Retrospectiva unei crize. La un pas de prăpastie
Anul 2013 a fost marcat, chiar de la început, de o profundă criză politică, care ar fi putut duce ţara în alegeri parlamentare anticipate, iar actuala guvernare la un eşec răsunător în cadrul scrutinului. Politicienii au avut destulă maturitate să înţeleagă care este riscul, au depăşit neînţelegerile pe interior şi au reuşit să obţină, la sfârşit de noiembrie, parafarea Acordului de Asociere cu UE şi recomandarea Comisiei Europene de liberalizare a regimului de vize pentru moldoveni. Ciclul de materiale cu genericul: „Retrospectiva unei crize. La un pas de prăpastie” vine să răspundă la întrebarea cum vor influenţa evenimentele din 2013 opţiunile cetăţenilor în anul viitor, an electoral, şi care sunt învăţămintele ce trebuie trase.
Un alt fel de criză
După criza politică de la începutul anului, a survenit o perioadă de stabilitate, activitatea instituţiilor statului a revenit la normalitate, iar clasa politică s-a concentrat pe parafarea Acordului de Asociere cu UE. Perioada stabilităţii politice a fost însă marcată de o nouă criză, provocată de embargoul rusesc la vinurile din Moldova.
Preşedintele Uniunii Oenologilor din Republica Moldova, Gheorghe Arpentin, era totuşi optimist că situaţia nu va fi atât de dramatică ca în 2006, când Rusia a mai interzis importurile de vin moldovenesc. Companiile vinicole din Moldova „au învăţat lecţia”. Multe din ele, după anul 2006, şi-au diversificat pieţele de desfacere a producţiei, partenerii de afaceri. A fost îmbunătăţit esenţial controlul asupra loturilor de vin exportate. Rusia a declarat embargo pentru toată producţia vitivinicolă din Republica Moldova. Despre aceasta a anunţat marţi seara, 10 septembrie, şeful serviciului sanitar rus Rospotrebnadzor, Ghenadi Onişenko. Acesta spunea că în ultimele 8 partide de producţie vitivinicolă din Moldova s-a depista încălcarea normelor sanitare.
Reacţii
„Unii politicieni moldoveni se deplasează personal la Moscova ca să convingă autorităţile ruse să impună Moldovei diferite embargouri şi să preseze ţara. Interesul acestora este de a strica imagina guvernării şi să influenţeze rezultatele la următoarele alegeri”. O declaraţie în acest sens a fost făcută de către ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov.
Rusia şi Moldova au pus de acord mai multe acţiuni după îndeplinirea cărora vor fi stabilite termenele de reluare a exportului producţiei alcoolice moldoveneşti pe piaţa rusă, anunţa la 21 septembrie Serviciul federal sanitar al Rusiei „Rospotrebnadzor”, după întrevederea lui Vasile Bumacov cu Ghenadi Onişcenco, la Moscova.
Comisia Europeană a propus, la 25 septembrie, statelor membre ale Uniunii Europene deschiderea pieţei pentru produsele vinicole moldoveneşti, înainte ca procedurile Zonei de Liber Schimb să fie aplicate. Până acum, producătorii moldoveni puteau exporta fără taxe 240 de mii de hectolitri de vin pe an, în cadrul regimului de preferinţe comerciale autonome. Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, declara, după embargoul impus de ruşi, că vinurile moldoveneşti au nevoie de investiţii în promovare. Lumea trebuie să le descopere, iar acum este cel mai oportun moment, graţie acestui val de susţinere emoţională care s-a înregistrat în întreaga Europă.
În acelaşi timp, autorităţile de la Chişinău expediază scrisori de argumentare în Rusia, cu explicaţii la obiecţiile care se invocă vizavi de calitatea vinurilor moldoveneşti. La începutul lunii octombrie, experţii de la Rospotrebnadzor au venit la Chişinău, pentru a pune punct problemelor ce ţin de exportul vinurilor moldoveneşti în Federaţia Rusă. Aceştia au vizitat mai multe fabrici şi combinate de vin.
Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, a comunicat, la începutul lui decembrie, că, în cadrul ultimei vizite la Moscova, specialiştii de la Ministerul Agriculturii au discutat mai bine de 2 ore cu specialiştii care au vizitat Moldova pentru verificarea calităţii vinurilor. Ministrul a subliniat că a epuizat deja toate argumentele, însă partea rusă continuă să invoce noi obiecţii. Federaţia Rusă impune de două ori mai multe cerinţe pentru exportul de vinuri ca Uniunea Europeană.
UE e gata să ia tot vinul moldovenesc
La 10 decembrie, Parlamentul European şi-a dat acordul final asupra liberalizării importurilor de vinuri din Republica Moldova, măsură propusă în septembrie de Comisia Europeană, la scurtă vreme după ce Rusia a impus embargoul. Decizia a fost luată cu o majoritate largă de 503 voturi. Aceasta va intra în vigoare la 1 ianuarie 2014.
Republica Moldova a ratat vânzări de 20 de milioane de dolari din ziua anunţării embargoului rusesc la vin şi până la sfârşitul anului. În pofida acestui fapt, exporturile de vin moldovenesc au crescut cu 23% faţă de anul trecut. Au fost recoltate 600 de mii de tone de struguri, au fost produse peste 160 de milioane de litri de vin. Circa 120 de milioane de litri au fost deja exportate.
În UE Moldova a exportat vin în valoare de 27 de milioane de dolari, iar în statele CSI – de 93 de milioane. Printre ţările UE, cel mai mult vin moldovenesc merge în Polonia (37%), urmată de Cehia (23%), iar pe al treilea loc – România (13%). Din statele CSI, cel mai mult vin moldovenesc importa Rusia (48%), Belarus e pe locul doi (39%) şi Kazahstan pe locul 3 (12%).
Viorel Chivriga: Rusia a lovit în sectorul strategic al Moldovei
Expertul economic Viorel Chivriga a comentat pentru IPN situaţia în care s-a pomenit Moldova după embargoul rusesc la vinuri. Sectorul vitivinicol este unul strategic pentru Republica Moldova şi suferă cel mai mult când apar unele animozităţi cu state precum Rusia. O bună parte din populaţia ţării este implicată în acest sector. E un sector care a fost afectat de deciziile arbitrare din interiorul şi din afara ţării. Acest embargou provoacă mai multe pierderi – se ratează venituri, apar probleme legate de imagine. În 2006-2007 tractoarele ruseşti distrugeau producţia moldovenească ajunsă în Rusia. Această imagine costă foarte mult, mai ales când discutăm că vrem să lărgim piaţa. Pierd şi agricultorii care comercializează struguri, cererea la aceştia scade, la fel şi preţul.
Până a se lua decizia de a institui embargou, au fost emise mai multe comunicate de către Rospotrebnadzor. Până la 10 septembrie se spunea că instituţia nu are obiecţii faţă de produsele vinicole moldoveneşti, că ele corespundeau tuturor cerinţelor. „Este straniu că până în septembrie era totul bine, iar din septembrie nu mai erau bune vinurile. În UE, spre exemplu, sunt stabilite norme exacte şi producţia moldovenească este acceptată pe această piaţă. Nu cred că ar fi fost acceptată dacă avea substanţe chimice sau dacă nu respecta normele”, a opinat expertul.
Embargoul va fi menţinut şi în 2014
Intrăm într-un an foarte dificil, e un an în care se promit multe, există un spaţiu larg pentru manipulări. Intrăm într-un an în care Republica Moldova va fi testată la capitolul maturitate. Presiunile din 2013 vor continua şi în 2014, ajungem la o etapă în care state destul de mari, precum Ucraina, au picat testul, notează Viorel Chivriga.
Expertul crede că va fi menţinută interdicţia la exportul băuturilor alcoolice în Rusia, se vor pune presiuni şi în sectorul energetic, şi la circulaţia cetăţenilor moldoveni în Rusia. Nu ar fi de mirare dacă vor apărea animozităţi mari în locul cel mai dureros al ţării – în raioanele din stânga Nistrului. Sunt mai multe temeri şi, probabil, în 2014 Rusia va forţa autorităţile moldoveneşti să stopeze ceea ce şi-a programat în legătură cu apropierea de UE – semnarea Acordului de Asociere.
După 20 şi ceva de ani de la proclamarea independenţei, este timpul ca politicienii şi populaţia să dea dovadă de demnitate. Sunt şi alte state care au trecut peste presiunile ruseşti şi au făcut paşi înainte în dezvoltarea lor, state precum Estonia, Lituania şi Letonia. „Îmi pare rău că Republica Moldova nu a făcut aceşti paşi împreună cu statele baltice. Acum situaţia în ţara noastră avea să fie complet alta. Pentru a nu rata încă o dată, trebuie să dea semne de maturitate guvernarea”, a subliniat Viorel Chivriga.
Lecţii de învăţat
Politicienii moldoveni nu-şi prea învaţă lecţiile. Expertul Viorel Chivriga se întreabă cum au putut guvernările Republicii Moldova să piardă fabrici de vin pe care le deţinea în Federaţia Rusă – Adler, Barnaul, Tveri, Tula, Fabrica de vin „Botkin”, Fabrica de vin din Orlov, compania mixtă „Iantarnîi Aist” şi altele.
Dacă aceste întreprinderi ar fi fost menţinute şi activau la randament maxim, situaţia ar fi fost alta, am fi putut chiar influenţa decizia ruşilor. Nu s-au primit bani mulţi în buget, s-a făcut o prostie din partea guvernărilor care le-a cedat – a spus expertul.
Republica Moldova ar trebui să manifeste seriozitate şi să protejeze ramurile economiei naţionale, trebuie diversificate exporturile. Nu sunt utilizate pârghiile pe care ţara le are, ar trebuie să se atragă atenţie maximă la producţia pe care companiile moldoveneşti o prezintă înafară. Trebuie să crească eficienţa activităţii întreprinderilor. Dacă Moldova va avea întreprinderi puternice, cu siguranţă va avea şi o ofertă bună.
Mariana Galben, IPN
