Chiar dacă Belarusi ar putea „să pedepsească” R. Moldova pentru susţinerea declaraţiei Uniunii Europene privind caracterul nedemocratic al alegerilor prezidenţiale din 19 martie curent, aceasta a fost unica poziţie conformă intereselor nasţionale ale ţării, a declarat pentru Info-Prim Neo Andrei Popov, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă. Deja RM nu are alternativă şi trebuie să susţină poziţiile UE în politică externă de o manieră nediscriminatorie, nu doar când ţine de probleme care nu o afectează de loc. Anume în asemenea cazuri când există mize şi sacrificii, se testează maturitatea politică şi capacitatea de a urma promisiunile, spune expertul. Posibilitatea alaturarii Moldovei la declaratiile si luarile de pozitii ale UE in materie de politica externa si de securitate comuna (PESC) este stipulata in paragraful 13 al Planului de Actiuni Moldova-UE, care prevede ca vor fi dezvoltate mecanismele prin care Moldova să se altature, “de la caz la caz”, deciziilor UE. Aceasta este una din prevederile importante ale Planului, prin care UE permite RM in mod expres (la fel ca si Ucrainei) sa beneficieze de acelasi drept de care de mai multi ani beneficiaza tarile Balcanilor de Est, membre ale Procesului de Stabilizare si Asociere. În felul acesta, Brussels-ul a recunoscut formal perspectiva lor europeana. Cum Moldova spera ca in viitor sa poata benefica de acelasi tratament din partea UE, este important ca ea să se identifice tot mai mult cu grupul tarior din Europa de Sud-Est. Or, subsemnarea declaratiilor UE constituie una din modalităţile de a promova această schimbare de perceptie asupra tarii noastre, consideră Andrei Popov. În opinia lui, e vorba şi de credibilitatea R. Moldova de a fi un partener al UE. Alaturandu-se declaratiei cu alegerile din Belarus, Moldova a facut o optiune corecta. Beneficiile nu vor veni imediat, dar ar fi mai grav dacă Moldova îşi câştigă o faimă de ţară, care nu se poate ţine de cuvânt, ci este capabila doar de declaraţii pompoase fără acoperire. Cu atât mai mult că nimeni nu a impus din partea UE această prevedere în Planul de Acţiuni, ci ea a fost ceruta chiar de Chişinău, susţine Popov. Eventuala abţinere a Moldovei de a se alatura declaratiei UE pe marginea alegerilor din Belarus, indubitabil, ar fi fost in detrimentul intereselor noastre, mai ales tinand cont de multiplele intrebari acumulate la Brussels referitor la insuficientele progrese sau chiar regrese în anumite domenii importante ale Planului de acţiuni, în primul rind, în ceea ce priveste independenţa sistemului judecatoresc si liberatatea mass-media. Contrar unei percepţii eronate răspandite la Chisinau, Uniunea Europeană consideră că Ucraina a avansat mult mai mult decat Moldova la aceste capitole, ceea ce ar putea fi şi una din explicatiile de ce Brussels-ul este la un nivel mai avansat în dialogul său cu Kievul în problema facilitării acordării vizelor. Decizia cu privire la Belarusi, la fel si ca decizia Guvernului de a aboli obligativitatea vizelor pentru cetăţenii UE incepand cu 1 ianuarie 2007, constituie acele semnale bune de care avem nevoie. Ele insă trebuie susţinute şi prin accelerarea procesului de reforme si recuperarea handicapurilor în implmentarea Planului de Acţiuni. În context, analistul aminteşte că mai multe luni de la semnarea Planului de Acţiuni, Moldova nu s-a alăturat la multe din declaraţile UE, însă a hotărât s-o facă în vara anului 2005 prin condamnarea situaţiei cu privire la respectarea drepturilor omului în Belarusi. În consecinţă, ambasadorul R. Moldova a fost chemat la Ministerul de Externe de la Minsk şi avertizat despre eventuale repercusiuni asurpa relaţiilor bilaterale, în cazul repetării unor asemenea practici. De altfel, tot vara trecută, Ucraina s-a alăturat unei declaraţii UE anti-Lukaşenko, iar Moldova nu, fapt care a ridicat anumite întrebări la Brussels, a mai spus sursa citată. De asemenea, Popov a menţionat că după interdicţia de import de fructe şi legume în Rusia din mai-iunie, piaţa belorusă a fost ca o supapă pentru exportatorii moldoveni, atenuând efectele negative. Acum, însă, există anumite indicii că in viitorul apropiat Belarusi ar putea lua anumite măsuri punitive împotriva R. Moldova similare celor adoptate de Rusia. Zilele trecute deja s-a discutat pe plan intern în Belarusi necesitatea unui “regim mai riguros de import de vinuri” sub pretextul “de a nu permite intrarea pe piaţă a producţiei contrafăcute de proastă calitate” În opinia analistului, este bine să se procedeze la o evaluare a capacităţii R. Moldova de rezistenţă, pentru evaluarea exactă a costului pe care le-ar putea avea eventualele măsuri de răspuns ale Belarusi. Cel mai grav ar fi dacă ţara şi-ar asuma sarcini şi obligaţii, la care ar fi nevoită să renunţe la mijloc de cale, după ce a fost suportat şi costul. În absenţa unei strategii şi abordări sistemice a problemelor de politică externă şi faţă de conflictul transnistrean, tendinţa este nu spre diminuarea riscurilor şi costurilor, ci spre exacerbarea lor, a conchis Andrei Popov, citat de Info-Prim Neo.