Bombă ecologică pe râul Nistru
- 12.09.2012 17:38
- 1012
- 4 minute(ă)
-
Oamenii de ştiinţă sunt alarmaţi de situaţia bazinului râului Nistru şi cer conducerii Republicii Moldova o reacţie imediată pentru a preveni o catastrofă ecologică. Academicienii avertizează că în viitorul apropiat toate solurile irigate din acest râu vor avea un grad de salinitate ridicată, ceea ce va constitui o lovitură serioasă pentru toţi producătorii de legume din ţară, dar în special pentru sănătatea oamenilor, transmite Info-Prim Neo.
Cercetătorul ştiinţific din cadrul Institutului de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Elena Zubcov, a declarat că problema râului Nistru este una majoră şi depinde nu doar de poluare, dar şi de faptul că pe Nistru este construit un nod hidrotehnic, la Dnestrovsk, care a dus la schimbări radicale. În zona de nord a Moldovei, în localitatea Otaci, raionul Ocniţa, Nistrul seamănă mai mult cu o mlaştină, iar adâncimea este de 1-2 metri, pe când norma necesară este de 2 ori mai mare. De aceea, în perioadele de secetă se atestă tot mai des probleme legate de aprovizionarea cu apă a oraşului Chişinău.
„Starea ecologică a râului este catastrofală. Cu regret, temperaturile şi regimul hidrologic au dus la aceea că 80% din fauna râului a dispărut. Iarna râul nu îngheaţă. Din Ucraina vine apa cu temperatură de 9 grade Celsius în permanenţă (şi iarna, şi vara), ceea ce constituie un şoc termic pentru mediul acvatic. Procesele de auto-epurare ale acestui ecosistem sunt la limită”, a declarat Elena Zubcov.
Cercetătorul ştiinţific a mai spus că autorităţile ucrainene au construit încă 3 lacuri de acumulare pe Nistru, ceea ce duce la scăderea bruscă a fluxului de apă care ajunge pe teritoriul Republicii Moldova. În bazinul râului sunt amplasate tot mai multe depozite de pesticide foarte nocive, periculoase pentru sănătatea populaţiei. „Este necesar ca toate acţiunile întreprinse pe fluviul Nistru să fie documentate şi să nu facă fiecare ce vrea pe bucata sa. Poluarea masivă a apei pe teritoriul Ucrainei nu se răsfrânge doar asupra populaţiei de acolo, dar şi asupra cetăţenilor moldoveni”, a mai menţionat Elena Zubcov.
Ion Dediu, membru corespondent al AŞM, a spus că, timp de 10 ani, reprezentanţii părţii moldoveneşti nu reuşesc să găsească un limbaj comun cu oficialii Ucrainei. Totodată s-au răcit şi colaborările între cele două academii de ştiinţe. „Cu părere de rău, pierdem fluviul nostru principal şi altul nu avem. Este o mare ruşine să avem această problemă”, a declarat Dediu.
Directorul Institutului de Chimie din cadrul AŞM, Tudor Lupaşcu, a menţionat că pe Nistru, pe teritoriul ucrainean, sunt foarte multe fabrici de producere a îngrăşămintelor pe bază de potasiu, iar toate deşeurile ajung în apele râului. „Cel mai grav este că tot ce ţine de producerea acestor îngrăşăminte şi utilizarea acestor substanţe pe teritoriul Ucrainei constituie secret de stat. Dacă cercetătorii moldoveni se deplasează la faţa locului pentru a monitoriza situaţia, aceştia sunt consideraţi spioni, care atentează la securitatea statului vecin”, a declarat Lupaşcu.
Oficialităţile nu au avut deocamdată o reacţie la declaraţiile academicienilor.
