În anul 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înregistrat 363 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova, cu 44% mai puține decât în 2023. Este cel mai mic număr de cereri depuse la CEDO de moldoveni în ultimii 10 ani. Totodată, anul trecut au fost pronunțate 17 hotărâri pe cauzele moldovenești, cifra fiind în descreștere cu 30% față de anul 2023. Constatările se regăsesc într-o notă analitică prezentată de Centrul de Resurse Juridice.
Într-o conferință de presă la IPN, Carolina Bagrin, directoare de program CRJM, a menționat că, deși au fost mai puține cereri, numărul lor rămâne mare.
„Moldova se află pe locul 11 din cele 46 de țări membre cu numărul de plângeri adresate la CEDO. În 2024, moldovenii s-au adresat de trei ori mai des la CEDO decât media europeană”, a notat experta.
Timp de 27 de ani, de când Republica Moldova a ratificat Convenția europeană a Drepturilor Omului, CEDO a înregistrat 17 700 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova. La finele anului trecut, CEDO avea în examinare 1 444 de cereri împotriva Republicii Moldova, această cifră fiind destul de mare, spune Carolina Bagrin.
În total, CEDO a pronunțat 616 hotărâri pe cauzele moldovenești.
În cele 17 hotărâri pronunțate anul trecut împotriva Moldovei au fost constatate violări alte dreptului la un proces echitabil, interzicerea torturii și interzicerea discriminării. Este vorba despre investigații defectuoase, condiții de detenție precare, neacordarea asistenței medicale în penitenciar, violența în familie etc.
Carolina Bagrin a spus că anul trecut Curtea a înregistrat în total 28 800 de cereri. Această cifră este în descreștere cu 17% în comparație cu 2023. Cele mai multe cereri sunt din Turcia, Ucraina, România, Polonia și Rusia.
CEDO a examinat 36 819 cereri, cu 4% mai puțin decât anul precedent. 71% din aceste cereri au fost declarate inadmisibile. Din cele 1102 hotărâri pronunțate, cele mai multe sunt împotriva Federației Ruse – 302, Ucrainei – 158 și Turciei – 73. Cel mai încălcat a fost dreptul la libertate și siguranță, interzicerea torturii și dreptul la un proces echitabil.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
