, OP-ED
- Diagnoza oligarhiei din Moldova, Ucraina și Georgia și soluții pentru deoligarhizare, OP-ED
- Asistența UE pentru Moldova, urgentarea reformelor și supraviețuirea guvernării, OP-ED
- Integrarea europeană, importul legislației UE și soluții practice pentru conturarea beneficiilor, OP-ED
- Moldova și poziția de fruntaș al PaE – între reforme forțate și avantajul comparației regionale, OP-ED
- Lupta Moldovei contra dezinformării rusești: lacune și calcule electorale, OP-ED
- Noul mecanism de suspendare a vizelor – un instrument adițional pentru țintirea corupției din Moldova, Ucraina și Georgia, OP-ED
- Curtea Constituțională, integrarea europeană și lupta (geo)politică, OP-ED
- Președinția Bulgariei în UE și efectele asupra Moldovei, OP-ED
- Zece prognoze pentru 2018: Testarea electorală a vectorului european și renașterea forțelor pro-ruse în Moldova, OP-ED
- Natura creșterii percepției pro-europene și tentativa de “constituționalizare” a vectorului european, OP-ED
- Lupta cu propaganda rusă în Moldova, sensibilizarea SUA și contextul european, OP-ED
- Moldova și perspectiva de aderare la UE – lipsă de pregătire politică, instituțională și emoțională pe ambele părți, OP-ED
- Viitorul PaE și Moldova după Declarația de la Bruxelles – între pragmatism și realități locale, OP-ED
- Cu ce merge Parteneriatul Estic și Moldova la summitul de la Bruxelles?OP-ED
- Moderarea euroscepticismului Președintelui Dodon, comerțul Moldova-UE și resuscitarea simpatiilor proeuropene, OP-ED
- Legitimitatea guvernelor din PaE, supraviețuirea vectorului european și Moldova, OP-ED
- Multiplele viteze ale Parteneriatului Estic, societatea civilă și cazul Moldovei, OP-ED
- Rusia, naționalismul din Europa și Moldova, OP-ED
- Integrarea europeană, unionismul pro-european și defectele guvernării de la Chișinău, OP-ED
- Agendă pro-reformă în loc de blocarea asistenței macro-financiare, OP-ED
- Mandatul noului Șef al Delegației UE de la Chișinău și prima provocare majoră, OP-ED
- Misiunea UE în Vecinătatea Estică și Moldova: stimularea dezvoltării sau integrare europeană? OP-ED
- Magnetizarea Parteneriatului Estic, rolul Rusiei și implicațiile pentru Moldova, OP-ED
- Societatea civilă: agenți de influență sau sanitari ai sistemului politic. OP-ED
- Integrarea europeană în Moldova: proiect elitist sau nu? OP-ED
- Moldova la 26 de ani: între sustenabilitate și europenizare , Op-Ed
- Finalul mandatului lui Pirkka Tapiola, președintele pro-rus și oligarhul pro-european, OP-ED
- Miza Chișinăului: Asistența macrofinanciară și recunoașterea din partea UE, OP-ED
- Republica Moldova și “stabilitocrația” din vecinătatea europeană, OP-ED
- Reevaluarea Acordului de Asociere cu UE: soluție sau noi incertitudini? OP-ED
- Reacția UE la introducerea votului mixt: pragmatism sau slăbiciune, OP-ED
- Finanțarea externă a societății civile, presiunile guvernării și eurointegrarea, OP-ED
- Stimularea reformelor în Moldova, Georgia și Ucraina: condiționalități noi vs perspectiva europeană
- Președinția Estoniei în cadrul UE și implicațiile pentru Moldova
- Restabilirea livrărilor de electricitate din regiunea transnistreană și slăbiciunea factorului european, OP-ED
- Comisia de la Veneția, votul mixt și asistența europeană, OP-ED
- Rolul președintelui Dodon pentru Rusia și implicațiile pentru integrarea europeană, OP-ED
- Prioritățile Parteneriatului Estic până în 2020 și cum poate beneficia Moldova, OP-ED
- Valorile europene versus valorile tradiționale și subtextul geopolitic din Moldova, OP-ED
- Agenda europeană, societatea civilă și confruntarea cu guvernarea, OP-ED
- Trei scenarii privind soarta asistenței macro-financiare a UE pentru Moldova, OP-ED
- Stoparea asistenței europene versus votul uninominal în Moldova, OP-ED
- Cum Moldova a devenit “stat capturat”? OP-ED
- Dezastrele naturale din Moldova și oportunitățile relației cu UE, OP-ED
- Moldova după trei ani de regim fără vize cu UE și noile realități europene, OP-ED
- Poate Memorandumul cu Uniunea Euroasiatică diminua agenda europeană a Moldovei? OP-ED
- Îngrijorările ascunse ale UE și adaptabilitatea guvernării, OP-ED
- Moldova forțată să combine CSI și Uniunea Euroasiatică cu integrarea europeană, OP-ED
- Demersul pro-reformă al UE și planurile pro-rusești ale președintelui Dodon, OP-ED
- Viteze multiple în UE și în vecinătatea ei: Unde este Moldova? OP-ED
- Simpatiile pro-europene și rostul opoziției pro-UE, OP-ED
- Președinția versus guvernarea: între conviețuire politică și antagonism geopolitic, OP-ED
- Securitatea europeană și demersul Rusiei pentru o lume post-occidentală, OP-ED
- Acordul de Asociere cu UE și paradoxurile președintelui Dodon
- Dilema UE: să critice guvernarea sau să combată propaganda eurosceptică a președintelui pro-rus? OP-ED
- Dialoguri paralele între UE și Moldova și factorul ruso-euroasiatic, OP-ED
- Implementarea DCFTA în regiunea transnistreană – are loc sau nu? OP-ED
- Populismul și integrarea europeană în Moldova
- Misiune dificilă: aprofundarea europenizării și restabilirea relațiilor cu Rusia
- Parteneriatul Estic devine mai “practic”. Ce câștigă Moldova? OP-ED
- Despre „cererea de aderare” la UE şi temele de acasă ale Moldovei, OP-ED IPN
- Interconectarea energetică cu UE: Reţeta pentru diminuarea dependenţei faţă de regiunea transnistreană şi Rusia
- Tactica europenilor în raport cu Chişinăul: Reforme acum şi aici, Op-Ed
- Georgia, liberalizarea vizelor cu UE şi implicaţiile pentru Moldova
- Chişinăul accelerează reformele pentru a seduce Uniunea Europeană
- Europenii din nou la Chişinău: între dialogul cu guvernarea şi liderii protestelor
- Decodificarea poziţiei UE pe cazul Moldovei: Semnificaţia reală versus erori şi omiteri
- Criza Schengen: Afectează aceasta regimul liberalizat de vize pentru Moldova sau nu?
- Presa occidentală şi cea rusească despre protestele de la Chişinău: între dezinformare şi manipulare
- Reacţiile UE şi SUA la noile proteste anti-guvernamentale de la Chişinău
- Ideea alegerilor anticipate în Moldova: Noii pro-europeni de la Chişinău – „da”, voci de la Bruxelles – „mai bine nu”
- UE sub preşedinţia olandeză şi aluziile la Moldova
- UE în Moldova: o reţetă pentru reanimarea vectorului european în 2016