Cu bune, cu rele, anul 2017 ajunge la final și este momentul potrivit să facem totalurile. Cu această ocazie, IPN a adunat prin lume gânduri bune, de această dată doar bune, de la cei care iau decizii și de la cei pentru care se iau decizii. Ce a adus bun anul 2017? La această întrebare i-am provocat să răspundă pe cei care au acceptat să ne fie alături în dorința noastră de a găsi ceea ce este bun în lucrurile care ne înconjoară și în evenimentele care ne marchează. Chiar dacă de mai multe ori nu toate merg așa cum ne-am dori, câștigă omul și câștigă societatea care are capacitatea să vadă și în probleme, și în lucruri mai rele, o oportunitate în plus de implicare pentru a schimba lucrurile în bine. Pentru fiecare dintre subiectele abordate venim cu mai multe clasamente care reflectă poziția celor care le-au întocmit. Mai jos vedeți ce a adus bun 2017 în investigarea furtului miliardului.
---

Clasamentul Transparency International Moldova:

„În acest domeniu ne rămâne să sperăm că eșecurile din anul 2017 vor crea oportunități și speranțe pentru 2018”.

1. „Sperăm că în 2018 vor continua presiunile asupra guvernanților din Republica Moldova pentru a investiga frauda bancară și spălările de bani care au avut loc în Moldova, dându-i acestei țări o conotație de spălătorie internațională”.

2. „Sperăm că din Raportul Kroll 2 vom afla cine sunt beneficiarii finali ai fraudei bancare și persoanele în cauză vor fi trase la răspundere”.

3. „Sperăm ca vor fi trași la răspundere factorii de decizie care au admis frauda bancară”.

4. „Sperăm că noua agenție specializată pentru recuperarea bunurilor de proveniență ilegală va lansa procesul de recuperare a banilor fraudați din sistemul bancar, iar societatea civilă va putea monitoriza acest proces”.

5. Pe lângă încercarea de a legaliza capitalul de proveniență frauduloasă prin adoptarea proiectului de lege privind liberalizarea capitalului și amnistia fiscală, în acest an au mai existat cel puțin trei inițiative de acest gen: eventuala cedare de către BNM a valorilor mobiliare unor investitori dubioși, inițiativa de a oferi cetățenie contra așa-numitei investiții în construcții și recent prin inițiative de „de-criminalizare” a capitalului. Ne rămâne doar să sperăm că legalizarea capitalului totuși nu se va întâmpla…”

Clasamentul Centrului de Investigații Jurnalistice:

1. În anul 2017 s-a vorbit mai mult și presa a ținut mereu în atenția publicului subiectele legate de furtul miliardului.

„Cetățeanul nu a fost lăsat să uite că va fi nevoit să plătească pentru cei care au furat. Aceasta, s-ar putea ca într-un viitor apropiat să-l facă pe cetățean să-i trimită în afara politicii pe cei care au admis furtul miliardului și pe cei care nu au vrut să descopere adevărații făptași”.

2. Au fost pornite anchete în organele de drept în cazul creditelor neperformante luate de la băncile devalizate și s-a constatat că, de fapt, s-a furat mult mai mult din cele trei bănci - nu un miliard de dolari, ci tocmai opt miliarde de dolari.

„Chiar dacă anchetele se mișcă greu, probatoriul adunat poate avea greutate în eventuala schimbare de situație, după alegerile din 2018, când cetățeanul ar putea să aducă la putere oameni care să repună legea în capul mesei și să asigure garanții de independență și profesionalism organelor de drept și justiției”.

3. A fost efectuat al doilea Raport Kroll.

„Al doilea Raport Kroll va veni cu detalii noi despre furtul miliardului și asta îi va sili pe cei din organele de drept să desfășoare anchete pentru a depista adevărații beneficiari ai miliardului furat”.

4. Unul din principalii suspecți de orchestrarea furtului miliardului, Ilan Șor, a fost condamnat de o instanță, chiar dacă încă se mai plimbă în libertate și se bucură de o protecție suspectă din partea organelor de drept.

5. În presă au fost anchete bune pe urmele miliardului furat.

„Anterior era dificil să accesezi informația din sistemul bancar, din sistemul organelor de drept și judiciar. Nu a fost mai ușor nici în 2017 să documentezi asemenea subiecte, dar jurnaliștii au reușit să realizeze anchete bune”.

Clasamentul Băncii Naționale a Moldovei:

1. Finalizarea celui de-al doilea raport de investigație a fraudei bancare de către companiile Kroll și Steptoe & Johnson și publicarea unei sinteze a acestui document.

„Elaborarea de către consorțiul internațional, împreună cu autoritățile Republicii Moldova, a unei strategii de recuperare a banilor furați. În cadrul unei misiuni stabilite pentru începutul anului 2018, Kroll și Steptoe & Johnson vor transmite organelor de anchetă de la Chișinău date operative referitoare la urmărirea fondurilor fraudate, inclusiv lista beneficiarilor prezumați”.

2. Adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a noii Legi privind activitatea băncilor, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2018.

„Aceasta prevede înăsprirea normelor de reglementare și supraveghere în sectorul bancar în baza celor mai noi principii internaționale (cunoscute sub titlul generic de BASEL III). Atribuțiile și instrumentele de supraveghere ale Băncii Naționale a Moldovei vor fi extinse pentru prevenirea și minimizarea deficiențelor și riscurilor de fraudă din activitatea băncilor”.

3. Implementare standardelor BASEL III prin prisma noii legi bancare în domeniul guvernanței corporative, exigenților față de administratori, funcțiilor de control în bănci și obligativitatea acestora de a avea un capital adecvat în raport cu riscurile la care se expun.

4. Adoptarea unui nou cadru legal în vigoare privind monitorizarea și limitarea tranzacțiilor băncilor cu persoanele afiliate.

„Noile reguli de prezumție vor permite depistarea expunerilor nedeclarate. BNM va avea dreptul să reducă expunerile excesive din capitalul băncilor în cauză”.

5. Perfecționarea cadrului normativ cu privire la deținerea cotelor de participare în capitalul social al băncii.

„Acest fapt va contribui la sporirea transparenței acționarilor băncii și facilitarea monitorizării de către supraveghetor a schimbărilor în structura acționariatului. Ca urmare, pe piața financiar-bancară vor avea acces doar persoanele ce corespund cerințelor legale privind calitatea acționariatului bancar”.

IPN a solicitat la acest subiect și poziția Ministerului Finanțelor, însă instituția nu a dat curs solicitării, menționând că „pe acest subiect este bine să se expună instituțiile responsabile de acest sector”.

Alte materiale din seria „Ce a adus bun anul 2017 în...”:

Ce a adus bun anul 2017 în procesul de reglementare transnistreană. Campanie IPN
Ce a adus bun anul 2017 în domeniul educației. Campanie IPN
Ce a adus bun anul 2017 în domeniul turismului. Campanie IPN
Ce a adus bun anul 2017 în domeniul mediului. Campanie IPN
Ce a adus bun anul 2017 în cinematografie. Campanie IPN
Ce a adus bun anul 2017 în domeniul asigurării drepturilor persoanelor cu dizabilități. Campanie IPN
Ce a adus bun anul 2017 în domeniul transplantului de organe și țesuturi. Campanie IPN
Ce a adus bun anul 2017 pe plan literar. Campanie IPN
Ce a adus bun anul 2017 în domeniul voluntariatului. Campanie IPN
Ce a adus bun anul 2017 în domeniul protecției copiilor rămași fără îngrijire părintească. Campanie IPN
Ce a adus bun anul 2017 pe segmentul de tineret. Campanie IPN
Ce a adus bun anul 2017 în domeniul politicii externe. Campanie IPN