Analiză IPN: „Iar aceasta înseamnă că, cel mai degrabă, toate trei partide nu doar că se pregătesc pentru alegerile anticipate, ci au şi intrat în campanii electorale neanunţate. Pentru aceasta există suficiente semnale deja astăzi ...”
Săptămâna trecută a furnizat mai multe semnale noi pentru cei care urmăresc, cu îngrijorare şi speranţă, mersul negocierilor privind constituirea unei noi majorităţi parlamentare, purtate de fostele componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE). Aşa cum spuneam în analiza „Câteva semne de război la negocierile de pace pentru AIE 3”, publicată lunea trecută, 18 martie 2013, pentru o bună parte din populaţie, îngrijorările sunt legate de eventualitatea alegerilor parlamentare anticipate şi, în special, de riscul schimbării cursului european al ţării, iar speranţele – de îmbunătăţirea standardelor de viaţă, în special, prin menţinerea cursului de eurointegrare.
Semnale de reuşită
După ultima rundă de negocieri, desfăşurată la sfârşitul săptămânii trecute, negociatorii din partea tuturor celor thei partide au lansat semnale încurajatoare şi ca etapă de dialog, şi ca finalitate a acestui proces. Tonalitatea optimistă şi constructivă a fost carateristică tuturor reprezentanţilor care au folosit şi formule asemnătoare în aprecierea stării de lucruri: „Astăzi a fost o discuţie de o sinceritate deosebită... Concluzia este că, odată cu semnarea unui nou acord, trebuie să venim cu o haină înnoită şi să fim credibili în faţa poporului. Textul acordului este practic gata…”; „Noul acord, atunci când va fi făcut public...”; „A fost o discuţie sinceră, pe alocuri neplăcută, dar utilă. Nu am identificat probleme care nu ar putea fi depăşite. Urmează să găsim mecanisme care ar duce la funcţionarea alianţei”.
De fapt, au fost primele declaraţii ale negociatorilor care au depăşit formulele generale şi, în mare parte, evazive de până acum. Impresia de reuşită se consolidează, dacă ţinem cont şi de declaraţiile anterioare potrivit cărora cele trei formaţiuni îşi propun să fianlizeze negocierile până la sfârşitul acestei luni, care iată-l – iată-l că vine. Dar, tot negociatorii au explicat de unde vine această impresie de reuşită a dialogului: „Am discutat despre funcţionalitate, nu despre funcţii...”.
Campanii electorale neanunţate
Până acum se cunoaşte că divergenţele cele mai mari dintre componentele fostei AIE ţin anume de funcţii, în general, şi de funcţia primului ministru, în special. După primele consultări, iniţiate săptămâna trecută de preşedintele Nicolae Timofti cu fracţiunile parlamentare, PLDM şi-a reiterat ferm „semnalul” vechi că îl va propune pe premierul în exerciţiu, Vlad Filat, în calitate de candidat. PL şi-a reconfirmat, la fel de dur ca şi mai înainte, poziţia că nu-l va accepta pe Filat. PDM nu a afişat o poziţie univocă în acest sens, dar mai sunt proaspete în memorie luările de poziţie categorice anti-Filat ale liderului formaţiunii, Marian Lupu, necaracteristice, de altfel, stilului acestuia de comunicare.
În situaţia creată, când timp, practic, nu a mai rămas, sunt foarte slabe şansele că PL îşi va schimba radical mesajul fără prejudicii de imagine în faţa propriului electorat. Este o capcană pe care şi-a deschis-o singur, mai bine zis, prin categorismul poziţiei liderului său, dar aceasta este situaţia reală pe moment. S-ar putea că PDM trage de puţinul timp care a mai rămas ca să-şi poată anunţa o eventuală schimbare de poziţie, care să-i perimtă acceptarea lui Filat fără pierderi de imagine pentru sine.
Dar tot atât de verosimilă este şi varianta că PDM speră să-şi poată atribui rolul jucat de PL în cazul moţiunii de cenzură aplicată fostului Guvern, adică să nu fie nevoit să-l respingă făţiş pe Filat, ca să evite o parte din responsabilitate pentru declanşarea alegerilor parlamentare anticipate. S-ar putea ca PDM să spere că, fără voturile deputaţilor PL, Vlad Filat nu va putea nici pretinde la funcţia de premier, astfel încât să poată trece responsabilitatea pentru anticipate pe ceea ce va numi, ulterior, „incapacitatea PLDM şi PDM de a atinge compromisuri”, acuzându-i că „au pus interesele personale şi de partid mai presus de cele naţionale, inclusiv integrarea europeană...”. Nu se ştie dacă aceasta este explicaţia comportamentului PL şi PDM, aşa cum nu se stie dacă acest comportament este convenit sau fiecare îşi cântă aria de sine stătător. Dar dacă este aşa, putem admite că negoierile pe care le poartă reprezentanţii celor trei partide pentru noul acord de guvernare în comun, cu menţinerea cursului european, „pentru cetăţeni”, precum şi aprecierile lor pozitive şi oprimiste, sunt un paravan după care se ascund alte intenţii şi planuri ale componentelor fostei AIE. Iar aceasta înseamnă că, cel mai degrabă, toate trei partide nu doar că se pregătesc pentru alegerile anticipate, ci au şi intrat în campanii electorale neanunţate. Pentru aceasta există suficiente semnale deja astăzi.
Semnale de pace şi pregătiri „de război”
Săptămâna trecută, premierul în exerciţiu, liderul PLDM, Vlad Filat, a avut toate zilele încărcate cu evenimente, multe dintre care se înscriu perfect în conceptul unei campanii electorale: vizite în colectivele de muncă, deplasări în diferite teritorii cu cuprinderea unor arii vaste de populaţie, întâlniri cu activul propriei formaţiuni, vizită în familia unor copii orfani nevoiaşi, discuţii „de suflet” cu femeia care se pregătea să ţese un covor către ziua alegerii preşedintelui etc. Se pare că Vlad Filat şi PLDM ştiu mai multe din culisele relaţiilor politice, decât cunoaşte societatea şi presa, referitor la intenţiile şi planurile foştilor parteneri de coaliţie şi şansele de a se găsi compromisul asupra canduidaturii primului ministru. S-ar putea ca dosarele penale deschise unor colegi de partid cu funcţii înalte în stat ai primului ministru în exerciţiu să indice direcţia din care poate veni pericolul şi pentru Vlad Filat personal, dar şi pentru PLDM în general, care poate pierde mult dacă rămâne acum fără liderul său recunoscut. În aceste condiţii, şi Filat, şi PLDM vor să-şi asugure funcţia de prim-ministru fie prin negocieri, fie prin alegeri anticipate.
Şi declaraţiile „războinice” ale liderului PL, Mihai Ghimpu, pe fundalul celor paşnice din cadrul formatului de negocieri, menţionate, de asemenea, în analiza trecută, se înscriu perfect doar în conceptul unei campanii electorale, fie şi neanuţate. În caz contrar, declaraţiile respective nu sunt logice şi nici benefice procesului de negocieri, precum şi unei viitoare guvernări „pentru cetăţeni” şi pentru „integrarea europeană” împreună cu o formaţiune politică şi liderul acesteia pe care îi blamezi apriori. Doar întro campanie electorală sunt practicate şi tolerate acuzaţiile grave pe care le aduce Mihai Ghimpu lui Vlad Filat, fără să se îngrijească de dovezi şi prezumpţia nevinovăţiei. Un asemenea stil, însă, este acceptat de către electoratul fidel, care votează în mare parte emotiv, al PL. În sensul acesta, PL este un partid de nişă care se poate avânta fără prea mari dovezi, pregătiri şi cheltuieli în orice campanie electorală din care poate ieşi cu cele 10 (plus-minus) procente din opţiunile de vot ale populaţiei. Este adevărat că această miză nu este veşnic valabilă, lucru demonstrat de soarta politică a unui partid, condus anterior de „omul cu barbă”, electoratul fidel al căruia nu i-a mai păstrat fidelitate la un moment, trecând aproape in corpore la PL.
Într-un timp şi PDM s-a purtat ca în campanie electorală, iar comportamentul „nefiresc” al lui Marian Lupu a fost una dintre manifestări. De ceva timp, PDM este mai prudent, inclusiv pentru că are mai multe de pierdut, dar şi de câştigat, decât PL, în cazul anticipatelor. Evident că îşi doreşte să câştige, cu atât mai mult că şi-a anunţat demult scopul de a deveni cel mai important partid politic de pe centru-stânga. Dar asemenea obiectiv nu se obţine de la sine şi la orice mişcare greşită poate fi „încolţit” din stânga de PCRM, din dreapta de PLDM, dar şi de alte formaţiuni care vor ieşi la alegeri să-şi încerce norocul. Dacă este adevărat ceea ce spun sociologii că electoratul va taxa dur toate partidele din cadrul AIE, în special, pentru certurile dintre ele, pericolul care paşte PDM-ul este unul mai mare decât în cazul altor formaţiuni din fosta guvernare. Un pericol este foarte real şi foarte aproape chiar până la eventualele alegeri. Şi PCRM, şi PLDM „stau la pândă” dacă şi când să-l demită pe Marian Lupu din funcţia de preşedinte al Parlamentului, lipsind formaţiunea de pârghii administrative şi de influenţă foarte importante. Incluisv, de dreptul de a propune candidatura procurorului general, pentru care se dau bătălii politice grele, dar nu numai. Între timp, PLDM şi Vlad Filat vor rămâne cu mai multe resurse, pe care demonstrează că ştiu a le utiliza chiar cu prefixul „în exerciţiu” al premierului, „până la sfârşitul lumii”.
Război fratricid
Astfel, există destul de multe semnale că patidele fostei AIE sunt tentate sau şi-au făcut deja alegerea în favoarea parlamentarelor anticipate. Şi cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru ele, cred ele. Într-o anumită măsură, această poziţie ar putea fi justificată, dacă ar avea siguranţa că revin la guvernare şi vor putea menţine cursul european al ţării. Se pare că şi preşedintele Nicolae Timfti înţelege că, dacă nu vor putea fi evitate, alegerile anticipate trebuie să se desfăşoare cât mai repede pentru ca Moldova să păstreze o cât de mică şansă de a prinde trenul „spre Vilnius”. Dar mai degrabă că miza aceasta este puţin reală. Dacă se lasă conduse de această „ispită” a alegerilor parlamentare anticipate, partidele foste colege de coaliţie se vor antrena într-un crâncer „război fratricid”, un „război civil” pe care nu-l vor putea evita. Prin comportamentul de până acum, ele nu au lăsat loc pentru mesaje electorale pozitive, inclusiv cel de integrare europeană. Va fi puţin credibil şi mesajul anticomunist care le-a ţinut împreună la începuturile AIE. Şi atunci le rămâne doar mesajul împotriva foştilor parteneri. În aceste condiţii, PCRM şi alte partide, vechi şi noi, ar putea nici să nu lanseze campanii electorale – lucrul pentru ele îl vor face foştii parteneri de coaliţie. Solicitat, la întoarcere din Bruxelles, să comenteze una dintre declaraţiile ordinare ale liderului PL împotriva sa, Vlad Filat răspundea cam aşa: „Timpul declaraţiilor dure va veni...”.
Valeriu Vasilică, IPN
