Revista IPN a evenimentelor și tendințelor social - politice (14 - 20.09.2020)

Evenimentele săptămânii, succint

ȘCOALA PE TIMP DE PANDEMIE

Ministrul educației, culturii și cercetării, Igor Șarov, a informat „că începerea școlii nu a dus la o creștere majoră a numărului de infectări.

În cadrul unui proiect gestionat de Minister și finanțat de Banca Mondială. până la sfârșitul lunii octombrie, în școli urmează să ajungă aproximativ 2500 de laptopuri.

Totodată, în cadrul campaniei „Donează un computer pentru educație” au fost recepționate 1136 de computere, laptopuri și tablete.

SCANDAL

Inaugurarea unui...veceu, inclusiv cu tentă electorală, a făcut ca ministrul Igor Șarov să interzică prin ordin organizarea în școli a manifestațiilor, care n-au legătură cu procesul educațional.

Același ministru a condamnat apariția fără mască a președintelui Igor Dodon într-o școală, după care a fost amenințat cu demiterea. Internauții, maestrul Eugen Doga, ambasadorul UE au luat atitudine față de situația creată.
 
Victor Pelin atrage atenția publicului într-un OP-ED pentru IPN că un expert al Clubului de la Izborsk, exponent al frontului imperial rusesc, candidează la președinția Republicii Moldova

GAGAUZ YERI

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a efectuat la 17 septembrie 2020 o vizită de lucru în UTA Găgăuzia.

ALEGERI

Președintele Partidului Politic Pro Moldova, Andrian Candu, nu a fost înregistrat în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie.

Ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck J. Hogan a avut întrevederi separate cu Ion Chicu și cu președintele țării Igor Dodon, luând asigurări că alegerile nu vor fi fraudate.
 
În ședința CEC din 19 septembrie, Tudor Deliu, desemnat de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a fost înregistrat în calitate de candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova.

Comisia Electorală Centrală a emis o circulară prin care stabilește că partidele politice nu pot finanța campaniile electorale ale candidaților înaintați.

La circulară au reacționat PAS, Pro Moldova, PLDM, Platforma DA,
Ex-președintele Curții Constituționale Alexandru Tănase, Șeful Misiunii Promo-LEX de observare a alegerilor prezidențiale, Pavel Postica.

Activistul civic Ștefan Gligor, expertul comunității WatchDog.md, Valeriu Pașa, la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8 au tras alarma în legătură cu exagerarea numărul de alegători în Federația Rusă.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Oazu Nantoi, a depus un amendament la Codul electoral.

Comisia Electorală Centrală a propus mărirea numărului de secții de votare care vor fi deschise în Rusia la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, față de alegerile precedente.

SĂNĂTATEA PUBLICĂ

Comisia extraordinară de sănătate publică a municipiului Chișinău a recomandat să se evite organizarea birourilor electorale/secțiilor de votare în instituțiile de învățământ din municipiul Chișinău.

Fosta ministră a Sănătății Ala Nemerenco a venit cu critici la adresa autorităților după ce pe 18 septembrie, în țară a fost înregistrate 665 de cazuri noi de coronavirus, un antirecord..

JUSTIȚIA

Procurorii au renunțat la învinuirea fostului deputat Iurie Bolboceanu și au solicitat achitarea lui. De asemenea, Procuratura Generală a anunțat despre achitarea lui Alexei Alexeev. Ambii sunt din lista celor 38 de dosare care se prezumă a fi politice.

DOSARE DE REZONANȚĂ

Cazul fostului șef al SIS, văzut de ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi.

Cu ocazia împlinirii a doi ani de la expulzarea profesorilor turci, expertul Igor Boțan a menționat că judecata  în acest dosar a fost o afacere.

Potrivit lui Ion Manole, directorul executiv al Asociației Promo-LEX, în doi ani de la caz, vinovații de toate aceste ilegalități nu au fost pedepsiți și au fost acceptați de societate.

Ambasadorul UE în Republica Moldova, Peter Michalko: „Cazul furtului miliardului reprezintă una dintre cele mai mari îngrijorări și din partea mea, și din partea cetățenilor”.
 
MOLDOVA PE PLAN EXTERN

Deputatul Iurie Reniță apreciază că „politica externă a Republicii Moldova este un fiasco, un eșec total”, iar țara este izolată.

ECONOMIA

Evoluția economiei Republicii Moldova în cel de-al doilea trimestru al anului curent.

Directorul executiv al Expert-Grup Adrian Lupușor consideră că, dacă în anul 2021 Republica Moldova va avea o creștere economică, aceasta va fi de recuperare

Ambasadorul UE în Republica Moldova a exprimat speranța că Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Republica Moldova și UE va fi un instrument pentru revitalizarea economiei.

Pentru a face mai atractivă activitatea independentă, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat o serie de modificări la legislație, care vor oferi micilor antreprenori avantaje și facilități.

Președintele Igor Dodon este de părere că moneda națională trebuie să fie depreciată pentru a favoriza exporturile, iar expertul economic Adrian Lupușor menționează că aceasta se referă doar la exportatorii care apelează la materia primă locală.
Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul spune că leul temperează creșterea prețurilor, dar defavorizează producătorul autohton.

Evenimentele săptămânii, detaliat

ȘCOALA PE TIMP DE PANDEMIE

În data de 15 septembrie, la două săptămâni de școală, ministrul educației, culturii și cercetării, Igor Șarov, a informat că numărul elevilor testați pozitiv cu COVID-19 este de 187, iar 4958 de elevi au fost plasați în regim de autoizolare. 173 de cadre didactice au fost confirmate pozitiv cu noul Coronavirus. În autoizolare se află 288 de cadre didactice. Din personalul nedidactic și auxiliar au fost infectate cu noul virus 40 de persoane, iar alte 118 se află în autoizolare.

În baza acestor date, ministrul a conchis că „că începerea școlii nu a dus la o creștere majoră a numărului de infectări, numărul acestora fiind aproximativ egal în rândul populației generale, comparativ cu populația școlară. Aceste date ne arată că cel puțin până acum, școala nu a fost o sursă de risc mai mare decât au fost activitățile celor neimplicați în procesul educațional”.

În altă ordine de idei, ministrul a remarcat o „mega-solicitare de echipamente electronice: computere, laptopuri, tablete”, dar și o investiție „fără precedent” din partea statului. Cea mai mare parte a calculatoarelor (11.500) vor fi achiziționate prin intermediul Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova”, gestionat de Minister și finanțat de Banca Mondială. Acestea urmează să fi livrate până la sfârșitul anului curent. Până la sfârșitul lunii octombrie, în școli urmează să ajungă aproximativ 2500 de laptopuri.

Totodată, în cadrul campaniei „Donează un computer pentru educație” au fost recepționate 1136 de computere, laptopuri și tablete, acțiunea fiind încă în desfășurare. La moment, instituțiile de învățământ primar și secundar general sunt dotate cu 38.059 tehnică de calcul (computere/laptopuri/tablete), dintre care 32.098 sunt utilizate în scopuri educaționale.

SCANDAL

La inaugurarea unui...veceu în gimnaziul din satul Hiliuți, raionul Râșcani au participat președintele raionului Râșcani Vasile Secrieru și deputatul socialist Vladimir Mizdrenco. Fotografiile în care aceștia taie panglica roșie la intrarea din grupul sanitar au devenit virale. În urma situației tragicomice, ministrul educației, culturii și cercetării, Igor Șarov a interzis prin ordin organizarea manifestațiilor, care n-au legătură cu procesul educațional, în școlile din țară. Același document prevede ca în instituțiile de învățământ să intre numai elevii, dăscălii, personalul auxiliar, angajații Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, dar și cei ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

Anterior, președintele Igor Dodon a postat fotografii dintr-o sală de clasă cu elevi, el fiind fără mască de protecție. Ministrul a condamnat nerespectarea măsurilor impuse de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, iar președintele a amenințat că, dacă și-ar dori, ministrul educației, culturii și cercetării, Igor Șarov, ar putea fi demis chiar mâine. „Dacă nu poate să se documenteze, atunci se pot lua și alte decizii, inclusiv politice, în acest sens, ca să învețe să se documenteze”. Totodată, el a insistat că a purtat mască, dar a scos-o pentru scurt timp”.

„Am făcut o sesizare la Agenția Națională pentru Sănătate Publică prin care am solicitat pedepsirea contravențională. Este strigător la cer și noi vom curma orice acțiuni de acest gen. Eu, în calitate de ministru, nu voi permite niciun fel de propagandă electorală pe teritoriul școlii. Cu atât mai mult că nu este vorba numai de campania electorală și folosirea școlii”, a adăugat Igor Șarov.

Internauții au inițiat o petiție, prin care adună semnături în susținerea ministrului Educației, iar Șarov a declarat că nu comentează declarațiile politicienilor implicați în campanii electorale, dar și că trăim într-un stat democratic și fiecare își poate expune punctul de vedere.

Eugen Doga, personalitate de talie mondială, a remarcat: „Dacă se pretinde a fi părintele națiunii, atunci și răspunderea ar trebui să fie adecvată. Nu se poate umbla fără măști, a întinde mâna în mod demonstrativ fără protecție, a trece cu tăcerea despre ajutorul umanitar din toate părțile lumii, a promite ceea ce nu se face”.

Ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko a spus că numărul mare de îmbolnăviri de COVID-19 în Moldova este îngrijorător. Potrivit lui, trebuie să existe un exemplu puternic din partea autorităților, liderilor de opinie, reprezentanților la nivel înalt despre necesitatea de a respecta măsurile de protecție. „Autoritățile au rolul decisiv în această privință ce ține de purtarea măștilor corect, păstrarea distanței sociale, pentru că altfel pandemia nu poate fi depășită. Responsabilitatea o are fiecare, dar cea mai mare o au cei care iau decizii”, a adăugat ambasadorul UE.

În ajunul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, Victor Pelin atrage atenția publicului într-un OP-ED pentru IPN la „activitatea propagandistului care în postările sale confirmă fără ezitarea că reprezintă filiala moldovenească a frontului imperial rusesc, adică faimosul Club de la Izborsk”. Unul dintre experții Clubului, spune autorul, și-a anunțat candidatura pentru viitoarele alegerile prezidențiale. „Este curios că chiar a doua zi după anunțarea participării sale la alegerile prezidențiale, președintele Clubului de la Izborsk, Alexandr Prohanov, publică un material strategic, intitulat „De la Tiraspol la Vladivistok”, care poate și trebuie să fie interpretat ca suport pentru elaborarea strategiei electorale a expertului moldovean al Clubului de la Izborsk”, subliniază autorul.

GAGAUZ YERI

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a efectuat la 17 septembrie 2020 o vizită de lucru în UTA Găgăuzia, unde a evaluat stadiul de construcție a noii clădiri a Liceului de limbă română „Mihai Eminescu” din Comrat, a transmis echipamente, a donat câte 20 de manuale de învățare a limbii române pentru clasele I-IV la Cedâr-Lunga.

Cu această ocazie, ambasadorul României a relevat că: „educația și sănătatea sunt domenii de excelență pe care România le-a sprijinit și va continua să le sprijine în Republica Moldova, indiferent de oamenii politici aflați la putere, iar susținerea nu este condiționată politic și nu depinde de limba vorbită sau de etnia beneficiarilor acesteia”. Totodată, ambasadorul a specificat ca sprijinul României tinde „să se completeze de o manieră armonioasă cu proiectele derulate de UE și celelalte state membre UE în Republica Moldova”.

ALEGERI

Președintele Partidului Politic Pro Moldova, Andrian Candu, nu a fost înregistrat în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie.

Ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck J. Hogan a avut o întrevedere cu Ion Chicu, în cadrul căreia premierul a dat asigurări că insinuările referitor la „eventuale tentative de fraudare a alegerilor” sunt nefondate. Diplomatul s-a întâlnit și cu președintele țării Igor Dodon. „Am reiterat intenția de a participa la procesul electoral fără utilizarea resurselor administrative”, a specificat despre întrevedere șeful statului într-o postare pe Facebook. Anterior, Igor Dodon a declarat că va înregistra la CEC participarea în curse prezidențială în termeni rezonabili, că nu va participa la dezzbateri televizate și nu va pomeni numele niciunui concurent electoral.

Decizia Comisiei Electorale Centrale, luată vineri, 18 septembrie. motivează refuzul prin numărul insuficient de semnături adunate din unități administrativ-teritoriale de nivelul doi. Sergiu Sîrbu a declarat că, potrivit concluziilor grupului de lucru al CEC, condus de secretarul Comisiei, au fost invalidate 218 semnături din cele 25 de mii prezentate. Potrivit lui, este vorba despre încălcarea unui drept fundamental, iar ceea ce intenționează să facă CEC e un abuz total. Or, Codul Electoral admite o marjă de eroare, iar membrii CEC au „analizat ca niște roboți, strict tehnic”.

Într-un comunicat de presă, Pro Moldova a declarat că. „CEC a admis erori grave în prelucrarea datelor, precum și interpretarea, conform indicațiilor politice, a normelor legale”. „În numai câteva zile, actuala autoritate electorală a reușit să schimonosească regulile de finanțare a candidaților în favoarea unuia, să compromită sistemul de înregistrare prealabilă și să elimine fără temei legal un candidat din cursă”.

În ședința CEC din 19 septembrie, Tudor Deliu, desemnat de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a fost înregistrat în calitate de candidat la funcția de Președinte al R. Moldova.

Comisia Electorală Centrală a emis o circulară prin care stabilește că partidele politice nu pot finanța campaniile electorale ale candidaților înaintați. Ca și alți susținători, acestea pot face o donație de cel mult 12 salarii medii pe economie, ceea ce înseamnă puțin peste 80 de mii de lei. Decizia a trezit nemulțumiri în rândul partidelor de opoziție. PAS a cerut demisia președintelui CEC, Dorin Cimil, pe care l-a înaintat în funcție în 2019, deputatul Pro Moldova Sergiu Sîrbu a spus că interpretarea făcută de CEC este ilegală, președintele PLDM, Vlad Filat, a depus o contestație la Curtea de Apel, iar Partidul Platforma DA a cerut Parlamentului să vină cu o interpretare.

Ex-președintele Curții Constituționale Alexandru Tănase a declarat că circulara CEC nu are valoare juridică: „Regulamentul CEC stabilește foarte clar că doar hotărârile Comisiei, adoptate în limitele competenței sale, sunt acte executorii, care sunt opozabile concurenților electorali, acte care sunt supuse controlului judiciar. Nu veți găsi nicăieri cuvântul circulară în regulamentul CEC, e un act intern al CEC care poate fi opozabil doar angajaților instituției. Nu are niciun efect juridic asupra niciunui concurent electoral. Ea în general trebuie ignorată, e o pierdere de timp”, a declarat Alexandru Tănase.

Șeful Misiunii Promo-LEX de observare a alegerilor prezidențiale, Pavel Postica consideră că circulara pune mai multe semne de întrebare și trezește suspiciuni. Potrivit expertului, în condițiile în care CEC „a avut o interpretare continuă la același subiect pe parcursul tuturor campaniilor electorale care au fost organizate din momentul anului 2014” și mai ales pentru că nu este autoritatea care are competența de interpretare a prevederilor legale, circulara trebuie abrogată.

Activistul civic Ștefan Gligor a comunicat că a primit plângeri de la cetățeni moldoveni aflați la muncă în Olanda, Belgia și Germania că nu se pot înregistra online pentru alegeri, site-ul CEC-ului indicând faptul că ei deja au fost înregistrați prealabil în Federația Rusă. Despre depistarea cazurilor de înregistrare ilegală a alegătorilor în Federația Rusă a vorbit și expertul comunității WatchDog.md, Valeriu Pașa. În această țară se atestă un număr record, în comparație cu anii trecuți, de moldoveni înregistrați prealabil pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020.

Lidera PAS, Maia Sandu susține că va merge la Procuratură și va prezenta informații din investigația publicată de emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8 care a analizat mai multe liste depuse la CEC și a identificat zeci de oameni care, de fapt, nu se află în Federația Rusă și chiar nu au fost niciodată acolo – nici la muncă, nici în vizită. Totodată, Sandu solicită Comisiei Electorale Centrale „să se autosesizeze și să nu permită ca informația falsă prezentată de oamenii socialiștilor să stea la baza deciziilor deschiderii secțiilor de vot”.

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Oazu Nantoi, a depus un amendament la Codul electoral prin care propune ca „în statele care încalcă statutul de neutralitate al Republicii Moldova, prin dislocarea și menținerea ilegală de trupe militare pe teritoriul suveran, se organizează o singură secție de vot”.

Amendamentul se referă la secțiile din Federaţia Rusă, care are dislocate trupe în regiunea transnistreană. În argumentare, Oazu Nantoi spune că autoritățile moldovene nu pot asigura un scrutin liber și corect pe teritoriul unui stat care încalcă dreptul internațional și constituția Republicii Moldova.

Comisia Electorală Centrală a propus mărirea numărului de secții de votare care vor fi deschise în Rusia la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, față de alegerile precedente. Potrivit documentului, în Rusia ar trebui deschise 38 de secții de votare față de cele opt câte au existat la alegerile prezidențiale din 2016 și 11 - la alegerile parlamentare din 2019.

CEC propune măriri mai mici în țările occidentale, inclusiv de aproape două ori în Italia, până la 45 de secții de votare. În total, este propusă deschiderea a 202 secții de votare în 36 de țări. Propunerea datează din 11 septembrie, cu cinci zile înainte de expirarea datei limită la care alegătorii din străinătate își pot semnala intenția de vot, un factor cheie în stabilirea numărului de secții în străinătate și locului lor.

SĂNĂTATEA PUBLICĂ

Comisia extraordinară de sănătate publică a municipiului Chișinău a recomandat prin hotărârea din 14 septembrie să se evite, după posibilitate, organizarea activității birourilor electorale/secțiilor de votare în instituțiile de învățământ din municipiul Chișinău.

Potrivit aceleiași hotărâri, Comisiile electorale de circumscripție din municipiul Chișinău vor coordona cu Comisia Extraordinară de Sănătate Publică instituțiile și edificiile în care se va desfășura procesul electoral.

Fosta ministră a Sănătății Ala Nemerenco a venit cu critici la adresa autorităților după ce pe 18 septembrie, în țară a fost înregistrate 665 de cazuri noi de coronavirus, un antirecord. (În ziua următoare au fost raportate și mai multe, 688, după ce au fost făcute în jur de 2.600 de teste de laborator).

Aceasta reiterează că autoritățile nu sunt abile să gestioneze criza în sănătate, de altfel nu este efectuat un număr suficient de teste care ar arăta situația reală, iar rata celor decedați, din păcate, rămâne constantă de 2,6%, potrivit lui Nemerenco. „Cel mai grav e că acele 2,6% mortalitate se mențin și tributul de 15 vieți omenești mediu pe zi se plătește constant. Tribut prostiei, incompetenței, indiferenței, corupției, politicianismului și slugărismului”, a scris Ala Nemerenco pe pagina sa de Facebook.

JUSTIȚIA

Procurorii au renunțat la învinuirea de „trădare de Patrie”, adusă în anul 2017, fostului deputat Iurie Bolboceanu și au solicitat achitarea lui. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale anunță că a prezentat Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, poziția de renunțare, iar magistrații urmează să se pronunțe pe 16 octombrie.

De asemenea, Procuratura Generală a anunțat despre achitarea lui Alexei Alexeev, care acum trei ani conducea un microbuz cu stația acustică la un miting din fața postului public de televiziune și a fost reținut pentru pretinsa aplicare a violenței periculoase în privința unor angajați ai poliției. El a fost pus sub învinuire și menținut opt zile în arest, 51 de zile – în arest la domiciliu, dosarul în privința lui fiind deferit justiției.

Potrivit Procuraturii Generale, respectivele cauze fac parte din lista celor 38 de dosare care se prezumă a fi politice și care sunt reevaluate de către un grup de procurori. Emiterea listei în cauză și a dispoziției de reevaluare a survenit ca urmare a Declarațiilor și Raportului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

DOSARE DE REZONANȚĂ

Potrivit ministrului Justiției, Fadei Nagacevschi, prin examinarea secreta a cazului fostului șef al SIS și lipsa publică a hotărârii instanței judecătorești, cetățenii Republicii Moldova își pierd încrederea în justiție.

Funcționarul se arată nedumerit și de faptul că victimele implicate în proces nu au fost recunoscute în calitate de părți vătămate, chiar și în cazul prejudiciului achitat de către acuzat.

Referitor la amenda primită de către Vasile Botnari, Fadei Nagacevschi admite că aceasta este una inechitabilă, însă nu poate comenta decizia atâta timp cât nu cunoaște dedesubturile speței.

În cadrul dezbaterilor publice la IPN, organizate la doi ani de la expulzarea profesorilor turci, expertul Igor Boțan a menționat că Vasile Botnari, ex-director SIS, și-a asumat toată răspunderea, pentru că fie îi este frică, fie are un sentiment de gratitudine pentru cel care i-a făcut cândva anumite favoruri.

El a apreciat că sentința judecății în acest dosar a fost un fel de „deal” (afacere, din engleză – n.r.), „care este grețos și care arată că au trecut doi ani, dar nu s-a schimbat nimic”. Potrivit lui, pe scena politică, unii politicieni își reclamă activitatea în funcții înalte în stat, povestind câte întâlniri au avut și câte lucruri, care nu țin de competențele lor, au reușit să facă: „Dar lucruri care sunt prevăzute în mod expres în legea supremă și țin de competența lor, nici nu au pomenit de ele”.

În opinia sa, expulzarea cetățenilor turci, care este o tragedie, a marcat societatea pentru mult timp și „arată, de fapt, cine suntem ca societate, ca stat”. Potrivit expertului, actualmente, societatea stagnează în situația în care instituțiile statului, aflate în captivitate, s-au conformat perfect pentru a comite această crimă împotriva profesorilor turci. „Și procesul de judecată al șefului SIS a fost secretizat, pentru că, în țară nimic practic nu s-a schimbat”, a opinat Igor Boțan.

Potrivit lui Ion Manole, directorul executiv al Asociației Promo-LEX, în doi ani de la caz, societatea și indivizii în parte au dat dovadă de lașitate și frică. „Noi nu am depășit această etapă, am rămas la fel de lași, fricoși, indiferenți față de durerea celui de lângă noi. Or, noi nu ne vom putea ridica la înălțimea unei societăți moderne fără a depăși această stare de lucruri”.

Expertul crede că oamenii nu au învățat nimic din istoria deportărilor din trecut, din evenimentele din 7 aprilie 2009, ci au permis ca impunitatea să prevaleze. Vinovații de toate aceste ilegalități nu au fost pedepsiți și au fost acceptați de societate. Nimeni nu a recunoscut, nu i-a părut rău, nu și-a cerut scuze. Starea de impunitate încurajează încălcarea legii, iar aceste fenomene descurajează cetățenii care ulterior aleg să migreze.

Ediția pentru Bulgaria a publicației Deutsche Welle scrie că Bulgaria, Albania, Ucraina, Moldova, Kosovo și Serbia sunt țările europene care i-au trădat pe inamicii politici ai președintelui Erdogan. Relevând că fostul șef al serviciilor secrete moldovenești a primit o pedeapsă cu suspendare pentru „răpirea a șapte profesori turci în anul 2018”, publicația observă că Bulgaria e unica țară din Uniunea Europeană în această listă și printre acei care nu a pedepsit pe nimeni pentru expulzare.

„Cazul furtului miliardului reprezintă una dintre cele mai mari îngrijorări și din partea mea, și din partea cetățenilor Moldovei care așteaptă că va avea loc pedepsirea celor vinovați și recuperarea banilor care mai pot fi recuperați”, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, ambasadorul UE în Republica Moldova, Peter Michalko. „Nimeni nu este acum în pușcărie, iar procesele ce țin de această fraudă sunt amânate de zeci de ori și asta în niciun fel nu reprezintă „asigurarea pentru încrederea oamenilor în justiție”.
 
MOLDOVA PE PLAN EXTERN

Deputatul Iurie Reniță apreciază că „politica externă a Republicii Moldova este un fiasco, un eșec total”, iar țara este izolată. „UE și România și-au schimbat retorica și abordarea și ajută cetățenii, autoritățile locale. Nu poți să susții un guvern anti-românesc și ar fi o mare eroare să îl susții”, a declarat Iurie Reniță.

Potrivit deputatului, Igor Dodon și Ion Chicu au încercat să-și asume ceremoniile de finalizare a gazoductului Iași-Chișinău, și gestul premierul de la București de a nu veni la inaugurarea acestuia a fost unul corect. „Pandemia, motivul pentru care premierul român nu a venit, a fost o chestiune ambalată frumos”, a spus Iurie Reniță.

Potrivit deputatului, o politică externă coerentă se bazează pe un program național și pe o conducere națională. „Îmi pare rău și până astăzi că PDM susține acest regim nociv al lui Dodon”, a conchis Iurie Reniță.

ECONOMIA

Economia Republicii Moldova în cel de-al doilea trimestru al anului curent a avut o evoluție apropiată mediei din Uniunea Europeană. Analizele experților arată că toate sectoarele au simțit impactul negativ al pandemiei, cele mai afectate fiind cele care implică interacțiunea și mobilitatea populației, dar și cele din zona economiei informale. Biroul Național de Statistică (BNS) a publicat rezultatele privind creșterea economică pentru al doilea trimestru al anului curent cu un Produs Intern Brut (PIB) în prețuri curente de 44,6 miliarde lei și o descreștere în termeni reali de 14 la sută, scăderea pe seria brută ajustată sezonier fiind ceva mai redusă în cuantum de 11,5% față de anul precedent.

Directorul executiv al Expert-Grup Adrian Lupușor consideră că criza economică din anul curent ar putea fi mai rea față de criza economică din 2009. Și chiar dacă în anul 2021 Republica Moldova va avea o creștere economică, aceasta va fi de recuperare. De altfel, pentru a ieși din criză, țara noastră va avea nevoie de doi ani de creștere economică robustă (circa 5%).

Criza se manifestă prin reducerea cererii interne (consumul) și externe (exporturile), reducerea apetitului investițional, reducerea încasărilor la buget. Singurul amortizor al șocului a fost creșterea exportului net: reducerea consumului populației s-a reflectat asupra reducerii importurilor, care au scăzut mai rapid față de exporturi.

În acest context, expertul susține că țara are nevoie de o politică economică anti-criză autentică, iar aceasta trebuie să fie focusată pe compensarea urgentă a pierderilor populației care valorează, întrucât 70% - 80% din venitul ratat trebuie compensat imediat pentru a stimula consumul final.

Ambasadorul UE în Republica Moldova a exprimat speranța că Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Republica Moldova și UE va fi un instrument pentru revitalizarea economiei: în condițiile crizei de COVID- 19 a fost păstrat sau chiar a crescut tempoul exporturilor din Moldova în UE,. Au fost păstrate și toate condițiile pentru exportatori.

Pentru a face mai atractivă activitatea independentă, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat o serie de modificări la legislație, care vor oferi micilor antreprenori avantaje și facilități precum: moratorii la controale sau efectuarea prioritară a controalelor cu scop exclusiv consultativ, scutiri la impozitul pe venit, diminuarea unor sancțiuni fiscale (inclusiv pentru încălcări mici în procesul de utilizare a aparatelor de casă), majorarea plafonului anual la vânzări efectuate în baza activității independente de întreprinzător de la 600 mii lei până la 1,2 mln lei, elaborarea, până în decembrie 2021, a unui program de stat pentru susținerea dezvoltării afacerilor titularilor de patentă din categorii defavorizate ale populației, includerea antreprenorilor independenți în aria de eligibilitate a programelor de stat gestionate de ODIMM ș.a.

Președintele Igor Dodon este de părere că moneda națională trebuie să fie depreciată pentru a favoriza exporturile și a da un impuls economiei. În opinia sa, astăzi „Banca Națională nu procedează corect”, a opinat dânsul în cadrul emisiunii ordinare „Președintele răspunde”.

În urma acestor declarații, cu o reacție a venit expertul economic Adrian Lupușor, care menționează că Igor Dodon se referă doar la exportatori care apelează la materia primă locală, care sunt, evident, beneficiarii neți ai deprecierii. Expertul se întreabă cum rămâne cu exportatorii care lucrează cu materie primă de import sau cu importatorii de produse care nu pot fi substituite de producătorii autohtoni? Cum rămâne și cu cei care au venituri în lei, dar obligații de plată în valută (ex: chiriași sau care au contractat credite în valută străină)? Bunăstarea populației/consumatorilor nu contează? Contează doar exportatorii de mere în Rusia?”

Expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță apreciază că de la începutul anului, leul s-a apreciat față de coșul valutar IVM-10 cu aproape 5%, iar față de valutele regionale, aprecierea este mult mai mare, variind de la 20% față de rubla rusească și până la 23,3% față de lira turcească. Potrivit expertului, aprecierea leului este benefică pentru populație, deoarece asigură temperarea creșterii de prețuri, ceea ce în condiții de criză chiar este un colac de salvare pentru cei mai săraci. Dar, spune economistul, un leu puternic afectează enorm producătorul autohton. Astfel, ei suportă pierderi enorme și pierd piețele de desfacere, atât în țară, cât și peste hotare. Datorită cursului valutar, producția noastră este mai scumpă decât producția din Turcia și Ucraina, cu peste 20%, ceea ce face ca piața autohtonă să fie suprasaturată cu producție de import.

SUBIECTE DE URMĂRIT

Campania de alegeri prezidențiale a început și Guvernul, Parlamentul au redus substanțial comunicarea zilnică privitor la executarea agendelor de lucru.

Economia în scădere indiscutabilă, creșterea numărului de șomeri e disputată, sezonul agricol e compromis și va avea repercusiuni negative și pentru sezonul următor, nu se întrevăd succese în combaterea pandemiei.

Iurie Vition, IPN
-------------------------------------------------------------------------------------------------

Acest produs media este realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova (FSM). Punctul de vedere al autorului materialului nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse".