Avem sau nu „stare de urgență în sănătate publică? Op-ED de Ala Tocarciuc

„Concluzia mea este că am ajuns într-o capcană regulatorie. Decidem după indicatori, și parcă decidem corect, urmând algoritmul decizional. În același timp, lăsăm virusul în comunitate să circule nesupravegheat. Consecințele pot fi neplăcute pentru toți.”...
---


În luna aprilie am fost zăpăciți toți, și aici mă refer la populația din Moldova, cu mesaje contradictorii despre situația excepțională, determinată de COVID-19.

Am trăit câteva zile în suspans total, fără nicio restricție pandemică. La sfârșitul lunii, mai exact la 29 aprilie, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a emis Hotărîrea nr. 54 din 29 aprilie 2021, prin care, printre altele, se specifica: „Începând cu 29 aprilie 2021, în unitățile administrativ-teritoriale pentru care a fost stabilit gradul de alertă „Cod Roșu”, în baza indicatorului de incidență cu COVID-19 în ultimele 14 zile mai mare de 100 cazuri la 100 mii populație, de către comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică se instituie starea de urgență în sănătate publică.”
 

Cum interpretăm documentul?


Am citit acest document atent de mai multe ori, ca să fiu sigură că am înțeles corect mesajul Comisiei respective.

Conform acestui document, Republica Moldova din 29 aprilie 2021 ca și țară nu are situație excepțională și nu este în stare de urgență în sănătate publică.

Doar localitățile sau unitățile administrativ-teritoriale, care au mai mult de 100 cazuri la 100 mii populație, ar fi să instituie starea de urgență în sănătate publică.

Am decis să analizez situația prin prisma cifrelor. Există mai multe platforme digitale, care analizează datele COVID-19 pentru fiecare țară. Niciuna din aceste platforme nu ne garantează cifre absolut corecte. Funcționalitatea lor este bazată pe niște algoritme de calcul, care nu țin cont de specificul local al situației.

Indicatorul „numărul de cazuri noi la 100 mii populație” este unul ușor calculat practic pe toate aceste platforme. Diferența acestui indicator este determinată de cifra populației folosită în calcule. Spre exemplu, platforma OMS folosește cifra de 4,044 milioane de oameni pentru Moldova. Alte platforme, cum ar fi Reuters, folosesc cifra de 3 milioane de oameni, ce este mai aproape de realitate, în viziunea mea.

Reuters colectează zilnic date privind infecțiile și decesele COVID-19 pentru 240 de țări și teritorii din întreaga lume, actualizate periodic în fiecare zi.

Astăzi Reuters ne dă 53 de cazuri noi la 100 mii populație în ultimele 7 zile pentru Republica Moldova, sau 106 cazuri noi la100 mii populație în ultimele 14 zile, sau o medie zilnică de 202 cazuri în ultimele 2 săptămâni. Conform acestui indicator, (106 este mai mult decât 100), în Republica Moldova, ca țară, ar trebui să fie stabilit gradul de alertă „Cod Roșu”, cu aplicarea restricțiilor respective.

Este evident, că având un indicator sumar de 106 la nivel național, nu putem să avem indicatori mai mari de 100 la nivel de unitate administrativ teritorială. Comisiile locale nu au aplicat Cod Roșu, și ele au justificare perfectă pentru asta, numărul de cazuri noi la100 mii populație în teritoriul lor este mai mic de 100 în 14 zile.

Tot din aceste considerente, în aceste zile de odihnă am avut mai multe evenimente publice cu participare masivă a populației, și cu respectare minimă a unor măsuri de precauție. Pe hârtie totul este perfect corect. În realitate însă, virusul este acum ca și lupul lăsat paznic la oi.

Să revenim la cifre

Dacă analizăm unele cifre prezentate de autorități în ultimele două luni, observăm o creștere graduală a numărului de cazuri noi, cu o maximă în decada a treia a lunii martie și o scădere abruptă foarte liniară a cifrelor. Epidemiologii aici au o temă pentru acasă de făcut ca să ne zică, ce factori au influențat această coborâre rapidă și liniară de pe vârful muntelui? Ar fi interesant să cunoaștem pentru a fi mai pregătiți pentru viitoarele valuri.

Am observat o creștere a numărului de teste efectuate zilnic și o descreștere a ratei pozitivității. Este o schimbare pozitivă, care însă nu ne permite să vedem situația reală. Multe țări au deschis frontierele pentru cetățenii noștri, cu anumite condiționalități. Una din condiții ar fi testul PCR negativ efectuat nu mai devreme de 72 ore de la momentul traversării frontierei statului de destinație. Respectiv, avem mulți oameni sănătoși, care fac testul PCR la COVID-19, doar cu scop de călătorie. Nu este corect să calculăm rata de pozitivitate din numărul total de teste efectuate, pentru că o să primim o cifră mai mică. Ar fi corect să calculăm rata de pozitivitate din numărul celor, care au venit la testare cu semne de boală.

Prezența tulpinii britanice a fost confirmată în Moldova în luna februarie. Nu am văzut în spațiul public informații despre alte tulpini. Oare suntem noi încă o geografie, fără tulpinile din Brazilia și Africa de Sud? Avem noi teste capabile să citească aceste tulpini în țara noastră? Suntem noi pregătiți să întâlnim și tulpina indiană? Mai multe întrebări fără răspuns la acest moment.

Concluzia mea este că am ajuns într-o capcană regulatorie. Decidem după indicatori, și parcă decidem corect, urmând algoritmul decizional. În același timp, lăsăm virusul în comunitate să circule nesupravegheat. Consecințele pot fi neplăcute pentru toți.

Dvs. folosiți o componentă de ADS Blocker.
IPN e menținut din publicitate.
Susțineți presa liberă!
Unele funcționalități pot fi blocate, vă rugăm să dezactivați componenta de ADS Blocker.
Mulțumim pentru înțelegere!
Echipa IPN.