Candidații în alegeri folosesc diferite instrumente, pentru a atrage cât mai mulți votanți de partea lor. La rândul lor, instrumentele respective vorbesc suficient de convingător despre obiectivele pe care le urmăresc cei doi candidați și capacitățile pe care le au pentru realizarea lor. Campaniile electorale ale celor doi candidați pentru funcția de președinte al Republicii Moldova au fost analizate de participanții dezbaterii publice „Campania electorală în turul 1 și turul 2: afinități, deosebiri, efecte”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a explicat că o campanie electorală este un set de activități desfășurate de candidații pentru funcțiile elective. Lupta electorală se dă pentru sprijinul maxim din partea alegătorilor. În campaniile electorale participă grupurile de sprijin, organizațiile publice, mass-media. Principalele metode de desfășurare a campaniei includ: întâlniri, mitinguri electorale, tipărirea pliantelor, broșuri, etc. Mai nou, în campaniile electorale sunt utilizate rețelele de socializare și așa numiții „polit-tehnologi” care ajută candidații să înțeleagă toate aspectele cu impact asupra percepției de către alegători. În opinia expertului, deosebirea dintre primul și al doilea tur este că, în primul tur, alegătorilor li se propune să voteze candidatul preferat, iar în turul doi, de cele mai multe ori, li se propune un vot de compromis sau „votul pentru răul cel mai mic”.
Potrivit expertului, în actuala campanie electorală se recurge la exploatarea iraționalului și a fricilor. Igor Dodon vorbește în numele Maiei Sandu, ce ar avea de gând să facă ea, pentru a speria oamenii, dar în toate acele acțiuni pretinse că le va face Maia Sandu, lipsește raționamentul De exemplu, Maia Sandu este acuzată că a închis și va închide școli, însă se omite faptul că Strategia de dezvoltare națională care prevede optimizarea școlilor, a fost elaborată tocmai de colega de partid a lui Igor Dodon, Zinaida Greceanîi, pe timpul când era prim-ministru, iar Igor Dodon - vicepremier. „Anume ei, socialiștii, au fundamentat necesitatea optimizării școlilor și spitalelor. Din păcate, contracandidatul nu spune absolut nimic la asta, deși, Strategia a fost adoptată prin lege de către Parlament. Pe de altă parte, candidata Maia Sandu, este mai mult lipsă în campania pentru celui de-al doilea tur, iar asta are impact asupra cetățenilor”, a spus Igor Boțan.
Potrivit Zinaidei Gribincea, psiholog și lector universitar, campaniile electorale se fac pentru toată lumea, însă, miza principală este întotdeauna segmentul de electorat care poate fi atribuit categoriei de „votanți indeciși” sau acelor categorii de persoane care încă nu s-au determinat în ceea ce privește opțiunile politice „Pentru că cei care deja au viziune asupra liderului pe care doresc să-l aleagă, de regulă nu-și schimbă prea ușor convingerile politice. Aceste grupuri de persoane sunt, practic, mereu stabile. Cei indeciși reprezintă segmental de electorat care nu are pregătirea necesară pentru a decide individual, pentru sine. Anume ei sunt miza preferată a campaniilor electorale”, a spus ea.
De regulă, succesul, în orice campanie electorală, menționează psihologul, depinde de formula tipică care se aplică de pretendenții la funcțiile elective. „Orice candidat va căuta să se prezinte în cel mai frumos mod în fața electoratului și să aibă priză la orice cetățean care știe că trebuie să voteze, știe că are dreptul de a vota, dar poate nu a conștientizat cât de important este votul dat pentru un candidat și altul”.
În opinia politologului Aurelian Lavric, ipoteză potrivit căreia campania electorală se adresează indecișilor este adevărată doar parțial. „Candidații se adresează, în primul rând, electoratului lor, pentru că între timp, votanții lor pot să se dezamăgească și să nu mai vrea să voteze și atunci trebuie de mers la ei și de explicat ce a promis candidatul anterior, dacă a mai candidat, ce a realizat, pentru ca ei să rămână fideli. Apoi campania electorală se adresează celor care nu au votat cu un anumit candidat, încercând să-i convingă. Indecișii sunt și ei o parte importantă”, a spus Aurelian Lavric.
Potrivit lui, întâlnirile cu alegătorii sunt o componentă importantă a campaniei: „Acum, datorită progresului tehnologic, candidații se adresează alegătorilor și prin intermediul lumii virtuale, folosind tehnologiile informaționale. Dar întâlnirile sunt eficiente, pentru că poți menține o comunicare cu alegătorii, și tocmai acest context, al proliferării tehnologiilor informaționale, fac foarte importante întâlnirile pe viu”.
Aurelian Lavric afirmă că, în Occident, se consideră cea mai eficientă campanie atunci când mergi acasă la om, îi dai un material promoțional, dacă el are întrebări îi răspunzi la întrebări. „Aceasta este campania ideală. Întâlnirile în spațiile publice care acum, în condițiile pandemiei, nu sunt cele mai bune din punct de vedere al protejării, eventual mitingurile în spațiul liber, sunt eficiente pentru că permit comunicarea directă cu un grup de persoane. Prezența fizică, felul cum candidatul, reprezentanții candidatului reușesc să transmită încrederea în ei, este, de fapt determinantă. Este deja un lucru evident că în ultima perioadă votul alegătorilor, în mare măsură, nu este rațional, ci emoțional, în funcție de cum se prezintă candidatul, inclusiv la întâlnirile „pe viu”.
Dezbaterea „Campania electorală în turul 1 și turul 2: afinități, deosebiri, efecte”, este ediția a 9-a din ciclul electoral „Noi și președintele: cine pe cine alege, cine pe cine reprezintă”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
