Discuțiile despre reziliența informațională, dezinformare, sunt inutile și ineficiente atât timp, cât nu este creată o instituție care să se ocupe de securizarea spațiului informațional al Republicii Moldova. Este nevoie de o instituție creată fie pe lângă Guvern, Ministerul de Externe sau chiar pe lângă președinte, dat fiind faptul că moldovenii au ales pe 15 noiembrie un președinte interesat de comunicare internațională și pentru că atribuțiile care țin de securitate intră în competențele șefului statului. Sugestia vine de la Aurelia Peru, dr. habilitat în științe politice, expert în PR și comunicare politică, ce a participat la dezbaterea publică: „De ce este nevoie de reziliență informațională și cum poate fi asigurată”, organizată de Agenția de presă IPN.
„Pentru ca cetățeanul să aibă încredere în administrația sa și să nu cadă pradă dezinformărilor din exterior, Guvernul are nevoie să aibă o credibilitate și să fie susținut de opinia publică din exterior, de un public din exterior. Or, lucrul acesta îl poate face doar printr-o comunicare strategică bine gândită. O comunicare strategică se pregătește ca și orice campanie de publicitate, o campanie politică. Sunt câteva teme pe care le promovezi. Dar eu nu știu cu ce teme poate fi promovată azi imaginea Guvernului de la Chișinău”, a menționat Aurelia Peru.
Potrivit ei, sursele mesajelor care penetrează securitatea informațională a Republicii Moldova se află din Est, deși acestea acuză că ar veni din Vest. Experta susține că factorul lingvistic este foarte important în cazul dezinformării și contracarării acesteia. „StratCom-ul (structură UE însărcinată cu contracararea dezinformării în spațiul european – n.r.) trebuia să ia în considerare difuzarea știrilor în spațiul Parteneriatului estic, inclusiv în limbile vorbite în acest teritoriu. Eu nu știu în ce măsură se reușește acest lucru. Am impresia că, la ora actuală, probabil criza de COVID a pus pe un plan secund interesul pentru securizarea spațiilor informaționale în PaE”, a constatat Aurelia Peru.
Potrivit Aureliei Peru, Consiliul Audiovizualului face față cu greu provocărilor din interior și partizanatului politic pe care îl profesează unele instituții media. „În CA ajung doar cei promovați de umbrele politice și de aceea instituția nu ar putea face față unei asemenea provocări cum este reziliența informațională”. Aurelia Peru a subliniat că în UE există platforme care activează în domeniul securizării spațiului informațional, iar Republica Moldova poate utiliza aceste instrumente, dacă va promova politicile UE de democratizare, modernizare și de sprijinire a libertății mass-media.
Experta mai spune că despre evoluția culturii politice în Republica Moldova vorbește „franc, elocvent și demonstrativ” rezultatul alegerilor prezidențiale. Ea constată că, de această dată, nu au fost atât de multe fakenews-uri ca în alegerile din 2016. „Am impresia că, după interzicerea difuzării programelor militare, de știri, analitice mai ales din Rusia, s-a schimbat spiritul și percepția cetățenilor noștri. Pentru că limba rusă este foarte bine cunoscută în spațiul nostru, lumea mai puțin pregătită din punct de vedere politic era foarte manipulată de sursele de informare venite dinspre Est”, a remarcat Aurelia Peru.
Dezbaterea publică „De ce este nevoie de reziliență informațională și cum poate fi asigurată”, este ediția a 159-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
