Acum 12 zile, „Monitorul oficial” publica o Hotărâre de Guvern prin care societatea comercială „IMC Market” era declarată învingătoare a concursului investiţional „Dezvoltarea reţelei de supermarkete pe teritoriul R. Moldova” ( vezi http://www.info-prim.md/?a=10&nD=2007/10/01&ay=10646 ). Conform documentului, la Chişinău, Bălţi şi în alte 9 oraşe ale republicii urmează să fie deschise noi magazine ale societăţii nominalizate. Hotărârea de Guvern obligă autorităţile publice locale din localităţile respective să atribuie, în cel mult trei luni, terenuri pentru construcţia reţelei. Terenurile urmează să fie atribuite în baza contractelor investiţionale sau a contractelor de arendă, negociate direct de către autorităţile locale şi „IMC Market” . Pe lângă cele două municipii, magazine „IMC Market” se planifică a fi construite în Anenii Noi, Cahul, Comrat, Drochia, Hânceşti, Rezina, Ungheni, Soroca şi Orhei. Concursul investiţional pentru crearea reţelei de supermarkete a fost desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 112 din 01.02.2007, iar ideea dezvoltării unui lanţ de supermarkete a fost fixată iniţial în Strategia de susţinere a dezvoltării comerţului interior în R. Moldova pentru anii 2007–2009, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.111 din aceeaşi zi. Deşi sunt adoptate, practic, una după alta, se pare că Hotărârea de organizare a concursului investiţional contravine în mai multe privinţe prevederilor Strategiei, dar şi ale legislaţiei în vigoare în general. Este un punct de vedere susţinut şi de analistul Igor Guţan, solicitat de Info-Prim Neo să comenteze situaţia creată. [Sfidarea normelor legale] Contradicţia cea mai vizibilă, afirmă Igor Guţan, constă în faptul că Strategia prevede construcţia lanţului de magazine moderne în special în zonele rurale. Apariţia municipiilor Chişinău şi Bălţi în lista aprobată de Guvern, unde astfel de magazine deja există, trezeşte cel puţin nedumerire. Sub acest aspect, Hotărârea de Guvern nu are acoperire legală, aşa cum nu are nici în ceea ce priveşte obiectul concursului investiţional. Obiectul concursului organizat de Guvern, nu l-au constituit terenurile necesare pentru construcţia de supermarkete. Desfăşurarea unui asemenea concurs ar fi fost rezonabilă şi legală, în cazul în care era vorba despre terenuri aflate în proprietatea Guvernului. În realitate, terenurile se află în proprietatea autorităţilor administraţiei publice locale şi doar acestea, conform legii, sunt în drept să adopte decizii asupra modului de utilizare a lor, afirmă Igor Guţan. Probabil, la momentul adoptării hotărârii, s-a mizat pe administraţiile ”ascultătoare” ale oraşelor şi municipiilor, gata să execute orice indicaţie de la Guvern, însă după ultimele alegeri locale situaţia s-a schimbat, în particular la Chişinău, Hânceşti, Soroca etc. În aceste condiţii, ţinând cont de lege şi de realităţile create, devine nulă şi solicitarea guvernului către autorităţile publice locale de a iniţia negocieri privind vânzarea sau darea în locaţiune a terenurilor câştigătorului concursului. Mai mult decât atât, în conformitate cu prevederile Legii privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului, doar autorităţile administraţiei publice locale sunt în drept să decidă şi asupra construcţiei oricăror obiecte pe teritoriul administrat. [Interesul poartă fesul ?] Guvernul nu poate să nu cunoască normele citate mai sus şi totuşi le sfidează. De ce? În căutarea explicaţiilor ar putea fi valabilă regula generală care spune că dacă ceva nu este clar, caută cui îi este convenabil. În acest sens, la nedumeririle analiştilor pot fi adăugate suspiciunile de promovare a anumitor interese economice prin structurile guvernamentale. Explicaţia poate fi aproape de adevăr în special în cazul municipiilor Bălţi şi Chişinău, unde supermarkete se construiesc într-o concurenţă serioasă dintre diferiţi agenţi economici cu mare potenţial. Implicarea, involuntară sau specială, a Guvernului în acest proces ar genera schimbări serioase de situaţie, în favoarea unor forţe de pe piaţă şi, respectiv, în defavoarea altora. Analistul Igor Guţan vorbeşte şi despre alt gen de interese. Potrivit lui, prin lansarea acestui concurs, Guvernul a urmărit nu altceva decât eliminarea pieţelor comerciale din zonele în care era preconizată construcţia de supermarkete, iar împreună cu ele şi a comercianţilor care activează pe teritoriul lor. Intenţia de eliminare a pieţelor este enunţată oficial şi la alineatul trei al capitolului 8 din Strategia la care ne-am referit mai sus. Conform Strategiei, aprobată de Guvern, „comerţul neorganizat, în primul rînd pieţele, va dispărea de la sine, nefiind în stare să concureze cu o reţea modernă (de supermarkete) ce va oferi preţuri joase şi servicii calitative.” Se poate spune că, în aceste condiţii, obiectul concursului investiţional l-a constituit [dreptul] de a construi o reţea de supermarkete, adică [dreptul de a practica o activitate de întreprinzător], care nu este interzis sau limitat prin nici o lege. Este păcat că într-o ţară cu o economie de piaţă liberă, dreptul de a-ţi crea o afacere este scos deja la concurs şi tocmai la nivel de Guvern. Atunci poate că nu ar mai trebui să ne mai mire faptul că investitorii nu se prea grăbesc să facă investiţii în R. Moldova, meditează analistul Igor Guţan Se pare că nici situaţia învingătorului nu este una de invidiat. După atâta timp şi bani cheltuiţi (garanţie de participare la concurs, garanţie bancară) acesta nu a câştigat nimic. În situaţia creată el va trebui să o ia de la început, urmând să negocieze direct cu autorităţile administraţiei publice locale şi, oricum, neavând nici o garanţie privind decizia pozitivă a acestora. Asta pentru că chiar dacă noii aleşi locali vor dori ca în localităţile administrate să fie construit un supermarket, ei ar putea, într-un mod absolut legal, să desemneze o altă companie care s-ar ocupa de realizarea proiectului respectiv.