Starea de lucruri acum în Republica Moldova este foarte și foarte nesimplă, de aceea este util să fie analizată și în contextul complex al relațiilor internaționale, al relațiilor cu partenerii strategici, dar și în comparație cu starea de lucruri dintr-o serie de state cu un statut asemănător cu cel al Republicii Moldova. Calitatea relațiilor moldo-comunitare privite prin prisma studiilor comparative, a fost discutată cu invitații dezbaterii publice: „Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și influența Rusiei”, organizate de Agenția de presă IPN.
Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, a declarat că Uniunea Europeană are semnate cu Ucraina, Moldova și Georgia acorduri de asociere – documente extrem de importante care permit integrarea europeană a acestor țări în domeniul economic și o asociere pe dimensiunea politică. „Dacă sunt implementate aceste acorduri, cele trei țări își pot permite să lupte pentru o perspectivă europeană clară. Aceste trei țări, comparativ cu altele, au cele mai apropiate relații cu Uniunea Europeană, deoarece acorduri de asociere, Uniunea Europeană nu a semnat cu nicio oarecare țară care nu este în vecinătate. De aceea, Moldova se bucură și de o apropiere geografică, dar și de una geo-politică de Uniunea Europeană”, a spus expertul.
Potrivit politologului, din punct de vedere juridic sau legal, Uniunea Europeană operează foarte mult cu statutul de „partener”, țările asociate fiind calificate ân calitate de parteneri UE, iar UE se prezintă în calitate de partener al Kievului, Tbilisi și Chișinăului. „În documentele politice ale UE există diverse calificative pe care Bruxellesul dorește să le înainteze publicului din aceste țări. În cazul Ucrainei cel mai des se vorbește despre „partener de încredere”, cu Georgia relațiile sunt mai apropiate din varii motive. UE deseori spune că Georgia nu este doar un „partener”, dar și un prieten pentru Uniunea Europeană, respectiv UE este un prieten pentru Georgia. Din cauza evenimentelor politice din Moldova din ultimii 6 ani, UE nu a folosit alt calificativ decât „partener de încredere”, a spus el. Potrivit lui Dionis Cenușa, acolo unde există mai multe obiecții legate de calitatea reformelor, Bruxellesul este mai rigid și folosește doar terminologie diplomatico-legală: „Când calitatea reformelor e mai bună, el folosește și alte calificative, precum „prieten”.
În opinia lui Dionis Cenușa, rolul președintelui Consiliului European Charles Michel, care a efectuat recent vizite la Chișinău, Tbilisi și Kiev, este important, deoarece el reprezintă Consiliul European, instituția UE unde se reunesc șefii de state membre. Rolul său în afacerile europene este important, deoarece împreună cu înaltul reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell este responsabil de reprezentarea UE în afacerile externe și totodată de asigurarea că obiectivele UE sunt atinse. De aceea oficialul a venit ân cele trei capitale, în calitate de înalt reprezentant al UE, care promovează agenda politică și geopolitică a UE în regiune.
Natalia Stercul, coordonator de programe la Asociația pentru Politică Externă, crede că vizita președintelui Consiliului European, Charles Michel, în Ucraina, Georgia și Moldova a fost un semnal important în ceea ce privește disponibilitatea de a înainta în asocierea politică, integrarea economică și în o mai profundă apropiere a celor trei state a Parteneriatului Estic (Moldova, Ucraina, Georgia). „În același timp, e necesar de precizat că UE are o abordare diferențiată față de Georgia, Ucraina și Moldova, comparativ cu celelalte trei țări ale Parteneriatului Estic, unde agenda UE nu este de mare succes. Dacă se va reuși de consolidat idea acestui „trio”, în special în ceea ce ține de implementarea reformelor, lucrurile privind integrarea europeană ar putea deveni mai atractive și pentru Belarus, Armenia și Azerbajan”, a spus experta.
„Atitudinea UE față de cele trei țări s-a văzut și în funcție de declarațiile oficialului european, dar și din consecutivitatea în care a vizitat țările. În Moldova, cel mai important este accentual făcut asupra necesității respectării supremației legii și faptul că Uniunea Europeană susține reformele democratice și va ajuta și va coopera cu Republica Moldova, în condițiile în care toate acțiunile sale vor avea la bază supremația legii și respectarea legii. În același timp, a putut fi observată și susținerea pentru actualul președinte, Maia Sandu, prin faptul că UE apreciază străduințele ei în lupta cu corupția, desfășurarea reformelor despre care ea vorbește. Nu a existat niciun accent care ar fi vizat regiunea transnistreană. Cel mai mare accent a fost pus pe existența crizei politice din cauza contradicțiilor dintre președinție și parlamentari și pe dorința de a găsi decizii constructive pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate”, a spus Natalia Stercul.
Ion Tăbârță, analist politic și expert în relații internaționale, este de părere că accentele comune puse de oficialii europeni pentru cele trei țări țin de reforme și combaterea corupției. În Ucraina, mesajul dat statului ucrainean de către Charles Michel este că UE este gata să susțină financiar statul ucrainean. „Fără a vorbi de geopolitică, trebuie să se înțeleagă că Georgia și Moldova sunt state mici, cu numeroase probleme. Ucraina este un stat complex, foarte greu de manevrat. De aici și necesittea de mai mult ajutor din partea Bruxellesului pentru acele progrese pentru schimbare”, a spus el.
„În Ucraina, interesele clanurilor oligarhice sunt de proporții mai mari și accentul oficialului european a venit în această direcție, adică interesele acelor clanuri care domină trebuie îngustate. Interesele statului ucrainean trebuie să fie primordiale în acțiunile actorilor politici. De asemenea, s-a pus accent pe combaterea corupției, întărirea instituțiilor statului, iar, din acest punct de vedere, oficialul european a venit cu mesajul că UE e gata să susțină mecanismul greoi care reprezintă construcția statului ucrainean la moment, așa ca acesta să fie ajutat de către UE, inclusiv printr-un suport financiar consistent”., a spus Ion Tăbârță.
Dezbaterea publică „Calculele UE în Ucraina, Georgia și Moldova – navigând între crize politice, reforme și influența Rusiei” este ediția a 177-a din proiectul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurată de IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Siedel”.