Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) constată că legea moldovenească care interzice alegerea persoanelor cu cetăţenie multiplă în funcţii publice nu este justificată şi proporţională. Legea 273 a fost contestată de către Dorin Chirtoacă, primar de Chişinău şi de către juristul Alexandru Tănase, consilier municipal, care şi au cetăţenie română. La 18 noiembrie CEDO a făcut publică hotărârea sa în cauza Tănase şi Chirtoacă versus R. Moldova, a spus la o conferinţă de presă la Agenţia Info-Prim Neo, avocatul celor doi reclamanţi, Janeta Hanganu.
„Este o reuşită profesională a Janetei. Este un caz deosebit. Nu este o violare obişnuită care se constată uşor şi care este necesar s-o probezi. Este vorba de o abordare mai mult filosofică a unor drepturi”, a spus Alexandru Tănase.
Ambii petiţionari au reclamat în faţa CEDO faptul că adoptarea unei interdicţii ce limitează accesul unui număr mare de cetăţeni ai Moldovei la funcţia de deputat constituie o măsură anti-democratică şi disproporţionată, fiind adoptată în ajunul alegerilor parlamentare din 2009. Guvernul român a susţinut poziţia petiţionarilor printr-un memoriu depus la CEDO în calitate de terţ.
Curtea a declarat inadmisibilă partea înaintată de Dorin Chirtoacă, considerând că acesta intenţionează să-şi păstreze mandatul de primar, iar în alegerile din 2009 va participa doar pentru a acumula mai multe voturi partidului său.
Conform cercetărilor CEDO, Moldova este unica ţară din cadrul Consiliului Europei care, deşi permite multipla cetăţenie, interzice persoanelor ce o deţin să fie eligibile pentru funcţii publice, inclusiv pentru funcţia de deputat în Parlament. Acest lucru este surprinzător în special pentru că în 2002 şi 2003 Guvernul a permis multipla cetăţenie, fără a menţiona despre eventuale restricţii aduse drepturilor politice.
În lumina evoluţiei politice din Moldova, a factorilor istorici şi specifici ai ţării, CEDO nu consideră că există vreo justificare pentru Legea 273. Această concluzie este consolidată de impunerea acestei restricţii cu mai puţin de un an înainte de alegerile parlamentare. Curtea nu poate trece cu vederea incompatibilitatea acestei legi cu recomandările Consiliului Europei în domeniul electoral şi că Guvernul nu a reacţionat în nici un fel la semnalele de îngrijorare ale Consiliului Europei.
Potrivit celor doi avocaţi, Guvernul şi-a băzat apărarea pe argumentul că funcţionarii publici cu multiple cetăţenii nu ar fi suficient de loiali statului. Curtea însă îi recomandă Guvernului de la Chişinău să facă uz de alte metode pentru a asigura loialitatea aleşilor parlamentari, cum ar fi jurământul utilizat adesea în state europene. Curtea adaugă în acest sens că într-o democraţie, loialitatea faţă de stat nu neapărat înseamnă loialitatea faţă de actuala guvernare a acestui stat sau faţă de un anumit partid politic. „Curtea a ţinut cont de argumentul nostru când am spus că legea aceasta va fi folosită în special în privinţa persoanelor care deţin cetăţenie română. În observaţiile sale Guvernul s-a axat în special pe aşa-numita „aspiraţie a românilor de a asimila poporul moldovenesc” şi ulterior de a incorpora teritoriul Moldovei”, a declarat Janeta Hanganu.
Legea care interzice alegerea cetăţenilor cu multiplă cetăţenie în funcţii publice a fost adoptată de parlament la 7 decembrie, 2007, iar reclamanţii au contestat-o la CEDO la 27 decembrie, 2007. La 29 aprilie actul a fost promulgat de preşedintele Vladimir Voronin, iar la 13 mai 2008 el a fost publicat în „Monitorul Oficial”.
