Astăzi se împlinesc 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Votul Sfatului Țării de la Chișinău din 27 martie 1918 a deschis procesul Marii Uniri, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918, când românii din Transilvania, Banat, Maramureș şi Crișana au decis, la rândul lor, Unirea cu țara, evenimentul punând bazele constituirii statului român modern.
Unirea Basarabiei, așa cum fusese definită în cadrul administrației țariste în 1812, a fost precedată de constituirea Republicii Democratice Moldovenești, la sfârșitul anului 1917, proclamându-și întâi autonomia în cadrul Republicii Ruse, apoi, după Revoluția din Octombrie, independența față de Rusia bolșevică și, după câteva luni, la 27 martie/9 aprilie 1918, a avut loc unirea cu Regatul României.
Igor Boțan, director executiv al Asociației pentru Democrație Participativă, a subliniat în cadrul unei dezbateri la IPN că „Marea Unire” a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat național, denumit România.
Istoricul Ion Negrei spune că Unirea Basarabiei cu România a fost un act legitim, recunoscut pe plan internațional și esențial pentru stabilitatea regiunii în contextul începutului secolului al XX-lea. Poziția comunității internaționale față de Unirea Basarabiei cu România a fost exprimată oficial în timpul Conferinței de Pace de la Paris din 1919-1920.
Potrivit lui Ion Negrei, Unirea Basarabiei cu România a avut nu doar o importanță națională, ci și una europeană, contribuind la securitatea întregului continent. Prin recunoașterea internațională a Unirii, s-a reușit îndepărtarea pericolului extinderii Rusiei bolșevice.
Directorul ADEPT, Igor Boțan, spune că în contextul actual orice procese evolutive dintre Republica Moldova și România trebuie să aibă loc în baza respectării statului de drept și a tratatelor internaționale.
Expertul menționează că în ultimii 15 ani numărul cetățenilor Republicii Moldova care susțin Unirea cu România a crescut de trei ori. Un factor important în această schimbare este educația. În școlile din Republica Moldova se studiază Istoria Românilor, ceea ce contribuie la consolidarea unei identități comune. De asemenea, aproximativ o treime dintre cetățenii moldoveni dețin și cetățenia României, ceea ce le permite accesul la oportunități economice și sociale mai bune în Uniunea Europeană.
Cu prilejul aniversării, în scuarul Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău va avea loc inaugurarea monumentului Reginei Maria. La inaugurare va participa și delegația Comisiei pentru cultură și media din Senatul României, condusă de președintele Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș.
Pe parcursul zilei, delegația va participa la o serie de întâlniri oficiale cu autoritățile moldovenești. Și va fi semnat un Memorandum de înțelegere între Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Ministerul Culturii al României, privind cooperarea în domeniul artelor teatrale, consolidând astfel relațiile culturale dintre cele două state.
