„Ultima redută a șoriștilor a rămas rețeaua magazinelor sociale, pe care Ilan Șor intenționează cu îndârjire s-o adapteze la noile circumstanțe, cu scopul de a-și garanta un anumit suport politic și electoral. Domeniul binefacerii a rămas ultimul unde se mai poate manifesta ingeniozitatea și altruismul șorișt...”
---
Inițiative concentrate
Decizia Curții Constituționale nr.10 din 19 iunie 2023 privind neconstituționalitatea Partidului Șor a creat premise pentru schimbări radicale pe scena politică din țară. După toate aparențele, inițial, impactul hotărârii CC a fost subapreciat de opinia publică, dar și de fruntașii Partidului Șor. Acest fapt, a trezit interesul pentru o eventuală erupție de soluții ingenioase în vederea ocolirii obstacolelor de ordin juridic și practic în activitatea fruntașilor șoriști și susținătorilor acestora. Existau temeiuri pentru așteptări în acest sens. Primul semnal că am putea asista la un spectacol în câteva acte ni l-a servit Dinu Țurcanu, unul dintre fruntașii vocali ai fostului Partid Șor, care declarase că: “în cazul în care Curtea Constituțională, sub presiuni, va recunoaște Partidul Șor drept ilegal, atunci vom deschide câte două partide noi pe zi. Problema nu este în ștampile, ci în oameni”.
De bună seamă, înregistrarea partidelor e o chestiune relativ simplă și acest lucru se datorează Curții Constituționale (CC), care la 25 februarie 2020 CC a adoptat Hotărârea nr.5, stabilind neconstituționalitatea textului din Legea partidelor care se referă la numărul de membri necesar pentru înregistrare: “Se declară neconstituțional textul „al căror număr nu poate fi mai mic de patru mii [membri] ... la momentul constituirii partidului, membrii acestuia trebuie să fie domiciliaţi în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea din Republica Moldova, dar nu mai puţin de 120 de membri în fiecare din unităţile administrativ-teritoriale menţionate”. Însă chiar dacă fruntașii șoriști ar fi întâmpinat careva impedimente în procesul realizării dezideratului de a deschide câte două partide noi pe zi, oligarhul și escrocul Ilan Șor poate recurge la experiența anterioară – cumpărarea pentru câteva zeci de mii de dolari a unei sau mai multor găoace partinice deșarte. De acestea sunt multe, mai bine de o jumătate din lista celor 60 de partide politice, deținută de Agenția Servici Publice (ASP). Așa s-a întâmplat în 2015, când “Ravnopravie” a devenit Partidul Șor cu scopul de a-l transforma pe inculpatul pentru furtul miliardului în politician. Actualmente, un candidat promițător pentru salvarea carierilor politice ale fruntașilor șoriști pare a fi Partidul Renaștere. Ultimul după aproximativ zece ani de hibernare în anonimat, perioadă în care nici măcar nu a depus rapoarte financiare la Comisia Electorală Centrală (CEC), iată că s-a activizat subit, demonstrând acces la resurse financiare nebănuite. A devenit deja axiomatică presupunerea că acolo unde se întrevăd interesele fugarului Ilan Șor apar și bani din surse obscure.
O altă inițiativă promițătoare, lansată după scoaterea șoriștilor în afara legii, a fost cea referitoare la inițierea unui referendum consultativ. Ideea nu este una originală, ea a fost testată cu succes de liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Vlad Filat, încă în 2008. Adevăratul scop al înregistrării grupurilor de inițiativă pentru desfășurarea referendumurilor nu este declanșarea plebiscitelor, ci colectarea semnăturilor, evident, împreună cu datele personale ale semnatarilor. Ulterior, sute de mii de cetățeni, semnatari ai listelor de subscripție, se trezesc cu scrisori pline de istorii de succes și promisiuni de un viitor de vis, semnate de liderii partidelor respective – de exemplu: „Al vostru V.F.” sau, eventual, „Al vostru I.Ș.”. Nu este deloc întâmplător că fruntașii șoriști se inspiră din experiența PLDM. Vorba e că liderii celor două partide politice au avut multe activități comune, având prilejul să învețe unul de la celălalt. Știind cât de generos e Ilan Șor în raport cu protestatarii pe care i-a scos la mitingurile mișcărilor “Viața Nouă” și „Pentru Popor”, ne putem aștepta la un exces de generozitate și în raport cu eventualii semnatari ai listelor de subscripție pentru desfășurarea referendumului pus la cale mai ales pentru colectarea datelor personale ale cetățenilor. Exemplele menționate vin să pună în evidență cât de ingenioși pot fi fruntașii șoriști.
Deșorizarea până la capăt...
Din păcate sau poate din fericire, inițiativele promițătoare ale fruntașilor șoriști s-au ciocnit de determinarea guvernanților de a-i scoate din competiția politică. Practic, timp de doar o săptămână cele două inițiative ingenioase, menționate mai sus, au fost, metaforic vorbind, aruncate la coșul de gunoi. Astfel, la 11 iulie 2023, CEC a decis respingerea cererii fruntașilor șorișlti de înregistrare a grupului de inițiativă pentru desfășurarea unui referendum privind neutralitatea și integrarea europeană a Republicii Moldova. O dovadă în plus că CEC a însușit metodele ingenioase de activitate ale șoriștilor. Asta după ce de-a lungul a doar cinci ani CEC a reușit să scoată din cursa electorală 4 candidați ai formațiunii la competițiile pentru funcții de primar, deputat în Parlament, președinte al țării.
Experiență acumulată de CEC în raport cu Partidul Șor a fost sugestivă pentru a proceda de o manieră simplă, fără artificii – verificarea minuțioasă a documentelor. Asta a fost suficient pentru a stabili că: „În urma contrapunerii listei participanților la adunarea de constituire a grupului de inițiativă, cu lista membrilor grupului de inițiativă constituit, s-a atestat că 22 de persoane nu se regăsesc în lista participanților la adunarea cetățenilor, fapt ce se confirmă prin semnăturile președintelui și secretarului grupului de inițiativă înscrise pe aceste liste. Astfel, rezultând un număr de doar 84 de persoane, ceea ce este sub minimumul de 100 de persoane cu drept de vot care constituie grupul de inițiativă…”. Așa am fost lipsiți de primul act al multașteptatului spectacol al confruntării șoriștilor cu guvernanții. Respectiv, adio, referendum, și acces la datele personale ale cetățenilor.
Însă lovitura cea mai neașteptată pentru șoriști a fost dată de majoritatea parlamentară, care la 14 iulie 2023 a votat în prima lectură un proiect de lege pentru transpunerea în practică a hotărârii CC privind declararea neconstituționalității Partidului Șor. În consecință, a fost propusă modificarea Codului electoral și a Legii partidelor politice, după cum urmează:
- Nu pot fi alese, pe o perioadă de 3 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale privind declararea neconstituționalității unui partid politic, persoanele care la acel moment erau membri ai organului executiv al partidului politic declarat neconstituțional, persoanele care ocupau funcții elective sau care erau pe listele de candidați supleanți din partea partidului politic declarat neconstituțional;
- Atributele partidelor politice declarate neconstituționale prin hotărâre a Curții Constituționale nu pot fi utilizate de către alte partide politice, blocuri electorale și alți concurenți electorali. În cazul în care se constată utilizarea unor asemenea atribute, acesta constituie temei pentru refuzul înregistrării partidului politic de către Agenția Servicii Publice … sau, după caz, pentru refuzul înregistrării de către Comisia electorală centrală a blocului electoral sau a altui concurent electoral...
Nu încape îndoială că acest proiect de lege va fi votat și în a două lectură, definitivă, devenind lege până la demararea competiției electorale pentru alegerile municipale din 5 noiembrie 2023. Asta înseamnă că anunțatul bloc al șanselor oportunităților și rezultatelor (B.Ș.O.R.), la fel ca și orice alte structuri ce evocă manifestări șoriste, pur și simplu, își pierde raison d’etre (rațiunea de a fi). Într-adevăr, dacă fruntașilor șoriști li se interzice participarea la alegerile întregului ciclu electoral – viitoarele alegeri municipale, prezidențiale și parlamentare, atunci la ce bun escrocului Șor i-ar trebuie să strice orzul pe gâște. Așadar, cel mai probabil, vom fi lipsiți de alte trei acte ale eventualului spectacol al confruntării șoriștilor cu guvernanții.
Competiția menționată nu se limitează doar la sfera politică și cea electorală, întrucât guvernanții și-au declanșat atacul împotriva șoriștilor pe toate azimuturile. Ultimii se încearcă a fi eliminați și din nișa binefacerii, care a fost adaptată pentru deservirea intereselor politice prin coruperea alegătorilor. Respectiv, în perioada 11-13 iulie, “pe întreg teritoriul Republicii Moldova, au fost organizate verificări ample în magazinele sociale, de către inspectorii Agenţiei Naţionale Transport Auto (ANTA), reprezentanții Inspectoratului Național de Securitate Publică (INSP) și cei ai Inspectoratului Fiscal. Mai exact, toate mijloacele de transport ale agentului economic SRL „Magazine Sociale” au fost stopate și supuse simultan verificărilor. În cazul în care agenții de patrulare nu găseau motive de a aplica sancțiuni, apelau după ajutor la reprezentanții ANTA și inspectorii Fisc, care au invadat magazinele sociale”.
În contextul celor menționate, este remarcabilă îndârjirea cu care fugarul Ilan Șor intenționează să-și salveze rețeaua de magazine sociale, care reprezintă fundamentul proiectului său politic, bazat pe coruperea alegătorilor. Imediat după atacul raider asupra rețelei sale, Șor a anunțat că “un alt magazin „MERIȘOR”, într-un format nou și modern, a fost inaugurat în sectorul Ciocana al capitalei” și că această practică va continua. Elementul inovator al reformatării rețelei magazinelor sociale constă în faptul că, formal, el este chemat să se conformeze prevederilor hotărârii CC privind neconstituționalitatea Partidului Șor. În acest sens, s-a decis ca rețeaua magazinelor sociale să nu se mai afle sub auspiciile partidului neconstituțional, ci sub cele ale B.Ș.O.R.
Deci, avem temei să sperăm că spectacolul privind confruntarea șoriștilor cu guvernanții va avea totuși continuare. Rămâne să vedem cum guvernanții își vor realiza totuși dezideratul deșorizării până la capăt. La asta îi obligă menționata hotărâre a CC, care prevede că: “declararea neconstituționalității unui partid politic nu este doar o reacție la conduita partidului manifestată în trecut, ci este, în primul rând, un act al democrației orientat spre viitor, care se apără împotriva unui pericol real”. Mai mult, CC a mai evocat și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, subliniind că “statele au dreptul de a lua măsuri preventive pentru a proteja democrația atât față de partidele politice, cât și față de entitățile non-partide”.
Concluzii
În confruntarea cu fugarul Ilan Șor și stricturile formale și informale ale acestuia, pe fundalul provocărilor la adresa securității regionale și în condițiile stării de urgență permanente, guvernanții au decis, după toate aparențele, să se ghideze de faimoasa deviză: „Cartagina trebuie distrusă!”
Fruntașii șoriști pare să se fi resemnat deja. Deocamdată, aceștia nu au reacționat în vreun fel sau altul la refuzul CEC de a înregistra grupul de inițiativă pentru desfășurarea referendumului. De asemenea, ei nu au reacționat la publicarea și adoptarea în prima lectură a proiectului de lege privind amendarea Codului electoral și Legea partidelor politice, care le interzice în următorii trei ani să candideze pentru funcții eligibile și să utilizeze platforme formale și informale ca substituenți pentru Partidului Șor.
Ultima redută a șoriștilor a rămas rețeaua magazinelor sociale, pe care Ilan Șor intenționează cu îndârjire s-o adapteze la noile circumstanțe, cu scopul de a-și garanta un anumit suport politic și electoral. Domeniul binefacerii a rămas ultimul unde se mai poate manifesta ingeniozitatea și altruismul șorișt.
